5,717 matches
-
bila de dinăuntrul sticlei presând-o spre gât, la ieșire. Era, oricum, destul de interesant. O iscodeam pe bunica prin întrebări copilărești, dar nu se plictisea a-mi răspunde, voind parcă să nu se uite istoria acestei familii de frunte a Domneștilor. - Ce s-a întâmplat cu casa de sub coastă? - Eu și Iosif am dat-o de zestre fetei noastre Elena care s-a căsătorit cu preotul Berca la Calomfirești - Alexandria. Ei au vândut-o ajungând în cele din urmă la familia
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
cunoscută energia cu care Regele s-a dedicat construirii sau restaurării de lăcașuri ortodoxe. Amintim câteva din realizările sale cele mai reprezentative: În localitatea Bușteni - Prahova, în anul 1889, regele Carol I si soția sa, regina Elisabeta, au ctitorit Biserica Domnească - zidită din piatră de carieră, copiind la scară redusă biserica Mănăstirii Horezu. În pronaos, pictate în mărime naturală, chipurile celor doi monarhi pot fi admirate și astăzi. Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina este tot o ctitorie a
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
din anul 1877, armata română a câștigat reduta Grivița. La moartea regelui construcția era finalizată la roșu. A sprijinit restaurarea Bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Iași (1882-1898), pentru care regele Carol I și regina Elisabeta au donat mobilierul interior: scaunele domnești și arhierești, stranele, iconostasele din bronz aurit cu inserții de email și fildeș, candelabrele înfrumusețate cu ouă de struț și alte odoare. La restaurarea Bisericii Domnești „Sfântul Nicolae” din Iași au contribuitcu stranele, catapeteasma și odoarele din interior. A rectitorit
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
poruncit întemeierea Țării Românești în anul 1324, sub domnia voievodului Basarab I, fost cneaz de Cuhea, Maramureș. Și întemeierea Moldovei în anul 1347 a fost impusă de un rege al Ungariei, Ludovic I de Anjou, care l-a trimis să domneasca acolo pe voievodul Dragoș I, un alt cneaz de Maramureș. Deci întemeietorii și primii conducători ai țărilor române au fost oameni de încredere ai Regatului Ungariei. În situația descrisă mai sus găsim similarități cu ceea ce se întâmplă după decembrie 1989
Unirea și dezmembrarea teritorială a României, decizii ale marilor puteri. Detalii surprinzătoare by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/101273_a_102565]
-
punctele de vedere, cea mai potrivită pereche pentru Nepotul Regelui, Nicolae, este Principesa Maria-Anunciata. Au aceeași vârstă (31 de ani), iar pe Alteța Sa Serenissimă o recomandă, în primul rând, „rasa": este o principesă cu „sânge albastru" complet, având atât os domnesc (din partea tatălui, membru al Familiei Princiare de Liechtenstein) cât și sânge domnesc (din partea mamei, membră a Familiei Princiare de Luxembourg). Nu este un motiv genetic, este pur și simplu o noțiune simbolică de prestigiu în cadrul regalității. Din punctul meu de
Nicholas Medforth-Mills, CULISELE nunții sale aranjate: "Mă căsătoresc din dragoste" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102777_a_104069]
-
Principesa Maria-Anunciata. Au aceeași vârstă (31 de ani), iar pe Alteța Sa Serenissimă o recomandă, în primul rând, „rasa": este o principesă cu „sânge albastru" complet, având atât os domnesc (din partea tatălui, membru al Familiei Princiare de Liechtenstein) cât și sânge domnesc (din partea mamei, membră a Familiei Princiare de Luxembourg). Nu este un motiv genetic, este pur și simplu o noțiune simbolică de prestigiu în cadrul regalității. Din punctul meu de vedere, Principesa Maria-Anunciata are toate calitățile (cultură, eleganță, moralitate romano-catolică, prețuirea valorilor
Nicholas Medforth-Mills, CULISELE nunții sale aranjate: "Mă căsătoresc din dragoste" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102777_a_104069]
-
un sat românesc binecuvântat de Dumnezeu întru slujirea culturii noastre tradiționale și modernizarea ei prin dăruirea a generații și generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie încă unul
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație de prestigiu. Și astfel, această experiență vine să constituie încă unul dintre argumentele în favoarea uneia dintre convingerile mele cele mai ferme: Că starea spirituală a satului românesc este cea care
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
oră în oră. Toți cei prezenți vor putea face fotografii în costume specifice epocii, cu tronul, spadă sau coroană lui Ștefan cel Mare. Spectacolele vor începe cu o paradă în centrul orașului ce va avea punctul de sosire la Curtea Domneasca, unde vor continua cu dansuri medievale, teatru de păpuși tradiționale, demonstrații de luptă, punctul culminant fiind întâmpinarea lui Ștefan cel Mare pe platoul Beciului Domnesc. Evenimentul se va încheia cu un spectacol de fachiri."
Programul Sarbatorii Curtii Domnesti by http://www.zilesinopti.ro/articole/12213/programul-sarbatorii-curtii-domnesti [Corola-blog/BlogPost/100170_a_101462]
-
începe cu o paradă în centrul orașului ce va avea punctul de sosire la Curtea Domneasca, unde vor continua cu dansuri medievale, teatru de păpuși tradiționale, demonstrații de luptă, punctul culminant fiind întâmpinarea lui Ștefan cel Mare pe platoul Beciului Domnesc. Evenimentul se va încheia cu un spectacol de fachiri."
Programul Sarbatorii Curtii Domnesti by http://www.zilesinopti.ro/articole/12213/programul-sarbatorii-curtii-domnesti [Corola-blog/BlogPost/100170_a_101462]
-
Baki Ymeri /p. 45 Lulzim Tafa /p. 44 Gina Zaharia- din jurnalul unui sfiny alb /p. 46 Dante Maffìa, nominalizat la Nobel în 2012. Poeme alese / p. 47 Anatol Viere- proza scurtă (text biligv româno-ucrainean) /p. 48 Amelia Tănăsescu - BISERICĂ DOMNEASCA A BASARABILOR Misteriosul mormânt nr. 10 /p. 54 Noutăți editoriale- William Faulkner /p. 57 Alicia Dujovne Ortiz - Dora Maar - Prizoniera privirii /p. 58 Lorian Carsochie- Bibliotecă parazit /p. 62 Lucia Patachi - O seară la Casa Löwendal/ p. 65 George Stria
NOMEN ARTIS- DINCOLO DE TACERE, AN II, NR. 14 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nomen_artis_dincolo_de_tacere_an_ii_n_viorela_codreanu_tiron_1349255997.html [Corola-blog/BlogPost/343876_a_345205]
-
fără nume și coordonate, duce mai departe exegeza, parte cu parte, întreg cu întreg. Construim, așadar, un zigurat, templu de ortografie și culoare, metaforă și gând. IMITATIO DEI - COSMOGONIA Ne privim înainte de vreme, Chipurile noastre în oglindă, ca vechile vlăstare domnești în castel, uitând timpul și păzind furtună. O, Doamne, câtă exacitate și câtă durere... Ce liniște deplină în illo tempore. FOTOGRAFIA - ARTĂ Acest Apus, Plin de lumină și de muzică! Concerte în vitraliile de rocă, Înclinate după adâncimea imaginii. Este
PRIER de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Prier.html [Corola-blog/BlogPost/348198_a_349527]
-
se poate mândri cu o remarcabilă pleiadă de absolvenți. Deschizând cartea de istorie a școlii și parcurgându-i filele, avem în față frumoasa tradiție a unei instituții de învățământ considerată a fi de elită. Liceul a fost înființat prin Decret domnesc de Al. Ioan Cuza chiar în anul Unirii Principatelor. Din anul 1885 funcționează în inima Capitalei, în zona Mircea Vodă, în imediata apropiere a „kilometrului 0” al Bucureștilor, ca un simbol al continuității învățământului de frunte. De altfel, așa se
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a luat și locul numele de CRASNA.
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să iasă din luptă. Din acest război, i s-a dat gradul de cinste, făcând-o Sutaș (Căpitan) și Vodă a oprit-o la curtea domnească printre boieri, unde a fost la mare cinste până la moartea sa.
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
are lapte, carne, legume ori altceva. Românul însă îi zise că n-are nimică decât mămăligă. Nu era Vodă prea dezmierdat în ale mâncării, că doară mai petrecea el nemâncat și însetat prin războaie, decât în tihnă lângă o masă domnească plină de fel de fel de bucate și mâncăruri care de care mai alese și mai gustoase. Uitându-se el însă la mămăliga cea rece și vârtoasă, tot parcă îi venea oarecum s-o îmbuce așa sacă. Dar văzând că
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară de această întrebare domnească, dar tot răspunseră cu toții că au mâncat. - Dacă ați mâncat, zise Vodă, atunci trebuie să știți, cu ce-i mai bună mămăliga? Unii ghiciră: cu friptură de pui cu smântână, alții: cu brânză de oi sau cu lapte; alții: cu
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 337. footnote> (După Arhiereul Narcis Crețulescu) În coastele târgului Suceava era pe vremea lui Ștefan cel Mare o lae de țigani fierari, care erau robii Domnului și potcoveau caii domnești, tocmeau rădvanele și carele din curtea domnească. Mai mare peste dânșii era bulibașa și stăpânul lor și mai mare, era un boier: „Pârcălabu”. În țigănimea aceea era un băietănaș pe care-l chema Șolcan, voinic de felul lui, și Vodă a pus ochii pe dânsul și l-
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ȘI TOLPA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 340. footnote> (După S. Fl. Marian, Tradiții populare românești din Bucovina, f.138) Se zice că în vremea lui Ștefan-Vodă era, pe lângă curtea domnească, un țigan, Tolpa, care era deștept, glumeț și totodată foarte prefăcut. Într-o zi, venind niște oameni de la țară ca să se jeluiască înaintea domniei pentru nedreptățile din partea pârcălabului lor, întâmpinară, tocmai când aveau să intre în curte, pe țiganul
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
țiganului, luă o hârtie albă curată și scrise: fie în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
mult, cum de-a făcut Ștefan-Vodă să poruncească să-l bată țiganul Tolpa înaintea sătenilor, mai cu seamă nefiind cu nimic vinovat! La vreo câteva săptămâni însă după ce-a fost bătut, având treabă numaidecât să se ducă la curtea domnească, se duse, și ajungând intră la Măria-Sa. Ștefan-Vodă, bucurându-se de sosirea lui, îl primi cu aceeași prietenie și inimă bună ca și mai înainte. Pârcălabul s-a mirat mult de primirea aceasta bună. Pricepând atunci că nu poate
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
-l spânzure. Tolpa însă, când istorisea pârcălabul lui Vodă și când Vodă porunci să-l prindă și să-l spânzure, stătea la ușă și asculta toate, și cum a auzit aceasta, îndată s-a făcut nevăzut, ascunzându-se în grădina domnească, care era foarte mare, știind că acolo nu va da nimeni de dânsul, iar trecând mânia Domnului, poate să scape cu viață. În zadar l-au căutat curtenii să-l prindă, că Tolpa nu era nicăieri. El, bietul, de spaimă
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]