198,612 matches
-
amenințe cu moartea. Și, Doamne ferește, chiar să treacă la acțiune. Deși poliția "s-a autosesizat", a făcut-o cam în dorul lelii: nu suspendând carnetul de șofer al lui Becali poate fi curățată societatea românească de astfel de indivizi. Dacă domnii generali din poliție n-ar avea mâinile legate și mintea narcotizată de "atențiile" ce vor fi curgând spre ei, cu sursa banilor lui Becali ar trebui început. Dar asta e imposibil. Societatea românească a mers mult prea departe pe drumul
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
civilizată și, după ce ambasadorul și-a îndeplinit misiunea oficială - deloc ușoară - secretarul de stat l-a invitat, politicos, să mai zăbovească puțin, la o conversație neprotocolară, în fața unui pahar cu coniac. A avut loc următorul dialog: "- Nu vă pot ascunde, domnule ambasador, cît de mult regret faptul că Republica Ungară a hotărît să intre în război împotriva Statelor Unite! - Domnule, a răspuns ambasadorul, vă rog să mă credeți că eu, personal, nu sînt de acord cu această decizie. Însă trebuie să precizez
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
să mai zăbovească puțin, la o conversație neprotocolară, în fața unui pahar cu coniac. A avut loc următorul dialog: "- Nu vă pot ascunde, domnule ambasador, cît de mult regret faptul că Republica Ungară a hotărît să intre în război împotriva Statelor Unite! - Domnule, a răspuns ambasadorul, vă rog să mă credeți că eu, personal, nu sînt de acord cu această decizie. Însă trebuie să precizez un lucru: nu am onoarea de a servi Republica Ungară, ci Regatul Ungariei! - Gosch, de ce nu mi s-
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
a spus acest lucru pînă acum! Sînteți atît de bun, excelență, să îmi prezentați motivele care l-au determinat pe regele Ungariei să ia această decizie ce ar putea avea consecințe serioase pentru ambele părți? - Vă rog să mă scuzați, domnule, dar conducătorul statului nostru nu este rege, ci amiral. - Ce interesant! Atunci ați putea să-mi spuneți - dacă nu este secret - cît de numeroasă e flota dumneavoastră și cîte submarine și nave de război aveți staționate pe Dunăre? - Domnule secretar
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
scuzați, domnule, dar conducătorul statului nostru nu este rege, ci amiral. - Ce interesant! Atunci ați putea să-mi spuneți - dacă nu este secret - cît de numeroasă e flota dumneavoastră și cîte submarine și nave de război aveți staționate pe Dunăre? - Domnule secretar de stat, vă voi dezvălui cu adevărat un mare secret: nu avem nici o navă de război! - Iertați-mă, atunci cîte avioane aveți? - Nici unul. - Ei bine, în cazul acesta, înseamnă că nu vă rămîne decît să atacați cu trupe terestre
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de război! - Iertați-mă, atunci cîte avioane aveți? - Nici unul. - Ei bine, în cazul acesta, înseamnă că nu vă rămîne decît să atacați cu trupe terestre. Pe care dintre aliații noștri îi veți lovi mai întîi? Polonia, presupun? - În nici un caz, domnule, polonezii sînt prietenii noștri cei mai buni! - Bine, dar atunci aveți de gînd să atacați pe cineva în acest război? - Da, domnule secretar de stat, ne-ar face cu adevărat o mare plăcere să îi atacăm cît mai repede pe
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
cu trupe terestre. Pe care dintre aliații noștri îi veți lovi mai întîi? Polonia, presupun? - În nici un caz, domnule, polonezii sînt prietenii noștri cei mai buni! - Bine, dar atunci aveți de gînd să atacați pe cineva în acest război? - Da, domnule secretar de stat, ne-ar face cu adevărat o mare plăcere să îi atacăm cît mai repede pe români. - Și ce anume vă împiedică? - Dar românii sînt aliații noștri! - Pentru numele lui Dumnezeu, atunci de ce declarați război Statelor Unite și nu
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
Ioana Pârvulescu Domnule Andrei Pleșu, cum a fost lansarea cărții Omul recent, la Tîrgul de carte "Gaudeamus"? Vă întreb aceasta nu numai pentru că ați fost atunci unul dintre vorbitori, ci și pentru că, atît Observatorul cultural cît și unele "voci din public" au socotit
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem un soi de balaur cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să fie salvată Ileana Cosînzeana. În ce mă privește, mă simt bine în compania domnilor cu pricina. Pe de altă parte, supoziția comasării noastre într-un bloc indistinct care mărșăluiește impur pe scena publică pentru a și-o aservi e ușor paranoică. În plus, ar trebui să se ia notă de diferențele dintre noi. Sîntem
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
permise o atenționare cocheta punctând cu degetul către bărbatul frumușel, sanguin după aparente și figură Îndrăzneață, completată frumos prin gesturile de bun simț ale unui om sigur pe sine și experimentat În relații. Și preciza: - Ai, deci, o sarcină dublă, domnule Brătianu, ca să duci În spate un asemenea rege, care Îți va fi recunoscător!... Fiindcă Îi vei prezenta și secretele noii lui țări, dar, poate, si secretele vreunei femei care să-l facă să iasă din melancolia asta bleaga a bărbatului
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
Mircea Mihăieș Esența represiv-polițienească a puterii pesediste iese precum uleiul deasupra apei, zi de zi și în proporție de masă - vorba unui "clasic" drag iliescanilor. La nici două săptămâni după ce niște domni generali de miliție ne-au făcut de râsul lumii cu manierele lor de mardeiași, parlamentarii majoritari ne-au arătat și ei ce pot. Mințind cu nerușinare - așa cum le e felul - că Europa așteaptă de la noi o Lege a Informațiilor Clasificate
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
Constantin Țoiu Domnul Garabet, chiriașul nostru, cafegiu, era un om de cincizeci de ani, foarte înalt, foarte gras, cântărind peste o sută douăzeci de chile; știam, că se cântărea des verificând sacii cu boabe verzi de cafea. Dacă împlinisem opt ani și ceva
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
citită la școală, tare, de un tânăr deștept - ce-și făcuse totul din nimica, singurii săi prieteni fiind papagalul Vineri, dacă nu punem la socoteală, neapărat, și umbrela de soare, dacă trebuie s-o amintim și pe ea... Tot de la domnul Garabet, negustor, însă citit, mai știam că araba și turca sunt două limbi foarte melodioase, cu sunete pe care românul le-ar scoate anevoie. Câteodată, vorbea cu mine pe turcește. Ca și cum aș fi priceput. Atunci mă apuca, așa, un gâdilat
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Dunării. Iar Garabet știa... Nu auzisem, încă, de Romeo și Julieta, fiind prea mic. Dar aveam înaintea mea perechea ideală, cea dintâi văzută în copilărie: Pe Mița și pe Garabet. Astfel încât, dacă, pe lângă cei opt, aș mai fi vorbit cu domnul Garabet încă zece ani și mai bine și nu m-aș fi dus la nici o școală, aș fi vorbit și azi, dacă nu chiar armenește, cu un puternic accent armean, punând predicatele totdeauna la imperfect și zicând, de exemplu, ca
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Personajele pe care acesta le-a gîndit nu seamănă însă cu indivizii din berăria de peste drum. Ele aparțin clasei de mijloc de la 1900, pe care Zarifopol a sintetizat-o foarte bine în studiul despre Caragiale, sînt îmbrăcați corect, cu gust, domnii poartă pălării (canotierele epocii) și bastoane, costumele fiindu-le adaptate la anotimp și la împrejurări, iar doamnele cu sau fără căței, sînt elegante, poartă ciorapi și bluze de mătase naturală, demibotine de piele și nu uită umbreluțele de soare. Pînă
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
pentru eternitate. În acest lanț al slăbiciunilor există o verigă, un personaj care leagă două povești, un vicios protagonist în două relații ce-și urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
În acest lanț al slăbiciunilor există o verigă, un personaj care leagă două povești, un vicios protagonist în două relații ce-și urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
Marienescu, este necruțător, invocând exemple biblice, sau făcând comparații revelatoare: "Pe cei ce nu-și sfințesc și nu-și pricep chemarea, pe aceia ar trebui să-i mânăm din nou la școală sau să-i scoatem cu zbiciul din Casa Domnului, precum a făcut Cristos cu negustorii din biserica Ierusalimului... Învățătorul e ca și un grădinar. Precum grădinarul grijește ca pălămida să nu împiedece creșterea și dezvoltarea florilor, le udă în secetă, și le apără de viscole ca să nu piară ci
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
am rămas un cititor cinstit, capabil să guste și să prețuiască tipul de scriitură - viziunea y compris - pe care îl frecventează. E o nerozie să presupui - cum fac unii critici - că urmărirea unei modalități naște exclusivism și intoleranță. Dar-ar Domnul să avem în toate modalitățile și tipurile de roman numai opere de tăria cărții tale, sunt gata să le primesc cu aceeași dragoste și nerăbdare cu care am primit-o. De tot hazul faptul că, în valea pe care o
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
din creația mea nuvelistică). Concomitent, este transpus în italiană volumul de nuvele Triptic medieval, a cărui primă ediție a apărut la Atena în 1998. Pentru primele luni ale anului 2002 editura ateniană "Estia" pregătește lansarea unui volum intitulat Doamnelor și domnilor, ...vă mulțumesc, în care sunt strânse conferințele ținute de mine la Academie. De asemenea, editura "Ellinika Grammata" a avut inițiativa editării unor lucrări de tinerețe risipite în periodicele vremii, creații pe care eu însă le consideram de interes secundar. Cititorul
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
greu, iar doamna Wurm riscă să devină patetică fără voie, își reglează ritmul în funcție de atmosfera degajată de replici și de parteneri, nederaind de pe linie. Mizînd într-un fel mai mult pe bașii gravi ai glasului, Liviu Timuș îl neglijează pe domnul Kovacic, nu-și nuanțează relațiile diferite pe care le are cu soția și cu cele două fiice (cele două tinere actrițe nici nu-l ajută foarte tare) pînă într-un punct în care adună disperările într-o supunere ipocrită din
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
zi, pe masă, dimineața, la cafea, toate ziarele de la Paris, îmi permiteam să citesc și metafizică, dar să fac și - ca Eliade - apologia virilității; puteam să visez să fiu, în același timp, ziarist și profesor la facultate; să-mi dea domnul Dupront o bursă la Paris; să merg în India, să mă duc la ora 4 la conferința Criterion, la ora 7 seara la bordel și la ora 9 seara să deambulez prin București, cu Arșavir Acterian, precum Eugen Ionescu, vorbind
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
preferință mai închis la culoare. Pe buze cu siguranță, ceva glossy. Nici să nu vă gîndiți altfel. Respectînd toate acestea o să aveți glamour." N-am nici cea mai mică îndoială, da' n-am înțeles o iotă. Ce să mă fac, Doamne? Timpul trece cu iuțeală. Cine să mă deslușească și pe mine? Mă duc la coaforul de la colț. Aglomerație imposibilă. Peste bigudiuri și cîini așezați lîngă calorifer, cosmeticiana, drăguță, îmi vorbește cam în aceiași termeni. Nu atît de cool ca doamna
Lecția by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14383_a_15708]
-
aceea te grăbești să explici. Și-mi este așa de ciudă că nu m-am născut la Moscova! Simplu și clar, și n-ar mai fi existat nici un fel de întrebări. O clipă de stânjeneală, de perplexitate și apoi, slavă Domnului, totul se clarifica. În mod obișnuit astea erau date rapid uitării, însă închisoarea este astfel concepută încât reînvie în memorie tot ce este rușinos. "Aha, îți spune închisoarea, toată viața te-ai prefăcut, parcă pentru tine toți sunt egali: și
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
arată televiziunile noastre. Vulgaritatea și prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă și fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile și nulitățile care fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Și, mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi niște valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi. Gândiți-vă cum s-a înfrumusețat în memoria românilor România interbelică în deceniile de comunism. Când valorile
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]