23,159 matches
-
Marină Constantinescu Un dramaturg apărut bine după ^90, lansat și impus nu numai pe piată dramaturgiei românești, ci și pe aceea a spectacologiei este Vlad Zografi. Fizician de profesie, cu o teza de doctorat susținută în 1994 la Universitatea Paris XI (Orsay), Vlad Zografi este atras de scris încă din 1990. Debutul sau literar are loc în România literară, iar în 1993 îi apare la Editură Eminescu volumul de povestiri Genunchiul stîng sau genunchiul
E o crimă să ai idei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17847_a_19172]
-
de o componentă mimetica, spre experimentele narative guvernate de logică pluralismului și a ambiguității, traseu ce se confundă cu drumul căutării de sine a stilului caragialian." (op. cît. pag. 10) O înțelegere competența a acestei cărți, la origine teza de doctorat, presupune descifrarea titlului-metaforă, descifrare care, depărtîndu-se de speculații și ambiguități, poate fi regăsita chiar în textul lui Caragiale "Cîteva păreri" ("Opere 4", București, ESPLA, pag. 45) reluat de autoare la pagina 172 într-un context nimerit, anume al unui studiu
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
personale. Din acest motiv, citatul edificator de la pagina 172 ar fi fost un motto perfect pentru cartea de față. Ținută academică a interpretării este confirmată și de prezentarea grafică sobra. Academismul nu este conferit numai de statutul de lucrare de doctorat, ci și de instrumentarul analitic, care merge de la nivelul lexical la cel psihanalitic și trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
merge de la nivelul lexical la cel psihanalitic și trece în revistă cele mai importante abordări critice ale operei lui Caragiale. Dacă tradiționaliștii ar putea atacă lipsa unui comparativism critic abundent, care este de obicei "punctul forțe" al multor lucrări de doctorat, Maria Cap-Bun preferă un punct de vedere contemporan, o structură clară și bine argumentata și o metodă postmodernă, anume a destructurării și reasamblării unor elemente propriu-zis simbiotice, realul și fantasticul. Marină Cap-Bun, Oglindă din oglindă, Editura Pontica, Constantă, 1998, 224
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]
-
alții, Amelia Pavel, Ileana Pintilie, Mirela Dăuceanu și Radu Ionescu, a selecționat cîteva proiecte propuse de curatori tineri, bine informați și cu o practică deja semnificativă. Ei sînt: Judith Angel de la Muzeul de Artă din Arad, care actualmente își face doctoratul la Budapesta cu binecunoscutul istoric de artă Laszlo Beke, si, pentru spațiul de la Institutul român de la Veneția, tînărul critic de artă Horia Avram. Proiectul lui Judith Angel include două participări, cea a grupului subREAL și cea a lui Dan Perjovschi
Drumul spre Venetia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17878_a_19203]
-
Nae Ionescu era directorul Cuvîntului cînd ziarul a fost suspendat, la începutul lui 1934). Dar, una peste alta, figurile acestea filigranate meritau să fie evocate, își aduce, de pildă, aminte că în 1933 a participat la solemnitatea susținerii tezei de doctorat a lui Mircea Eliade, după care, unii dintre participanți, la sugestia lui Mircea Vulcănescu, au luat tramvaiul și au plecat să sărbătorească evenimentul în Tîrgul Moșilor. Și sondîndu-și scrupulos amintirile crede că printre participanți au fost: Eliade, șeful recunoscut al
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
Z. Ornea Merita oare Iacob Negruzzi un studiu monografic închipuit în forma unei cărți în colecția de prestigiu "Universitas" a Editurii Minerva? Sau, pornind de la origine, este personalitatea și opera lui Negruzzi demnă de o teză de doctorat? La amîndouă aceste întrebări dl Nicolae Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în amintita colecție, teza de doctorat. Destinul, să observ, a fost bun cu cel dintîi fiu al lui Costache Negruzzi (a mai avut doi fii). Cu o operă literară aproape
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
cărți în colecția de prestigiu "Universitas" a Editurii Minerva? Sau, pornind de la origine, este personalitatea și opera lui Negruzzi demnă de o teză de doctorat? La amîndouă aceste întrebări dl Nicolae Mecu răspunde afirmativ, publicîndu-și, în amintita colecție, teza de doctorat. Destinul, să observ, a fost bun cu cel dintîi fiu al lui Costache Negruzzi (a mai avut doi fii). Cu o operă literară aproape nulă, deși a abordat cam toate genurile (poezie, proză, dramaturgie, memorialistică), Iacob Negruzzi a avut norocul
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
a lumii literare de la 1864 pînă tîrziu, spre sfîrșitul veacului al XIX-lea. Astfel încît dl Nicolae Mecu are perfectă dreptate cînd și-a dedicat cîțiva ani buni evocării analitice a personalității ilustrului conul Jacques Negruzzi, scriindu-și teza de doctorat și, apoi, publicînd-o într-o carte relevabilă. Firește, ca un bun istoric literar, dl Nicolae Mecu procedează sistematic cu obiectul său de studiu, examinîndu-l pe secțiuni (capitole și subcapitole). Mai întîi viața, apoi opera. Aceasta, în mare, ar constitui cele
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
Negruzzi fundamentală e, aici, decizia ilustrului său părinte de a-l trimite la unsprezece ani (s-a născut în 1842), la studii nu în Franța, ci în Germania, unde a stat unsprezece ani, reîntorcîndu-se în țară în 1863, cu un doctorat în drept luat la Heidelberg (frații săi, Leon și Gheorghe, se vor reîntoarce în țară cu studiile neîncheiate). Faptul de a fi studiat în Germania va fi hotărîtor nu numai pentru intrarea în Junimea (toți cei cinci fondatori studiaseră în
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
său, Șaguna îl trimite, pentru perfecționare, la Universitatea din Leipzig, cu recomandarea de a aprofunda studiile de filosofie și economie politică. Acest stadiu de perfecționare a fost prea scurt (doi ani), încît N. Cristea nu și-a putut lua un doctorat, rămînînd cu cele două licențe în Teologie și Drept. Amîndouă aceste diplome le va utiliza. A devenit profesor supleant la Seminarul andreian timp de un deceniu (titular din 1870 pînă în 1873, predînd teologia morală). Apoi va fi numit asesor
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
ultimilor ani de viață, prin realizările fundamentale, prin entuziasmul și voința care au făcut posibile aceste realizări biografia lui Racoviță este astăzi o lectură deosebit de tonică și de încurajatoare. În 1896 tânărul descendent de domn moldovean susține la Sorbona un doctorat foarte apreciat în zoologie. În 1897 reușește să obțină întreruperea stagiului militar spre a se consacra dotării cu echipament științific a expediției ce urmează să se desfășoare sub conducerea lui Adrien de Gerlache. Printre camarazi, cuceritorii de mai târziu ai
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
-se, nu știa că e pentru totdeauna, de mama ei, pe care o adora efectiv. Spera, naiv, că peste doi-trei ani, occidentalii vor face ordine, intervenind în România (ca și în întreg Estul Europei), încît, după încheierea studiilor printr-un doctorat, se va reîntoarce în țară. Aici, la Paris, își vedea, în continuare, de preocupările ei teatrale, înjghebînd spectacole de avangardă (a pus în scenă o primă tentativă teatrală a lui Eugen Ionescu) și încercîndu-se chiar în regia de film, deocamdată
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia, în 1952, s-a căsătorit cu Virgil Ierunca. Acum renunțase definitiv la ideea obținerii doctoratului (în care crezuse pînă prin 1948-1949). Și, tot pe atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în Vrea să spună că se pornesc atacurile din țară, în unele publicații. Iar, apoi, cînd, din 1964, îndeplinește cunoscutele funcțiuni la postul "Europa liberă
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
zăpadă/ o viață întreagă/.../ ne construim veșnicia/ și el râde de felul imperfect/ în care îl slujim/ de modul cum îi spălăm picioarele/ când e pe cruce/.../ Psihologia oamenilor de zăpadă e secretă/.../ nimeni n-are voie să-și dea doctoratul cu ea/ scrie asta în regulamentul/ federației mondiale a oamenilor de zăpadă". Alt poem greu de uitat este cel de la care s-a împrumutat titlul întregului volum: Ce ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu. Scris și publicat înainte de 1989, poemul
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
aparente". Dar, chiar dacă un om viu și nedidactic, un filosof trebuie analizat prin opera sa. Dificultatea de aici începe. Pentru că Nae Ionescu n-are operă filosofică scrisă, dacă exceptăm articolele pe teme filosofice din Cuvîntul și Predania și teza de doctorat, și ea postum publicată. Dar pot fi considerate operă filosofică foiletoane de gazetă? Eventual, alături de cîteva cărți. Dar, repet, acestea din urmă nu există. Mircea Eliade, alt student al său strălucit, cîțiva ani chiar asistent pe lîngă conferința lui Nae
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
ne facă fericiți cu forța: bă, să fiți fericiți, că vă ia mama dracului! Adică să mănânci bine, să bei bine, să dormi bine și la loc comanda! Ca să constați că e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie să ai doctoratul în științe sociale. Orice bou vede că nu e bun. El vede că mă-sa rabdă, nevasta rabdă, copiii rabdă... vede tot și totul pute. A te opune comunismului înseamnă a apăra puritatea Codului Penal. Comuniștii nu trebuie tratați ca
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
pînă la cimitirul Bellu. A doua zi, noul absolvent l-a însoțit pe T. Maiorescu în călătoria de vacanță în străinătate, despărțindu-se, după o perioadă de împreună petrecere, spre Franța (apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
în călătoria de vacanță în străinătate, despărțindu-se, după o perioadă de împreună petrecere, spre Franța (apoi și Germania), unde a făcut serioase studii pentru doctorat. După frecventarea laboratorului Wundt, și-a luat, cu acest vestit profesor german, un strălucit doctorat în psihologie. Dar, întors în țară, l-a găsit pe T. Maiorescu înstrăinat și deloc dispus să-l ajute pentru a căpăta o catedră la universitate. A fost cîțiva ani director al nou-înființatei Fundații Regele Carol I (viitoarea B.C.U
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
la momentul potrivit, asta e deja o afacere clasată. O afacere din care răzbate că în România a fost mai greu, la un moment dat, să termini patru sau opt clase, decît să obții ulterior o diplomă universitară sau un doctorat. Nu idealizez actualul sistem, nici nu cred că dacă în România se vorbește foarte mult despre democrație, în ultimii ani, democrația a și ajuns numitorul comun al tuturor situațiilor în care e nevoie de ea. Totuși ideea că pentru a
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
în deceniile opt și nouă. Studenților mei de astăzi trebuie să le explic ce înseamna periodizarea. Conceptul le e străin. Dar sînt indicii, mai ales spre sfîrșitul acesta de secol, că jocul cu pricina redevine actual. În cîteva teze de doctorat (nepublicate deocamdată) sau în cartea abia tipărită a lui Mircea Cărtărescu despre postmodernism (și ea o teza la origine), eseiști, critici și scriitori par să fi regăsit gustul jocului de-a periodizarea. Nu în sine: dar în măsura în care fenomene precum curentele
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
literar romanist Karl Vossler, Virgil Tempeanu (1888-1985) avea deja în urma sa o îndelungată activitate de germanist, de traducător: Novalis (Imnuri către noapte, 1914 și Cântări religioase, 1930), Goethe (Iphigenia în Taurida, 1925), Fr. Grillparzer (Sappho, 1927, Medea, 1930); își dăduse doctoratul cu teza, cu titlul lung, medieval că și tema pe care o trata Cântecele de Cruciata ale lui Walther von der Vogelweide în lumina spiritului Cruciatelor și a cântecelor de Cruciata din literaturile: mittelhochdeutsch, provensala, franceza veche, flamanda și latină
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
de aceea pe care, de cîteva decenii, o folosesc manualele de școală și universitate se pot constată tot mai frecvent. Pe de o parte, în multele articole din presă, pe tema revizuirii, pe de alta, în cîteva solide teze de doctorat care vor vedea și ele lumină tiparului în curînd. O masă critică este pe cale să se realizeze, din cîte îmi pot da eu seama, și n-ar fi exclus să asistăm în deceniul următor la o rescriere spectaculoasă a traseului
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
încercat rău de un cancer la gît, care l-a răpus la 1 septembrie 1944, pe cînd mama sa i-a supraviețuit cu șase luni. Acest extraordinar fond epistolar a fost descoperit integral de dl. Liviu Malita, care pregătește un doctorat despre opera lui Rebreanu. Mai înainte cu ani, dl. Niculae Gheran a reprodus unele dintre aceste scrisori. Dar publicarea lor integrală e un act de restituire, echivalînd cu un important act de cultură. Ediția e ireproșabila sub raportul transcrierii filologice
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
curentă, cea an care și-a formulat moțiunea simplă, "a cărui obiect este ăpoliticile educaționale promovate prin manuale de istoria Romăniloră". Că dl Anghel Stanciu (PRM) nu e an stare să se exprime cumsecade an limba română, deși are un doctorat, asta e problema să și a celor care i-au dat doctoratul, dar ceilalți semnatari ai moțiunii sale agramate, parlamentari orișicât, cum de nu s-au cutremurat de textul sub care și-au pus semnătură? N-avem loc aici să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]