608 matches
-
literar. Literatura universală nu mai poate fi supusă canoanelor de drept sau de fapt, doar de trei centre mari ale lumii și aliniată lor. Relația fundamentală și obligatorie maestru/elev literar dispare. Nu trebuie să existe literaturi dominatoare și literaturi dominate, literaturi de stăpâni și literaturi de sclavi (Etiemble). Cultura dominantă produce peste tot resentimente legitime. Lumea zisă a treia nu mai poate fi supusă nici unei tendințe culturale unificatoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemonism estetic și ideologic este de neconceput
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
1842, că există străini care se ocupă de literatura română, faptul reprezintă pentru el una dintre cele mai mari și mai plăcute surprize. Se poate deci spune că, sub raportul recepției și al sociologiei succesului, începuturile literaturii române sunt efectiv dominate (pentru a nu spune obsedate) de prestigiul său european, latent, potențial. Chiar dacă realizările rămîn încă minore, prin cărțile noa ce se tipăresc, în scurtă vreme limba noastră se apropie cu literatura de surorile ei și nația română s-așază cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
cu alte cuvinte trebuie să ne raportăm permanent la conceptul de violentă resimțită sau subiectivă. Intre principalele surse ale agresivității instituționale putem enumera: a) Conceperea și realizarea relației pedagogice exclusiv ca relație de putere: profesorul domină elevii, elevii se lasă dominați. Raportul de putere Între profesori-elevi crează tensiuni Între cele doua părți, iar nervozitatea și stresul generate astfel devin elemente constitutive ale vietii școlare, reprezentând o formă de agresivitate. Astfel, În timp ce adolescenții Își doresc un Învățământ comprehensiv și personalizat
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Paris din iulieoctombrie 1946 - în colecțiile de acte oficiale ale areopagului păcii . Mai puțin "interesant" din punctul de vedere al temei abordate de noi a fost, C. Visoianu, care a condus destinele diplomației noastre într-o foarte scurtă perioadă, dar dominată și bulversată de presiunile sovietice pentru impunerea guvernului de factura comunistă dr. P. Groza. Pentru cei menționați, indiferent de convingerile politice și de perioadele de gestionare a M.A.S. român, problema anularii dictatului de la Viena s-a impus ca un
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
asiatici, africani sau latino-americani. Toate regimurile comuniste s-au caracterizat prin următorul paradox: o ideologie* egalitaristă care exalta triumful industrializării* și al planului cincinal*, și o populație trăind permanent într-o economie de penurie care împovăra viața cotidiană a populației dominată total de o nomenclatură care beneficia de privilegii datorate nu competenței ci simplului fapt că deținea puterea. Propaganda comunistă denunța constant „crimele capitalismului și ale imperialismului” și proclama că, în URSS, fericirea este asigurată, dar realitatea giganticelor tragedii n-a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Tien An Men, cu prețul masacrării unui mare număr de studenți. Cu toate acestea, progresele din anii precedenți nu sunt total compromise odată cu această tragedie: o politică externă de deschidere și de pace, instituții mai stabile, o societate mai puțin dominată, o agricultură în progres datorită decolectivizării generalizate, o industrie mai bine organizată și mai bine orientată, o creștere economică la aproximativ 9% pe an. Societatea* rămâne turbulentă, dar ea știe acum cât ar costa-o o întoarcere în trecut. Nici
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
suveniruri. NO NAȚIONALISM/INTERNAȚIONALISM în 1848, în plină recrudescență naționalistă în Europa*, Karl Marx* lansează, în al său Manifest al partidului comunist, faimosul „Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Cuvântul său de ordine - „Proletarii nu au patrie!” - înseamnă că clasa dominată trebuie să combată șovinismul, dar și că are voința de a fi stăpână la ea acasă, chiar și în cazul în care națiunea ar fi confiscată (sau trădată) de cei avuți. Formațiune tranzitorie, care corespunde unei stări date a dezvoltării
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ei cu natura înconjurătoare, folosirea de materiale de proveniență locală și care să-i confere un caracter de naturalețe, nefinisare, robustețe și rusticitate; uneori se poate crea un contrast între natura înconjurătoare ca element dominant și construcția propriu-zisă ca element dominat; elementelor construite este indicat să li se confere un specific etnografic local; calitatea esențială a compoziției fiind naturalețea se va prefera un stil compozițional și un gen corespunzător (de exemplu: stil natural peisager, genul pitoresc); expunerea mai directă la intemperiile
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
să permită judecarea culturilor și valorilor. Din această perspectivă, deveneau legitime Întrebările cu privire la necesitatea relațiilor interculturale care ar putea fi de natură să aducă atingere integrității unei culturi, dreptului său de a fi diferită sau chiar perpetuării sale. Etnocentrismul celor dominați a fost perceput astfel drept „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale și ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată de ideologiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități, relațiile sociale nu Înseamnă doar interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În permanență apel la forță pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între cele două părți și relații consensuale și de cooperare. De ce? Mai Întâi, pentru că cei care domină nu-și folosesc Întotdeauna capacitatea de dominare Într-un mod pe care cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între cele două părți și relații consensuale și de cooperare. De ce? Mai Întâi, pentru că cei care domină nu-și folosesc Întotdeauna capacitatea de dominare Într-un mod pe care cei dominați să-l considere inacceptabil. Dacă Își face bine treaba, nimeni nu se plânge că un anumit pilot conduce avionul! Atunci când conducătorii se ocupă de interesul general, atunci când rezolvă marile probleme ale vieții colective menționate anterior, puterea lor și inegalitățile care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt ineficiente, iar ei sunt obligați În mod constant să recurgă la violență pentru a Înăbuși conflictele și contradicțiile. Se Întâmplă uneori chiar ca, printr-un război civil, anumite societăți să se autodistrugă (de exemplu, fosta Iugoslavie). În fața dominației, cel dominat, nemulțumit de situația sa, poate reacționa În mai multe moduri. Pentru a folosi termenii lui Albert Hirschman, el poate fi loial (loyalty), dar poate să și protesteze (voice) sau să fugă (exit) (Hirschman, 1972). Să studiem problema puțin mai Îndeaproape
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu altele de același tip, dacă Își pierde clienții, este obligată să-și Îmbunătățească serviciile sau produsele, fiind altminteri amenințată cu dispariția; de aici provine, după Hirschman, superioritatea Întreprinderilor private față de serviciile publice. Astfel, chiar dacă sunt dezamăgiți sau iritați, cei dominați nu contestă neapărat dominația la care sunt supuși: ei pot să rămână loiali, fie din pragmatism, fie din convingere, și pot căuta o soluție și În exit. Protestul este singura soluție care Îi obligă pe conducători să-și folosească puterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și pot căuta o soluție și În exit. Protestul este singura soluție care Îi obligă pe conducători să-și folosească puterea pentru a rezolva cu adevărat problemele vieții În colectivitate, pentru a ameliora instituțiile, pentru a-i mulțumi pe cei dominați și a reduce astfel nevoia de a recurge la represiune și la ideologie. Protestul poate Îmbrăca două forme Între care trebuie să facem distincție: conflictul și opoziția radicală. Conflictul (acțiunea sindicală, de exemplu) tinde să restaureze colaborarea cu partea dominantă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Întâmplat În Amazonia, În perioada acaparării pământurilor care aparținuseră inițial indienilor. În Tasmania, ultimul băștinaș a fost ucis la sfârșitul secolului al XIX-lea. Etnocentrismul celor aflați În poziție dominantă duce uneori la eliminarea unor țapi ispășitori din rândul dominaților, care pot răspunde prin violențe ce justifică mai apoi acțiunile de tip etnocid Împotriva lor (cazul kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În situația potențială de a evolua și de a se autonomiza (profesionalizarea mai accentuată și mișcarea de emancipare a femeilor, creșterea perioadei de școlarizare, crearea unei piețe pentru tineri). Trebuiau modelate atitudinile celulei familiale, comunicând cuelementele sale cele mai slabe, dominate, frustrate, lăsate să se descurce singure și susceptibile să se conformeze unui mesaj preconstruit și tentant. Nu Întâmplător acestea vor fi categoriile care aveau să inoveze cel mai mult și să-și spună răspicat cuvântul În anii ’60 și ’70
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
orice putere care reușește să impună semnificații și care le impune ca fiind legitime, ascunzând raporturile de forță”. Această violență nu se reduce așadar niciodată la utilizarea sau chiar la impunerea unor semnificații, ci corespunde unei situații În care cel dominat Își acceptă subordonarea și contribuie chiar În mod activ la reproducerea raporturilor care fundamentează legitimitatea acesteia. Întreaga socializare și În special sistemul educativ Încearcă să ascundă acest arbitrar, situație descrisă de conceptul de „necunoaștere”, care desemnează incapacitatea construită social de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
multe variații din secolul al XIX-lea Încoace. ν Tensiunile nu au lipsit niciodată din această istorie, tensiuni Între obiective cărora circumstanțele le-au dat uneori caractere contradictorii: voința de asimilare/voința de păstrare a identității, laicitate/iudaism, statut de dominați/statut de dominatori, colonizarea unui teritoriu/ Întoarcerea pe Pământul Făgăduinței etc. De la religios la politic De la dispersarea din Antichitate, legile talmudice și rabinice au declarat prioritatea Pământului lui Israel asupra tuturor locurilor de exil (galut). Astfel, În ciuda importanței legăturilor familiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoric nu este principalul deziderat al narațiunii; a-ți spune povestea implică un punct de vedere personal, probabil unul singular. Povestea este spusă din perspectiva interpretativă cu care s-a început demersul. În fapt, poveștile pe care le spunem sunt dominate sau chiar conduse de valori; ele exprimă ceea ce valorizăm noi cel mai mult și furnizează cheia modului în care ne construim propriile semnificații. Probabil ceea ce contează cel mai mult într-o poveste a vieții este ca aceasta să fie credibilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil, fiindcă nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care îl introduc în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are o structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu prezintă o structură statică, cîmpul discursiv cunoaște permanente transformări care îl introduc în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are o structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model, este considerată clișeu sau șablon. Cu o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în noi configurații. Cîmpul discursiv nu are o structură omogenă, ci una alcătuită din elemente dominante și dominate sau din elemente centrale și periferice, însă o poziționare dominată nu este în mod necesar și periferică, în vreme ce una periferică este întotdeauna dominată. V. configurație, discurs. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN CLIȘEU. Repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model, este considerată clișeu sau șablon. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii stereotipie și stereotipism, definiți, în sens restrîns
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Dacă considerăm că Commonwealthul polono-lituanian dinainte de partaj a fost un gigant multinațional care a avut trăsăturile unui stat colonial, problemele poloneze pot părea asemănătoare în multe aspecte dificultăților experimentate de cea mai mare parte a țărilor coloniale după căderea imperiilor dominate. Întotdeauna este greu să accepți realitatea existenței unei țări sub noua formă a unui stat cu dimensiuni reduse și mult mai puțin puternic. Exemplele imperiilor francez, britanic sau rus/sovietic sunt emblematice în această privință. Totuși, în cazul polonez, în timp ce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
dintre Est și Vest, propusă de către Rokkan în harta sa conceptuală." Mai precis "pluralismul profund al acestei regiuni maghiari dominanți, împărțiți în calvini și în catolici privilegiați, germani împărțiți în catolici și luterani, secui calvini cu o minoritate catolică, românii dominați împărțiți în ortodocși și greco-catolici și, desigur evrei a impus o conviețuire între comunități și un regim reprezentativ. Integrarea regatului ungur în Imperiul habsburgic a ruinat echilibrul intercomunitar, dar a permis odată cu compromisul austro-ungar din 1867 reîntoarcerea la o practică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a beneficiat și de faptul că multe dintre aspectele vieții otomane erau splendide. Arhitectura otomană, atît aceea a clădirilor publice, ca moscheile, podurile, hanurile și birourile administrației, cît și aceea a caselor particulare era net superioară oricărei alteia din zonele dominate. Cultura otomană punea de asemenea un accent deosebit pe grădini și pe cadrul natural, mai ales pe rîuri și pe apa curgătoare. Călătorii europeni erau foarte impresionați de frumusețea romantică a peisajului din Balcani. Iată un fragment dintr-o celebră
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]