14,451 matches
-
cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unității sanitare în care aceștia sunt internați. (2 Pentru copiii, elevii și tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilități, sunt nedeplasabili, se organizează școlarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată. (3 Școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul școlar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Cercetării, Tineretului și Sportului. (4 Unitățile de învățământ special pot beneficia de sprijinul instituțiilor de protecție socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din Țară și din străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducerea gradului de dizabilitate. Art. 53. Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din străinătate, pentru stimulare, compensare și pentru reducerea gradului de dizabilitate. Art. 53. Învățământul special dispune de planuri de învățământ, de programe școlare, de programe de asistență psihopedagogică, de manuale și de metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate și aprobate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Art. 54 (1 În funcție de evoluția copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers. (2 Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
j asigură cadrul organizatoric pentru selecționarea și pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; (Pentru unitate de reglementare, este necesară înlocuirea termenului „elevilor” cu sintagma „beneficiarii direcți”. k asigură școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „copiilor și tinerilor” cu sintagma „beneficiarilor direcți”; pe cale de consecință, se impune eliminarea expresiei „cu dizabilități sau”, cu atât mai mult cu cât utilizarea termenului „dizabilități” nu
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
școlarizarea specializată și asistența psihopedagogică adecvată a copiilor și tinerilor cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „copiilor și tinerilor” cu sintagma „beneficiarilor direcți”; pe cale de consecință, se impune eliminarea expresiei „cu dizabilități sau”, cu atât mai mult cu cât utilizarea termenului „dizabilități” nu este permisă de normele europene. l analizează modul în care se asigură protecția socială în învățământ și propune Guvernului și autorităților administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare; m coordonează
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cu dizabilități sau cu cerințe educaționale speciale; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „copiilor și tinerilor” cu sintagma „beneficiarilor direcți”; pe cale de consecință, se impune eliminarea expresiei „cu dizabilități sau”, cu atât mai mult cu cât utilizarea termenului „dizabilități” nu este permisă de normele europene. l analizează modul în care se asigură protecția socială în învățământ și propune Guvernului și autorităților administrației publice locale abilitate măsuri corespunzătoare; m coordonează, monitorizează și controlează perfecționarea și formarea inițială și continuă a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepția măsurilor afirmative prevăzute de lege. (În opinia noastră, expresia „măsuri afirmative” este eronată; mai mult decât atât, din exprimare se înțelege faptul că ar fi acceptate unele forme de discriminare!!! (3 Studenții cu dizabilități fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spațiilor universitare, precum și condiții pentru desfășurarea normală a activităților academice, sociale și culturale în cadrul instituțiilor de învățământ superior. (4 În învățământul superior există și pot fi organizate facultăți
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Atunci când facem referire la adopție, în categoria copiilor considerați a prezenta nevoi speciale includem, în general, copii cu vârstă înaintată, copii care aparțin din punct de vedere etnic sau rasial categoriilor minoritare, copii cu probleme emoționale, cu boli cronice, cu dizabilități fizice și/sau mintale, copii care au fost supuși la diferite forme de abuz și/sau neglijare severă, copii care au mai mulți frați și, potrivit principiilor protecției copiilor, trebuie plasați împreună 41. Vârsta de la care copiii sunt introduși în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
le aduce Legii 11/1990 înlocuiește termenul de "înfiere" cu termenul de "adopție", termen utilizat și în prezent. Revenind însă la parcursul istoric, în perioada regimului comunist, în România, protecția copiilor aflați în dificultate (copii abandonați, copii orfani, copii cu dizabilități) se realiza în instituții de stat (orfelinate, leagăne) în interiorul cărora copiii beneficiau de condiții de dezvoltare și educare minimale. Ca urmare a exploziei demografice cauzată de Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii care, cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu mare precauție. O parte dintre ele sunt rezultatul unor studii transversale, adeseori realizate în anii imediat următori încheierii adopției. Altele se centrează pe categorii particulare de familii adoptive: familii adoptatoare care au adoptat copii cu boli cronice și/sau dizabilități, copii de vârstă mai mare, copii de altă etnie/rasă decât a părinților adoptatori etc. Prin urmare în paginile care urmează vom grupa studiile și vom încerca să obținem nu numai o viziune globală asupra factorilor care contribuie la reușita
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a studiului rezultatele arătau că, odată cu creșterea copiilor, familiile monoparentale au înregistrat schimbări negative mai importante decât familiile cu doi părinții 94. Ulterior Glidden 95 studiind factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități semnala că, statusul de părinte singur a fost semnificativ corelat cu dizarmonia în familie, acordul familiei și sentimentul împovărător trăit de mamele adoptive. Astfel, mamele singure au raportat un nivel de adaptare mai scăzut. Așa cum anticipam anterior, o altă dimensiune
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trei aspecte semnificative care au influențat negativ reușita adopției: competențele sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în activități extracuriculare scăzute, comportamentele de respingere a mamelor adoptatoare. Adopția copiilor cu dizabilități și boli cronice. Și în cazul adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sociale scăzute chiar și după ce au petrecut în medie 6 ani în familiile adoptive, performanțe școlare și în activități extracuriculare scăzute, comportamentele de respingere a mamelor adoptatoare. Adopția copiilor cu dizabilități și boli cronice. Și în cazul adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cronice. Și în cazul adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind una favorabilă. De asemenea participarea școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
școlară a copiilor și rezultatele copiilor au fost apreciate pozitiv. 76% dintre copiii cu dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dizabilități studiați și 29% dintre cei fără dizabilități frecventau o școală cu un curriculum educațional special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
special cel puțin part-time. 75% dintre părinții adoptatori ai copiilor cu dizabilități, respectiv 65% dintre ceilalți părinți, au raportat participarea cu plăcere a copiilor cu dizabilități la activitățile școlare. Holloway 153 semnala și el, ca rezultat al studiilor sale că dizabilitatea, nu a fost asociată decât foarte puțin sau chiar deloc cu riscul de întrerupe a adopției. Alte studii și rezultate pot fi identificate în tabelul 2.10. Tabelul 2.10 Studii cu privire la adopția copiilor cu nevoi speciale Autori, an, unde
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a propus identificarea urmatoarelor aspecte: impactul adopției asupra familiei, relația copil-părinți, comportamentul copilului, performanțele școlare și participarea școlară. 799 familii care au adoptat copii cu nevoi speciale; 163 au adoptat copii cu handicapuri reprezentate de tulburări semnificative de vedere, auz, dizabilități fizice, retard mintal sau probleme medicale importante. Metoda utilizată a fost ancheta pe baza de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin poștă. McRoy, 1991, Texas analiza factorilor care concură la stabilitatea adopțiilor în cazul copiilor cu nevoi speciale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
asupra familiei; 2. scorul la scala de măsurare a relațiilor părinte-copil; 3. Scorul problemelor înregistrate pe CBCL 344 familii din Oklahoma, Illionois și Iowa care au adoptat copii cu media de vârstă de 8,7 ani; 27% dintre copiii prezentau dizabilități instrumente standardizate: Family Adaptability and Cohesion Scales 111 (FACES 111) Child Behavior Checklist Holloway, 1996 identificarea factorilor care concură la succesul/esecul adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale 234 familii adoptatoare și familii de plasament 20% dintre plasamente au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre plasamente au eșuat:: exact 2% dintre adopții și 51% dintre plasamente de lungă durată la familiile foster studiu panel derulat între 1986-1990 interviul Glidden, 2000 factorii care prezic adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Factori care prezic adaptarea: nivelul funcțional al copilului, depresia mamei în momentul plasării copilului, statusul marital, vârsta mamei, nivelul de educație a mamei, venitul familiei, etnia mamei, vârsta copilului Variabile care definesc adaptarea: depresia ulterioară a mamei, bunăstarea subiectivă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
2 chestionare: unul referitor la datele demografice ale copilului adoptat și altul referitor la adaptare; s-au utilizat scale din chestionare standardizate și variabile utilizate în studii similare Deși studiile demonstrează rezultate pozitive, totuși un număr mic de copii cu dizabilități sunt adoptați. Coyne 154, într-o sinteza a unor studii realizate de ea și colaboratorii săi în Nebraska, a identificat o serie de factori care se constituie în bariere în adopția copiilor cu dizabilități. Un factor important este reprezentat de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]