221,075 matches
-
o știm dintr-o declarație a aceluiași Mihai Pelin, Dan Petrescu avea un dosar de securitate uriaș, având numărul 10.566. La fel de inexplicabil e cum Gheorghe Ursu, cel ucis, formal, de Miliție, dar cu complicitatea directă a Securității, avea un dosar cu lungime variabilă, în funcție de insistența cu care era cerut. Descinderea lui Emil Hurezeanu și H.-R. Patapievici în Arhivele Securității a furnizat un amănunt care, în aparență, constituie punctul forte al SRI în raport cu arhivele aflate în custodia sa. În realitate
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
amănunt care, în aparență, constituie punctul forte al SRI în raport cu arhivele aflate în custodia sa. În realitate, el reprezintă descrierea unui sistem dubios, potrivit căruia, în anumite condiții, manipularea documentelor de arhivă nu e deloc imposibilă. Explicându-ne, gomos, că dosarele nu pot fi măsluite deoarece indivizii care pătrund în arhive trebuie să fie însoțiți, dl. Pintilie mi-a dovedit că logica sa nu e chiar atât de infailibilă. Însoțiți de cine? Nu cumva tot de angajați ai instituției interesate în
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
complicitate la crimă a auzit dl. Pintilie? Dar de executarea fără crâncnire a unor ordine venite de sus, oricât ar fi ele de ilegale? Nu spun că aceste lucruri se petrec de când dl. Pintilie apără cu ghearele și dinții integritatea dosarelor. Dar ele s-au întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și ascund legăturile cu fosta Securitate, darea
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
întâmplat cu siguranță de multe ori după căderea lui Ceaușescu. Exemplul ofițerului care a dispărut cu jurnalele lui Gheorghe Ursu, documentele de arhivă publicate frecvent în reviste ce nu-și ascund legăturile cu fosta Securitate, darea în vileag a unor dosare în momente convenabile celor aflați la putere aruncă în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai fii impresionat de stupefianta lui siguranță de sine, când afirmă că în clasoarele pe care vedeam cu ochii noștri că
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai fii impresionat de stupefianta lui siguranță de sine, când afirmă că în clasoarele pe care vedeam cu ochii noștri că scrie „Arhiva operativă” nu se află, de fapt, dosare de „Arhiva operativă”. Dar ce se află? Felicitările de Paști ale turnătorilor? Astfel de exemple demonstrează, în cel mai bun caz, că dl. Pintilie aspiră la titlul de maestru într-un set de materii descrise de-un jurnalist drept „stupide
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
de “minciuna totalitară”, care nu e decît o modalitate de opresiune psihică. Arhivele Securității, care ar fi trebuit să fie demult publice, devin tot mai inaccesibile, CNSAS vădindu-se tot mai îngrădit și mai deturnat de la menirea sa. Cheile teribilelor dosare se află în mîinile oamenilor SRI, care livrează exclusiv ce le convine, potrivit unor criterii doar de ei cunoscute. Interesele ca noii nomenclaturiști și afaceriști veroși să nu fie demascați ca ofițeri politici sau zeloși informatori, prevalează, vai, asupra dreptului
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
află mai mult decît un grăunte de adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele care vor stîrni imaginația ziarului lui Marius Tucă este, cu siguranță, cel consacrat Comorilor românilor, purtînd un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
ora 1(!) (13). Dincolo de acest generic oarecum misterios, prezentatoarea a apărut într-una din sâmbete într-o superbă costumație (plăcută ochiului) amintind de biblicul tablou “Natură sexy cu Adam și șarpe”, episod imortalizat foto de către Lucifer ca piesă-anexă la singurul dosar complet aflat la CNSAS. Din imagine se vede clar atât “ionatanul” înțepenit în gâtul lui Adam, cât și (puțin mai voalat, e adevărat) partea de stern de unde nefericitului îi lipsește o coastă. - Ce-i, mă ? Am zis eu că fata
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
Palatul de la Ruginoasa (unde se cuvin de asemenea, urgente reparații), și Muzeul Kogălniceanu, și Muzeul Unirii. Instituție aflată sub directa oblăduire a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a costat totuși destui bani. Într-un pliant, tipărit în urmă cu șase ani, intitulat „Salvați Palatul Culturii”, se afirmă limpede: edificiul se află într-o stare accentuată de deteriorare și la un cutremur de peste 6 grade pe scara
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
scriitorului în postura sa de Ianus, obiecte vivante aduc în scenă - la ceasul în care pietrele încep să vorbească - șirul de morți dragi: "Ei rămân în pulberea de pe haine/ în murdăria de sub unghii/ în noroiul de pe ghete/ în funinginea din dosar// morții pururea/ morții noștri dragi". Autoportretului de mai înainte i se substituie altul, de asemenea tragic: " Acum sunt un bătrân ponosit căruia la bufet/ sătenii îmi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie/ sunt
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
se putea trece. Când mergea fără să se gândească dacă e bine sau nu pe unde a apucat-o, ajungea în doar cinci minute. Și, totuși, biroul lui nu era deloc interesant: fișete, rafturi, seifuri masive. Toate conțineau același lucru - dosare. Mai mici ori mai voluminoase, mai îngălbenite de vreme sau noi-nouțe. Unele erau stinghere, altele se așezaseră în impozante bibliorafturi, probabil așa cum se rânduiesc pe ulițe rudele de la țară, având, credea el, legături între ele. Nu-l năpădise niciodată curiozitatea
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
și menirea lui în viață: funcționar clasa a II-a. De atunci nu-l mai văzuse niciodată. Știa că lucrează la etajul superior, că de la el ar trebui să primească porunci, ordine, indicații sau rugăminți, că la el ajung toate dosarele pe care vine să le ia Marfa Stanilova, întotdeauna la ora 11 fix, sau pentru a fi mai concreți, exact după ce se șterge la gură cu mâneca hainei după al doilea păhăruț. În două rânduri a și avut ocazia să
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
prima dată când Marfa Stanilova avea a-i face o observație, a-i da un sfat, a-i furniza o afirmație prețioasă, ci pentru că, pentru întâia oară. Marfa Stanilova deschidea gura spre a spune și altceva decât un număr de dosar. Sau mai multe! Asta nu avea de unde să știe, când intra ea în biroul lui, Ivan Mihailovici. Și nici nu se străduise vreodată să afle dacă e un fapt obiectiv, dincolo, așadar, de voința, plăcerea sau stările ei femeiești, sau
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
discret pe sub nas de un contur negru ce, fără îndoială, era pufulețul de la mustăcioara ce marca devenirea întru vârstă și funcție a Marfei Stanilova. Atunci, Ivan Mihailovici se ridica de la biroul său, mergea la un fișet, descuia lacătul, extrăgea un dosar, mergea la alt fișet, repeta operațiunea până când găsea de cuviință - ce fericit a fost când și-a dat seama că asta e în voința și decizia lui, dar pe la a treia votcă și-a zis "și dacă este numai o
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
de ajuns pentru ziua respectivă și i le înmâna Marfei. Ea le lua în brațe, se întorcea militărește și dispărea. "Sau dracu mai știe pe unde... adică cum să mă străduiesc mai mult?!" De votcă nu putea fi vorba! De dosare - nici atât! De contemplat turlele aurite ale bisericii - nu credea. Fusese de-ajuns ca o singură dată, într-o viață de funcționar, Marfa Stanilova să deschidă gura și liniștea lui se dusese pe apa Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
perspectiva unei "solidarități crepusculare", a unei uniuni neîndoielnice, pentru timpul ce le rămâne de trăit. Acum suntem pe cale s-o întemeiem și legal; chiar azi, Ultima a plecat la București pentru câteva zile, în căutarea unor acte necesare la întocmirea dosarului de căsătorie. Nu am nici o superstiție privind locul unde ceremonia va avea loc, adică Primăria arondismentului XIV parizian, unde un alt dosar complet - cel al Roxanei și al meu - devenise fără obiect... Ultima e frumoasă, toată lumea remarcă asta, dar nu
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
legal; chiar azi, Ultima a plecat la București pentru câteva zile, în căutarea unor acte necesare la întocmirea dosarului de căsătorie. Nu am nici o superstiție privind locul unde ceremonia va avea loc, adică Primăria arondismentului XIV parizian, unde un alt dosar complet - cel al Roxanei și al meu - devenise fără obiect... Ultima e frumoasă, toată lumea remarcă asta, dar nu în genul de bibelou răsfățat, ci de prezență serioasă și statornică. Ceea ce n-o împiedică să aibă humor, și chiar o ușoară
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
nevoie de vreo promoție în plus, și am fost oferit CEHD-ului ca un cadru suplimentar, care nu e inclus în schema Centrului, primindu-și salariul direct de la DGA. Printre ceilalți, încordați în complexa lor competiție, eu rămân destins. Cum dosarul meu de pensionare este deja gata (nici n-aș mai putea să-l ameliorez!), pot pleca de aici oricând aș găsi că osteneala de a continua mi-ar părea excesivă... De fapt, așa stând lucrurile, mă bate gândul să mă
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
în termeni mai decenți, mama, și unchiul Ion. Și nici nu trebuia să păzească, într-o caniculă de 43 grade, congestionată de soarele care o bătea în cap și cu picioarele umflate în sandalele ieftine și tari, elevii selecționați după dosarul părinților, ale căror trupuri culcate, privite de sus, din tribuna oficială, vor desena lozinca pe care o vor urla megafoanele în tot stadionul Ceaușescu-eroism, România-comunism, Ceaușescu-eroism, România-comunism! Dar Letiția Arcan încă nu căpătase pe atunci conștiința că face parte dintr-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
facă noi cercetări. Cine știe! S-ar putea să se fi tipărit între timp un număr special, unde să fi fost introdus și numele scriitorului.*) Am reprodus în monografiile și recenziile mele, dar mai ales în cele 11 volume ale Dosarului Eliade (Editura Curtea Veche, 1998-2006) zeci de exemple, de citate greșite, falsificate, desprinse din context sau pur și simplu inventate de polemiști înverșunați sau biografi mimând imparțialitatea. Ele figurează aproape fără întrerupere, între 1935-2006, cu pauze mai mari în acele
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
se numește Cătălin Avramescu. De ce a tăcut până acum e un mister. Să-i dăm cuvântul: Mircea Eliade este "un personaj obsedat de propria carieră, un romancier mediocru, un caracter revendicativ și egolatru, care călătorește în Europa pe banii familiei". (Dosarul Eliade, 22, 28 februarie-6 martie 2006). "Eliade a dat dovadă, în numeroase ocazii, de o micime sufletească îngrijorătoare, de un egoism feroce... de scăderi morale consistente... Luați chestiunea competenței lingvistice. Studenții americani ai lui Eliade se plâng că nu înțeleg
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
sau în cazul cel mai "fericit" prin... dictare? Am avut curiozitatea și răbdarea să verific veridicitatea unor astfel de aserțiuni dintr-un document tipărit în 2002: Opisul emigrației politice de Mihai Pelin. Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că sunt familiarizat cu biografia lui spirituală. Am descoperit cu surprindere mai multe date incorecte și aproximative. Am găsit peste zece erori
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
și viitorul Statelor Unite”. Este adevărat că o asemenea lege există, dar aplicabilă mai mult cercetătorilor în științe (cu precădere în știință atomică). Cam în același timp Brauer este sunat de o doamnă care-i spune că ea examinase și aprobase dosarul lui Eliade și din toate cazurile examinate de dansa și aprobate să vină, sau să rămână în SUA, acest caz (Eliade) ea îl consideră ca fiind cel mai important pentru securitatea Statelor Unite. S-a convins după ce i-a citit cărțile
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
În ziua următoare, conducerea Casei de Copii a aflat că eu am fost botezată și că aveam un alt nume decât numărul pe care mi-l puseseră În acte, la Întocmirea dosarului de primire În acel loc. Totul a luat foc. Directoarea, fără a sta pe gânduri, a și făcut un raport către securistul ce avea În supraveghere instituția, și către activiștii de la județ. Aproape o zi Întreagă, după aceea, s-a
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
nostru francez Jean-Yves Conrad. Atunci am obținut, cu greu, interviul pe care Îl propun , acum, spre publicare revistei „DESTINE LITERARE”. Cu aproape trei ani În urmă, când maestrul Al. Danielopol Împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, am alcătuit un dosar, Împreună cu o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]