5,649 matches
-
2011 Toate Articolele Autorului DOSOFTEI Secolul al XVII-lea, în care a trăit și a activat mitropolitul Dosoftei este în istoria Moldovei o etapă cu trăsături și particularități specifice care au înrâurit gîndirea și activitatea acestui ierarh. Astfel, în scaunul domnesc al Moldovei s-au rânduit, în acest secol, numeroși domnitori, unii s-au înconjurat de sfetnici proveniți dintre boierii de țară, alții de greci, din ce în ce mai mulți în Moldova; unii au introdus la curtea domnească fastul și somptuozitatea bizantină, alții au
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
slavone la noi, s-a remarcat ca miniaturist și caligraf. Manuscrisele care ne-au rămas de la el ca și biserica mânăstirii Dragomirna, ctitoria sa, pun grăitor în lumină însușirile alese ale acestui ierarh. Pe deasupra, el s-a distins ca sfetnic domnesc, ca dascăl destoinic al unor ucenici care au ajuns cu vremea, în scaunele vlădicești ale Moldovei, și ca sprijinitor activ al mânăstirilor din țară, hotărând ca Dragomirna să nu fie închinată vreunui centru ortodox din Orient. În luna iulie 1632
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
de fugă. Stăpânii nu puteau rămâne fără fabricile de sclavi, adică femeile rome și țigănci. De altfel, așa se explică și multitudinea de romi albi. Uitați-vă la romii blonzi cu ochi albaștrii. Om fi toți romii din România, os domnesc sau boieresc? Este posibil! Romii erau sclavi...cu sclavii era legal și religios și social să facă ce dorește orice boier sau proprietar de sclavi. Legile moldovenești prevedeau că ȚIGANUL NU ESTE OM! Dar, se pare că frumusețea țigăncilor a
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
peste cele ce se întindeau ca așezări ale oamenilor acestui minunat oraș. Clopotele băteau surd, iar sunetele lor erau aduse ca adieri de vânt spre locul unde se afla palatul. Careta îl aștepta în fața palatului. Condus de unul dintre funcționarii domnești, Cristoroceanu putu în treacăt să admire frumusețea florilor tropicale și arhitectura interioară. Curtea plină cu ornamente florale în sute de culori, era apărată, la distanțe bine chibzuite, de arnăuți înarmați, aflați în dreptul chioșcurilor de lemn. Abia din trăsură ispravnicul observă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
toate ac �tele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
se întâmple), pronunță iute, apăsat, după care zâmbi: femeia mea eram! Alexandru se ridică vrând să-l pocnească cu piciorul. Acesta se depărtă punând calul în galop. Carul își continua drumul spre Galați. Cei șase ieniceri care formau escorta capturii domnești, călăreau tăcuți, aproape unul de celălalt. Fuseseră recrutați din stepele tătare și erau în stare de orice crimă, pentru o pungă de bani în plus. Împlătoșați, pe cap cu cucile ienicerești, cu lingura de lemn în loc de panaș, cu archebuzele la
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
stânga apei. Liniște. Doar vântul gemea prin frunza codrilor. Doamna Elisabeta, Vodă Alexandru și coconul Bogdan, priveau liniștiți, acoperiți cu pături groase, codrii care rămâneau în urmă. Luna care, pesemne, nici ea nu voia să vadă carul sărăcăcios al odraslelor domnești, purtate ca prizonieri ai osmanlâilor, se ascundea după nori și apărea doar la intervale mari de timp. Făcliile pămătufurilor îmbibate în păcură, aprinse de curând, luminau fețele obosite ale oamenilor. Mlaștinile și bălțile, parte din ele secate, se lungeau de
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
o parte și de alta a drumului greu, anevoios. De vornicul Bucioc, fost om de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
ce îi ferea de razele soarelui, având deasupra stindarul verde al imperiului, cu semilună. Se produse un freamăt pe care tobele îl acoperiră. Un grup de ieniceri duceau încadrați treizeci de oameni, prizonieri în uniformă valahă și polonă. Ochii familiei domnești întâlniră privirile celor aleși a li se tăia capul, fiindcă au îndrăznit să ridice sabia împotriva armatei marelui padișah, împăratul împăraților lumii. Liniștea, așternută grea peste aceste locuri, împrăștie în sufletele celor prezenți teamă și totodată ură. Copiii de suflet
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
urmăreau supliciul, adunați unul într-altul, înghesuiți în carele neîncăpătoare. Schender Pașa ridică mâna ca semn al începerii actului de pedepsire. Tobele răsunară scurt. Primul, împins de doi ieniceri spre butucul decapitării, apăru în fața mulțimii. Era un căpitan de oaste domnească, direct din slujba principelui Alexandru. Ajuns în dreptul călăului, își întoarse fața spre voievodul sub îndemnul căruia luptase. Privirea lui o întâlni pe cea a lui Alexandru. Ochii lor tineri se priviră îndelung. Călăul îi rupse gulerul înalt ce-i acoperea
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
îl luară de brațe, târându-l spre locul unde, cu trabucul în gură, marele demnitar turc privea. În fața pașei ienicerii îl aplecară cu fața la pământ. Acesta se smulse ridicându-se mândru. Își întoarse pe jumătate corpul spre cei din carul prizonierilor domnești, aplecându-și capul către ei. - Mărite Doamne, eu mă închin doar ție. Tu ești și vei rămâne domnul meu, pentru că viața mi-o vor lua păgânii aceștia. Se întoarse către pașă, înfigându-i în ochi săgețile pline de ură ale
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
noastre trebuie să se concentreze în a cere împărtășirea Sfântului Duh care înseamnă participare reală la viața dumnezeiască 40 ca rod al cuminecării cu Trupul și Sângele Domnului și este condiția unirii noastre în Trupul lui Iisus Hristos, Biserica. Rugăciunea domnească, Tatăl nostru, este un moment culminant al pregătirii pentru împărtășire și al întregii Sfinte Liturghii în care învățăm, rugându-ne, că suntem fii ai Tatălui ceresc și, ca urmare, frați între noi, că trebiue să facem voia lui Dumnezeu legea viații
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
și încă și alte greutăți și nevoi suferă pentru trecătoare".În sarcina acestui sat intră și asigurarea trecerii peste vechea graniță a solilor țării, a diferiților diplomați si călători străini care ieșeau sau intrau în țară. Dezvoltarea comerțului, paza vămii domnești de la Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Rucăr, care constituia un venit de seamă al visteriei țării, cerea pentru cei care practicau comerțul și, mai ales, pentru cei aflați în serviciul vămii, ca ei să fie oamenii cu știință de carte. Privilegiile comerciale, unele porunci și scrisori domnești adresate celor aflati în serviciul vămii de la Rucăr reprezintă tot atâtea dovezi că în acest sat se găseau oameni cu învățătură de carte similară, uneori întrecând chiar pe a unora din țările cu pretenții de cultură. Unele considerații pe care
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele vamale, așa cum primiseră porunca scrisă a voievodului. Am arătat că prin vamă treceau mărfuri diferite, din hrisovul lui Dan al II-lea, din 1442, după 23 octombrie, citim ... Iar voi vameșilor de la
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
veți vedea această poruncă a domniei mele, în același ceas, unul din voi să plece la Brașov și să dea de știre brașovenilor pentru vestea ce mi-a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
a venit de la lucrul turcilor, ca să știe și ei ... "Limba oficială a cancelariei domnești era slavona, o limbă străină cu o gramatică complicată și greu de însușit. Slujbașii vămii rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
rucărene trebuiau să o cunoască bine spre a înțelege exact poruncile domnești din hrisoave. Dar, mai ales, o limbă străină nu se putea însuși decât printr-o școală, fie ea și cu ucenici puțini. Vama de la Rucăr fiind o instituție domnească de primă importanță pentru asigurarea veniturilor țării, socotim că locul de instruire, de învățătura, deci școala, a fost organizat pe lângă vama de la Rucăr, unde, o vreme, aici avea sub ordinele sale, un dregătorcu titlul de țar. Astfel Radu Praznaglova voievod
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
pe baza acesteia, să treacă la însușirea celei slavone, care fără tâlcuire, zice el, iaste neînțeleasă . Având în vedere că învățătura de carte, mai ales în aceste condiții, nu se poate însuși decât printr-o școală, socotim că pe lângă vama domnească de la Rucăr a existat, încă din secolul al XIV-lea, preocuparea de a pregăti cunoscători ai meșteșugului scrisului, cititului și socotitului, elemente absolut necesare spre a face față nevoilor vămii. Au fost aici știutori de carte încă din a doua
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
foarte lămurit in hrisovul citat aici, când în partea de sfârșit a hrisovului precizează că "acestea au fost scrise și iscălite de domnia mea". Observăm că voievodul Nicolae Alexandru Basarab, care își zicea și Câmpulungeanul organizase la Câmpulung o școală domnească de curte spre a da învățături de carte fiilor săi. În acest scop a adus la Câmpulung ca dascăl pe starețul Hariton de la Sf. Munte, căruia Vladislav Voievod îi zice:"părintele nostru sufletesc și catigumentul nostru". Expresiile acestea ne indică
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
eliberarea din rumânie (șerbie) dusă de țăranii rucăreni spre a deveni din nou stăpâni pe părțile lor de moșie deținute în devălmășie, acțiune pornită de la începutul secolului al XVII-lea, eliberare care a avut loc în acest sat prin hrisoavele domnești din 28 decembrie 1633 și 25 iulie 1641, apoi lupta de a-și meține moșia răscumpărată și înstrăinarea unor delnițe din cauza multor biruri și nevoi a dus la necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
o hârtie ce poartă filigranul fabricii, respectiv a "morii de hârtie"întemeiată de Matei Basarab - voievod la Câmpulung-Muscel, în jurul anului 1643. Școala de la Rucăr unde a predat dascălul Zaharia acum aproape 320 ani, în 1686, a fost organizată pe lângă vama domnească de la Rucăr. Se știe că din venitul acestei vămi s-a întreținut și Școala obștească de la Câmpulung, întemeiată în anul 1669 de Antonie Vodă din Popești și destinată a fi de folos și învățătură și bogaților și săracilor". Probabil că
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
răspundă, în primul rând, nevoilor locale. De aceea, ea a pus accentul întâi pe studiul limbii române (citirea, scrierea, cunoașterea operațiilor aritmetice, a mărfurilor care treceau prin vamă, a monedelor folosite la perceperea taxelor, a dispozițiilor legale prevăzute în documentele domnești, în legislația vremii din legile scrise sau pe baza "obiceiului pământului"). În programa școlii intra și studiul limbii slavone-slujitorii vămii, hotarnicii (jurătorii) trebuiau să descifreze hrisoavele vechi, scrise în această limbă. De asemenea se preda aici și ceva elemente de
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
Domn Dr. Alesandru Mocioni, proprietar mare în Birkiș, Ungaria”, (azi în județul Arad), prin care îi solicita acestuia acceptarea alegerii sale de membru al Academiei Române, în locul lui Babeș, Atanasie Marian Marienescu, scria următoarele: “Când s'a înființat Academia Română prin locotenența domnească în 1866, s'a hotărât ca și din Ardeal și din Ungaria să se aleagă membrii, anume după teritorii: Maramureș, Ardeal, Bănat, Bucovina, etc. Locotenența a denumit pe Andrei Mocioni și Vichentie Babeș pentru Bănat. În locul lui Andrei am fost
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]