1,677 matches
-
în cadrul sistemului mai general, promovarea finalităților proprii. Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Apare și la nivelul subsistemelor o oscilație specifică între orientarea de subsistem și orientarea de sistem, între centrarea pe funcția îndeplinită în cadrul sistemului și centrarea pe propriile sale finalități. Relații de vecinătate: acomodare, dominare, cooperare, concurențătc "Relații de vecinătate\: acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acomodare, dominare, cooperare, concurență" Între sisteme nu există numai relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare și relații de cooperare/concurență. Relații de acomodare/dominare. În funcționarea lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă cerințe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relații de subși supraordonare („pe verticală”, ierarhice), ci și relații de vecinătate („pe orizontală”). Se pot desprinde așadar două mari tipuri de relații de vecinătate între sistemele sociale: relații de acomodare/dominare și relații de cooperare/concurență. Relații de acomodare/dominare. În funcționarea lor, sistemele sociale, inclusiv în situația în care sunt subsisteme ale aceluiași sistem, intră în contacte laterale sau de vecinătate. Ele interacționează, se influențează reciproc, pozitiv saunegativ, dezvoltă cerințe reciproce. Școala, de exemplu, poate educa la tineri o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însușească drept finalitate stimularea unei atitudini responsabile față de muncă a membrilor săi, participarea lor activă la viața colectivității. Ca rezultat al influențelor reciproce laterale, are loc un proces de acomodare a sistemelor sociale. Pe lângă acomodare, există însă și tendințe de dominare. Un subsistem devine dominant fie în condițiile în care sistemul mai general din care face parte consideră că el prezintă o importanță specială, de funcționarea acestuia depinzând într-o măsură decisivă funcționarea sa globală, fie datorită puterii subsistemului însuși care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai general din care face parte consideră că el prezintă o importanță specială, de funcționarea acestuia depinzând într-o măsură decisivă funcționarea sa globală, fie datorită puterii subsistemului însuși care îl poate impune față de celelalte subsisteme, chiar împotriva intereselor generale. Dominarea poate să se realizeze prin distribuirea resurselor. Unele subsisteme pot primi/obține o cantitate mai mare de resurse, dezvoltându-se mai rapid, iar altele pot primi o cantitate redusă de resurse, menținându-se, în consecință, într-o stare cronică de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o stare cronică de subdezvoltare. Cercetarea științifică orientată spre scopuri militare o poate domina pe cea orientată în scopuri civile prin faptul că obține fonduri masive, atrage cercetătorii cei mai buni, stimulează investigarea acelor teme care sunt prioritare pentru ea. Dominarea se poate realiza însă și direct, prin impunerea de către un subsistem sau sistem al logicii sale celorlalte subsisteme sau sisteme, diminuând corespunzător capacitatea acestora de autoorganizare și funcționare eficientă. Starea de urgență este un exemplu de dominare. O colectivitate amenințată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prioritare pentru ea. Dominarea se poate realiza însă și direct, prin impunerea de către un subsistem sau sistem al logicii sale celorlalte subsisteme sau sisteme, diminuând corespunzător capacitatea acestora de autoorganizare și funcționare eficientă. Starea de urgență este un exemplu de dominare. O colectivitate amenințată de un pericol (dușman extern, conflicte interne grave, catastrofe naturale) va accentua importanța subsistemului de apărare corespunzător. Acesta va primi cea mai mare parte a resurselor disponibile și va subordona toate celelalte subsisteme. Știința, învățământul, producția își
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sfere ale vieții sociale. În anumite condiții, religia a devenit un subsistem dominant, subordonând logicii sale toate celelalte subsisteme - știință, învățământ, politică și chiar economie. Interferențele dintre sisteme provoacă adesea fenomene sociale complexe, producând patologii cronice ale unor sisteme. Desigur, dominarea nu poate fi decât în mod excepțional completă. Există anumite limite dincolo de care sistemul dominant se poate descompune complet sau eficiența sa scade sub limita tolerabilă, sistemul global trebuind să intervină și să impună anumite restricții dominării. Rudenia și societatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unor sisteme. Desigur, dominarea nu poate fi decât în mod excepțional completă. Există anumite limite dincolo de care sistemul dominant se poate descompune complet sau eficiența sa scade sub limita tolerabilă, sistemul global trebuind să intervină și să impună anumite restricții dominării. Rudenia și societatea modernă. Sistemul tradițional de rudenie se caracterizează printr-o solidaritate ridicată, prin exigența sprijinului reciproc. El prezintă, în consecință, o anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
special, conflictul se declanșează în cazurile de incompatibilitate: știință/religie, socialism/capitalism, opresiune/democrație. Marx a descris un caz special de conflict de acest tip: exploatarea unei colectivități de către o altă colectivitate. Și aceste relații dintre colectivități sunt cazuri de dominare a unui sistem de către un altul. Relații de concurență/cooperare. În afara relațiilor de influență reciprocă laterală, sistemele sociale intră și în relații de concurență pentru diferitele resurse sau de cooperare pentru realizarea unor finalități comune. Competiția dintre sistemele sociale pentru
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în problema sa, să-l reducă la diserecția sa. Personalitatea soției sale impunea ca simptomul să fie abordat ca punct de plecare: această situație aproape că justifica intrarea în joc a lui Hubert. In cazul studiat, poate un instinct de dominare la Carolyn, sau iluzia unei tinereți veșnice. In schimb, un anxiolitic însoțit de o terapie cognitivă tratează eficient pe termen lung, iar cooperarea activă a partenerei constituie garanția unei soluții durabile a problemei. Viagra: Pfizer. Levitra: Bayer. Cialis: Lily. Phosphodiesterase
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Patrick și Zempolich, 2003) identifică mai multe subtipuri ale agresiunii. Primul, agresiunea prădătoare face referire la posibilitatea de a selecta și avea un anumit tip de pradă. Agresiunea competitivă, cel de-al doilea tip, face referire la lupta socială, la dominarea și supremația care se exercită În priviința resurselor (hrană, apă, parteneri pentru procreație). Cel de-al treilea tip este agresiunea defensivă sau a fricii induse, care, potrivit lui K.E. Moyer (1968), apare În urma incercării de a fugi de la locul ,,faptei”. Al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale, de vechimea cerută de lege pentru a fi promovat Într-o funcție etc.) este un sacrificiu care, prin efectele perverse produse, induce o serie de probleme sociale legate de adaptarea juvenilă. Raporturile Între generații sunt, cu precădere, raporturi de dominare: În familii, În școli, În instituții, totul se conduce prin impunerile vârstnicilor asupra tinerilor. Ceea ce deosebește tinerii de azi de cei de ieri este modul În care reacționează la evenimentele istorice: dacă tinerii altor generații „scriau” istoria, reușind să imprime
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familii (care formează, astfel, nuclee ultime de consumare a sa). Schimbări solidare În raporturile dintre sexe și raporturile dintre generații. Transmiterile inverse și difuzarea schimbării Istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Această mișcare - ce s-a accelerat În cursul istoriei recente - arată interdependența care există Între raporturile dintre generații și raporturile dintre sexe și care se traduce prin evoluții solidare. Desigur, relațiile de dominație Între generații diferă În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cincilea rând, datele empirice arată că evoluția și practica religioase de-a lungul generațiilor reprezintă un fenomen aflat În declin structural. În al șaselea rând, istoria ultimelor două secole exprimă slăbirea puterii patriarhale asupra copiilor concomitent cu slăbirea progresivă a dominării soției de către soț. Din rezultatele examinate reiese că, În ciuda inerției practicilor și contradicțiilor dintre bărbați și femei, relațiile dintre cele două sexe se transformă În aceeași direcție ca și raporturile dintre generații, și anume În sensul Înlocuirii principiilor ierarhice tradiționale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se opune până la ultimul strop de energie. „În acest tip de context el se simte persecutat.” (p. 56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea Împărtășită, atunci se angajează În acțiuni de discreditare, de sterilizare, de descalificare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau disperările ce vor da tonalitatea În ceea ce aveți de trăit”. Orașul, cartierul dau seama despre poziția socială, sistemul urban funcționează ca un sistem social ierarhic, distribuie etichete, este responsabil pentru procesele de agregare/segregare, reproduce și transmite poziții de dominare. Subiecții celor doi aparțin unor familii care au acumulat „averi străvechi”, vechimea și bogăția fiind criterii de selecție și condiții de transmitere a unui anumit capital social/cultural, a unui patrimoniu. Aflăm, iată, că nu poți pătrunde În acest mediu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
construiește imaginea unei naturi inexorabile, corespunzând unei societăți implacabile, dominate de legea celui mai puternic”. Pentru că aduce În scenă relații sociale de concurență și competiție, cei aparținând claselor privilegiate au transformat această practică Într-un semn de distincție și de dominare, ea se prezintă ca un mijloc de afirmare a capitalului social și cultural. Aflați pe cai, nobilii vânători ocupă o poziție paternalistă față de modestele lor ajutoare, deci manifestă o poziție de dominație socială. Totul se desfășoară ca Într-o piesă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vor putea deveni niciodată buni socialiști, pentru că „sunt orbiți de sentimentul independenței”: „Hai să nu-i flatăm pe tineri”, afirma el la vremea respectivă. Se poate spune că viitorul tiran al unei omeniri Întregi a fost preocupat de realizarea unei dominări asupra tinerilor, a unui control coercitiv aproape la fel de mult ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre modernitate. Vanitatea, ambiția sau interesul personal sunt motivatorii fundamentali ai oricărei activități a omului modern. Bunăstarea sau bogăția produsă nu este privită de persoanele deținătoare ca simplă acumulare, ci ca „simbol de poziționare socială”, adică de distincție, prestigiu și dominare a altora. Individualismul și, odată cu acesta, democrația și diferențierea structurii sociale pe categorii și clase sociale sau pe stiluri de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare. Să remarcăm totodată că rațiunii i se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
condiții ca fiecare individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane animate de interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
făcut ca analiza să fie eminamente unilaterală și inevitabil critică, ignorând totodată și acele dezvoltări ce ar corespunde epocii postmaterialiste și probabil că se vor multiplica imediat după atingerea pragurilor de stabilizare macroeconomică și de ieșire treptată din perioada de dominare a penuriilor și de extindere a sărăciei. De altfel, după sfârșitul deceniului trecut, semnele acestui nou stadiu de dezvoltare au devenit tot mai vizibile, de la ritmul creșterii economice la tipurile de valori culturale și politice luate de tot mai mulți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
construcția unei unități a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]