9,278 matches
-
Îl asculta În tăcere și pricepea cât de grele sunt treburile unei domnii și cât de mult te macină ele când Îți iubești țărișoara și poporul. Într un rând când picior de turc iarăși intră În Moldova, Brad Îi spuse domnitorului că el se duce sus pe munte ca să stea de veghe și să anunțe pe moldoveni din ce parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de pază și chiar merse alături de el o bucată
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și le mai simțea, picioarele Îi erau amorțite.Îl cuprinse o moleșeală și o toropeală strașnică.Parcă amorțise.Încet-Încet adormi. Când se desprimăvară și pâraiele se dezghețară, un pâlc de voinici Îl Însoțea pe Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor, ci un copac
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit sub cruci și prea multe maici și-au adunat lacrimile În năframă. Sultanul știa că Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace, cei doi domnitori se vizitară. Mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ștefan este un domnitor corect, cinstit și că și va ține cuvântul și mai știa că este aprig atunci când era vorba de trădători și de țărișoara lui. Ca doi oameni ce s-au Înțeles șiau căzut la pace, cei doi domnitori se vizitară. Mai Întâi fu invitat Ștefan În țara turbanelor turcești, iar sultanul se lăuda cu bogățiile și aurul țării sale, cu cadânele și cu câte și mai câte, doardoar i-o veni lui Ștefan gând de război, ca să fie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ca să poată lua liniștit Moldova. La un moment dat Însa, pe când țiganii ziceau cu foc din viori și din cobză, un curtean Îi șopti ceva la ureche lui Vodă. Inima sultanului sări de la locul ei, acesta gândindu-se că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură afară, vrând să scape de arma ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un moldovean? Căci ar fi fost vai și amar de pielea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1869) și a podului de fier forjat peste Siret, la Lespezi (1895), în locul unde era un pod de bărci. Comerțul s-a dezvoltat datorită agriculturii moderne și a industriei, dar și a târgului săptămânal și a iarmarocului anual, încurajate de domnitorul Mihai Vodă Șuțu (1819-1821) și Mihai Vodă Sturdza (1834-1849). La 1864, Heci era sat în comuna Heciul, iar de la 1871 a intrat în componența comunei Lespezi, alături de Berezlogi, Botești, Brăteni, Crivești, Gura Bădiliței și Hârtoapele. La 1894, comuna rurală Lespezi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
devină învățători să se înscrie la cursul pedagogic cu condiția să fie „de religie ortodoxă, cu deplină știință de limba moldovenească, de catehis, de știință de istorie, geografie și aritmetică, având atestaturi de bune purtări...”. În anul 1851, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește „Așezământul pentru reorganizarea Învățăturilor publice în Principatul Moldovei”, prima lege școlară moldovenească și prevedea înființarea de școli primare la sate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Țara Românească, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Intrigile, lașitățile, loviturile pe la spate, lipsa de scrupule, delațiunile, șpaga, servilismul erau, atunci ca și astăzi, la ordinea zilei în societatea românească. Relațiile din sferele puterii sunt demne de Familia Borgia. Domnitorul Șărban (sic!) Vodă moare otrăvit cu arsenic, iar Constandin (sic!) Brâncoveanu ajunge domnitor prin câteva foarte dubioase manevre de culise. Destul de discret, e drept, se sugerează chiar că noul domn al Țării Românești nu ar fi fost străin de moartea
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
spate, lipsa de scrupule, delațiunile, șpaga, servilismul erau, atunci ca și astăzi, la ordinea zilei în societatea românească. Relațiile din sferele puterii sunt demne de Familia Borgia. Domnitorul Șărban (sic!) Vodă moare otrăvit cu arsenic, iar Constandin (sic!) Brâncoveanu ajunge domnitor prin câteva foarte dubioase manevre de culise. Destul de discret, e drept, se sugerează chiar că noul domn al Țării Românești nu ar fi fost străin de moartea shakespeariană a predecesorului său pe tron. Pe lângă marile familii domnești și boierești Brâncoveanu
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
simbolurile românești, figurile noastre istorice și legendare. Probabil că cititorul grec neavizat nu va percepe toate nenumăratele referiri românești din poezia lui Hristos Ziatas, dar cititorul român cu siguranță că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș, Marin Preda, apoi frânturile de peisaj românesc sunt elemente de evocare sugestivă, nu o dată memorabilă. în viziunea poetului "doine ardelene/ cu soarele pe umeri/ luminează mersul înțeleptului râu", "barba lui
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
plecată cu el în țară străină. Neculce remarcă: Și apoi domnul să visadză că este tot puternic ca la țara lui. Un hatman, oricât de fidel, dacă e și scriitor, vede, trebuie să vadă, și spune. Nesiguranța îl înrăiește pe domnitor, deși țarul continuă să-l răsfețe, nerefuzându-i nici o cerere. Dacă e gata să-i ofere toată regiunea Harcovului!... Pierduse o țară, să-i dea altă țară. Senatul se opune... Cantemir primește până la urmă vreo o mie de gospodării în preajma
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
nasturi într-o ață. În 1986 sau 1987, de exemplu, Tocilescu a pus în scenă la "Bulandra" cu o distribuție de excepție piesa lui Dan Tărchilă Io, Mircea Voievod, cu un accent apăsat, aș zice, pe ideea de autosacrificiu a domnitorului. Citez câteva rânduri din comentariul publicat după premieră: "În spațiul unui spectacol de tensiune poematică, expresiv marcat în caligrafia lui rafinată, neobișnuit de estetizantă pentru inventivul și frustul regizor, de decorul discret pictural al lui Sever Frențiu (...), drama lui Mircea
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
Constantin Țoiu Cel clasic, executat la Berlin, ce se poate vedea în mai toate școlile, ni-l arată pe Cantemir în armură, cu sceptrul în mînă sprijinit pe un teanc de cărți, cu hermina albă de domnitor lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
oameni de nimică de sîntem, că ne-au călcat precum le-a fost voia... Căutați acmu de socotiți ce fără de năroc țară și oameni... Noroc?... Norocul însă îi ajută pe cei tari. De la marele han venise firmanul de prindere a domnitorului muntean. Numai să încalece, să-l prindză. De la Poartă, nici un semn. Și fără știrea Porții acțiunea nu putea să înceapă. Vizirul temporiza. De fapt, aștepta ca mai întâi Brîncoveanu să-i trimită cele cinci sute de pungi de carne, ideea
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
mai venea, Dimitrie își dă seama că jocul politic, nu numai al țării sale, dar al întregii Europe, era cu mult mai înalt. Creștinătatea își punea toată nădejdea în rușii lui Petru cel Mare, ajuns în culmea puterii. Astfel că domnitorul moldovean au început a să agiunge (să se înțeleagă) cu moscalii. Se oferă să-i informeze despre ce se petrece la Poartă. în același timp (joc dublu) scrie la Poartă că se va face că se înțeleg cu rușii, dar
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
chemat pre mine, fiind hatman și mi-au dzis... Neculce are acea convorbire dramatică împreună cu țarul tuturor Rusiilor aflat la ananghie. Păstrând proporțiile, acest dialog pripit, alarmat, semăna cu momentul critic de la 1877, când rușii, în altă dificultate, îi trimit domnitorului Carol I, un mesaj disperat să-i scoată din cumpănă. în acel moment dificil, țarul stă de vorbă cu hatmanul moldovean. Nu ar putea el să-l scoată din viesparul turcesc și să-l ducă în Transilvania cu 200 de
Așadar, atunci mă cheamă țarul și zice... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8938_a_10263]
-
la împăratul. Și îndată l-au îmbrăcat cu cabaniță, cu spinare de soboli, în loc de căftan, și l-au pus domnu în }ara Moldovei... E informat și Vizirul, peste care se trecuse, fapt ieșit din comun. în câteva zile alaiul noului domnitor (Cantemir) pornește spre Iași. Și nu se cheltuise nici un ban la Poartă. Tuiurile și celelalte semne ale puterii fuseseră trimise ulterior... pe gratis! Doar musica, vinul și strălucirea de spirit fuseseră puse la contribuție. Vizirul îi cere lui Dimitrie să
Prinderea lui Brâncoveanu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8963_a_10288]
-
ce e bine. Ce vremuri, în care "calicii" erau "de neam străin între români." Bucățile care urmează, în selecția pe care o am în față, sînt foarte marcate istoric. Dorințele partidei naționale în Moldova (Fragment), ca și Discurs la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza sînt, mai mult decît texte ocazionale, pătrunse de tot patosul momentului, o secțiune prin sistemul de idei al unui intelectual român la jumătatea secolului XIX. De pildă, credința nezdruncinată că "faptele mari opresc chiar moartea". Riscante vorbe
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
aminte." Frapează aici nu doar relativa abundență a termenilor noi, de origine latino-italiană (antic, laur, oliv, monument, gintă, ferice), ci combinarea lor cu termeni autohtoni, aleși atent după originea lor evident latină (a ura, frumoase, țărmuri, verde, floare, cer, senin, domnitor), într-o demonstrație subtilă de armonie neo- și proto-latină. Poetul a avut fericita intuiție (literară, pînă la urmă!) de a combina cuvinte italiene, introduse atunci în limba română, cu altele de origine franceză, precum și cu latinisme culte, oferind astfel forme
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
lucruri poate și alții să se încrează cu Poarta turcească că unele se gătie și alteli s-au făcut! Adică începe ceva și iese altceva. Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Fidelitatea lui Mehmet-pașa e mare. Domnitorul intelectual va reveni la domnie. Stătuse pe tron doar trei săptămâni.
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]