1,032 matches
-
să stai la noi până dimineață, am nevastă și copii, suntem credincioși “. Am intrat în casă, am salutat politicos gazda, era o femeie tânără frumoasă și aveau trei copii mici, unul părea bolnăvicios, stătea culcat, ceilalți erau foarte vioi și drăgălași.Casa era toată numai în lut, în cameră intrai direct de afară. Aveau o sobă cu plită, un pat, o laiță, o masă și un scaun, câteva oale și în cuie câteva haine. Mi-au spus că parcă cerul m-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
la cuiburile lor în a noastră scumpă țară, aducând cu ele cântece și veselie spre bucuria mea, după ce atâta vreme le-am dus dorul, luni de zile le am jelit. Tot tu scoți pe dealuri, munți și câmpii , melușei zglobii, drăgălași copii la jocurile lor. Iar pe harnicii agricultori îi îndeamni la muncă prin grădini, livezi, vii și pe ogoare, toate transformându-le în rai. ......Primăvară, numai tu cu puteri miraculoase nu mai venea. Iși flutură barba așa parcă dorind să
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
treburile casei noastre. Bine, ți-o las, dacă ții la ea atât de mult. Dă-mi pe cel mai mic, căci până s-o face el de ajutor, e vreme! Vai, cucoană, cum să-ți dau eu pe cel mai drăgălaș dintre toți copiii. Acum e întuneric, nu se vede, dar e ca un trandafir înflorit. Măcar că e numai de 4 ani, dar e deștept și inimos, de se miră lumea de el! Mi se pare că nu prea ești zdravănă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu aibă pace decât cu pensonul în mână pentru alte minuni ce uimesc sufletele tuturor iubitorilor de frumos! Dan-Neculai Hudescu ,, Ulița îl învățase să privească primăvara. Știa acum că primăvara e o Duminică a pământului și că florile pomilor sunt drăgălașe ca surâsul unui copilaș din leagăn; căzute de pe crengi, ele tot râd”. (Ionel Teodoreanu ) “Și ulița l-a învățat că toamna e o lumină blândă aprinsă de copaci, să fie candelă de veghe pământului trudit”. (Ionel Teodoreanu) ,, Clipele de fericire
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
se consumă fad, interminabil, în avalanșa replicilor moralizatoare. Înrâurit de Hesiod și de Georgicele lui Vergiliu, poetul celebrează, la maturitate, muncile campestre, curgerea ciclică a anotimpurilor, într-un poem didactic și bucolic ca Anul cel mănos, bucuria lumei (1820). Aurorală, „drăgălașa primăvară” „desfată”, ca într-un pastel, ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
plus, nu? Eu mă descurc foarte bine. Copilul nu trebuie să mă ajute cu nimic, el își câștigă treaba lui, eu cu nevastă-mea mă descurc, stăm aproape unii de alții, am un nepoțel de toată splendoarea, bun de carte, drăgălaș. Ce să-i mai cer altceva lui Dumnezeu? Sănătate-i mai cerem lui Dumnezeu amândoi. Sunt foarte-foarte fericit. Dar resentimente aveți? Nuuu! Nu! Păi așa m-am născut... Eu nu urăsc pe nimenea... Nuuu! Eu nu pot urî pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de cameristă ... iar coana preoteasă a aranjat un foc în curte pe care a pus un ceaun cât o roată de camion în care să fie pregătită mămăliga pentru studenți. O forfoteală de nedescris deci, în vederea acestui "eveniment". Mie și drăgălașei învățătoare ne-a revenit obligația de a face mămăliga ... ea cu turnatul făinii în ceaun, eu la învârtit cu făcălețul. Vă pot asigura că nu "am pus-o de mămăligă" ... ci că a ieșit cea mai mare și mai frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Moti, nu uita de conjunctivita pe care ți-o tratez - cam des - cu ceai de mușețel... Dar sunt multe mai rele. Precum pisicuța de peste drum, care s’a născut, nu demult, fără vlagă În lăbuțele dindărăt. Și e atât de drăgălașă și tristă... Dar poate are oleacă de noroc: căci poate ea crede că așa e normal; și că poate s’o găsi careva să-i poarte de grijă. - Mă Îndoiesc. Căci voi ați instituționalizat grija, dar ați făcut-o doar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sunt chiar dracu’, acela care n’are nici o treabă cu recomandarea „crede și nu cerceta“, ci scormonește, Îndoindu-se chiar de el Însuși. Firesc, vă ispitesc: vreți să trageți cu ochiul la lexiconul meu? 1. Artificialism Cunosc o pisică tare drăgălașă și miloasă din fire câtă vreme Îngăduie unui bun prieten al meu să locuiască În casa ei. El Însă o răsplătește bârfind-o: „Asta e o pisică din petrol, Îmbrăcată Într’o blană sintetică, care mănâncă numai Whiskas și se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
răspund însă eu și, în funcție de ce-i interesează, le spun că am sânii la fel de rotunzi și fierbinți ca în urmă cu patru ani, că nu mi-am schimbat parfumurile și, ce-i mai important, că încă mai am cel mai drăgălaș funduleț din lume. Asta vor oamenii să știe, asta le dau. După mesajul de ieri însă, m-am interesat la fostele colege ce fel de ființă era domnișoara cu o gestiune atât de aglomerată a sentimentelor și am aflat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
chestiune chinuitoare ca pentru atâți bucheri din clasă. Astfel, era gratulat numai cu medii mari, de obicei maxime. Mai ales în cenaclu se remarcase ca vedetă. Recita, interpreta, conferenția, producând uimirea asistenței care vedea urcat pe scenă doar un copil drăgălaș, într-un pulovăr de angora pufos. Cu totul remarcabil era faptul că nu trezea nimănui invidie, ci numai afecțiune. La 14 ani a debutat în Zori Noi din Suceava iar peste un an la Iașul Nou. Pline de avânt ideologic
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
avizați asupra faimei sale. Se știa totuși că era un poet care publica versuri și că fusese adus aici de Uniunea Scriitorilor. Cu neîncredere, invidie și curiozitate așteptau de la el confirmarea unei stări de grație. Labiș nu mai era însă drăgălașul copil de odinioară. El însuși simțea că nu e un elev oarecare. Practicând chiar un soi de boemă școlară, îi dispăruse și acea mentalitate de premiant pe care o dovedise până atunci. Lipsea de la ore și nuși mai ținea la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
timp în care Mihai s-a aflat în atenția bunicii, Regina Maria. Luni, 19 februarie. „A sosit Mihai (la București). L-am vizitat. Mititelul este palid și mai slab decât atunci când l-am văzut ultima dată, dar este atât de drăgălaș și a fost extrem de dulce cu mine <...>. El are nevoie de aer și soare și să fie hrănit. Căpșorul îi este plin de bucle, fețișoara cam solemnă, și ocazional, surâde, ceea ce face să îi apară gropițe în obraji. Are totuși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
el, ceea ce desigur n-ar trebui să aibă. St. John pare să se bucure foarte mult să fie din nou într-o companie umană”. Marți, 20 februarie. „L-am vizitat pe Mihai care stătea solemn la ceai, extrem de adorabil și drăgălaș, dar fără îndoială mai palid și mai slăbit decât sunt obișnuită să-l văd. I s-a micșorat și fața. Îl face mai frumușel, dar n-ar trebui să arate așa. Are un surâs adorabil și buclele îi sunt minunate
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și marți 8 aprilie. Drumul cu trenul spre Franța durează două zile: Mihai se află în grija bonei și a bunicii, Regina Maria, care îi dă un nume de alint: „Miky este o mare bucurie și este absolut adorabil, iubitor, drăgălaș și bun”. Miercuri, 9 aprilie. Trenul regal staționează la Strasbourg. Regele Ferdinand și Regina Maria se deplasează la Mulhouse, apoi la Kalmar, pentru a participa la ceremonii consacrate soldaților români morți în Franța, în timpul primului război mondial. În acest timp
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
respirații gâfâite. Genunchii începeau să ne tremure, picioarele dădeau vădite semne de capitulare. Dați drumul la ușă că vă strâng de gât, nenorociților, vă jupoi de vii, lighioane spurcate, vă ucid cu mâna mea, mizerabililor! Pe fondul debitării acestui text "drăgălaș" și "pacifist", opoziția noastră s-a redus la zero, în timp ce mastodontul împingea cu o forță dublă față de cea inițială. Ceea ce s-a întâmplat e ușor de imaginat. Exact în momentul în care efortul lui era maxim, noi ne-am retras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ȚEPELUȘ Într-un luminiș din pădure își aveau căsuța o familie de arici. Tatăl Țepușilă umblă toată ziua prin pădure după treburile lui. Mama, Țepelica , stătea acasă și avea grija de cei doi puișori pe care ii aveau. Erau tare drăgălași cei doi copii numai că, unul dintre ei, Țepeluș, un arici rotunjor, cu mii de tepe ascuțite pe blănița-i maronie, cu niște ochișori iscoditori, si urechiușele ascuțite, era tare neastâmpărat. Nu stătea locului o clipă. Alerga, sarea, zburda tot
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
numai gânduri lucruri bune. Mintea lăsată slobodă poate genera monstruozități faptice. Așa cum părinții nu au Întotdeauna simțul obiectiv al valorii propriilor copii, tot astfel „mintea se alipește prin fire de cuvintele sale (rele)” și i se vor părea „cele mai drăgălașe, mai frumoase, mai Înțelepte”, chiar dacă sunt prostești și Împătimitoare (Sf. Maxim Mărturisitorul). E nevoie să veghem la cultivarea semințelor binelui, iar pe cele ale răului să le Înlăturăm de la Început. Buruienele patimilor apar dacă nu știm cum să ne gestionăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
de protecție antimicrobiană! Asta era scânteia...). Făceam asta pentru a mă proteja, de nimic, de tânăra brunetă din fața mea. Asistenta încerca fără succes să umple prima seringă vacuum. Priveam atent când la locul unde înfigea acul când la chipul ei drăgălaș stăpânit de o mină trădând neputința și chiar teama. Mai că îmi venea să plâng de durere, mai că îmi venea să râd în hohote de întâmplarea în sine cât și de vorbele aruncate de femeie, răstite printre dinții mărunți
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Trebuie să își țină el nasul și gura acoperite...!? sosi imediat răspunsul gâtuit de emoție și teamă. Se mai rățoi, țanțoș și parcă în glumă deși nu era...deloc un glumeț. -,,Păi nu mai avem...’’, răspunse cu juma' de gură drăgălașa brunetă ce îmi luase sânge după mai multe tentative nereușite. Tremură toată și mă privește de parcă eu aș fi vinovat cu ceva. Cealaltă tăcea pământ. Doamna Mari părăsise subtil mica încăpere și asista de undeva din penumbră la scena unde
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
e o discuție în limita decenței și adecvată momentului. Are grijă de toți bolnavii, chiar și de fumători (mai ales de aceștia), pentru că uneori îi împrumută cu țigări. Fumează și ea mai abitir ca un bărbat. Înțelege pe toată lumea. Chipul drăgălaș spune adevărul despre sufletul ei nu și atunci când e încruntată din cine știe ce motive nefericite. Sufletul îi e curat. ,,Și Vera are problemele ei de viață, de familie, așa cum are mai tot omul!’’, comentau cu bună credință pacienții vârstnici, trecuți prin
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie“ venea la acest bal spre a danța cu servitoarele care, pe vremea aceea, erau, de multe ori, fete drăgălașe. Pe atunci profesia galanteriei nu era destul de răspândită pentru ca să atragă și să le facă cocote de marcă, pe toate câte erau frumușele. Aveam 18 ani când am intrat pentru întâia oară la Bossel. Cu toate ifosele ce-mi dădeam ca să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mult mai multă probitate în toate. Războiul umple Capitala de o numeroasă lume de ziariști străini, de oameni de afaceri, de ofițeri ruși. În scurtă vreme numărul femeilor cu viață liberă se înmulțește. Cele mai curățele servitoare și cele mai drăgălașe lucrătoare își părăsesc serviciile și atelierele și devin femei întreținute ale ofițerilor ruși. Multe din ele dispar din București spre a se reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar. Până atunci cele două
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe griji și nevoi. Craca pe care cîntă cucul întîi să o iei și să o porți în sîn, ca să asculte lumea la tine ca la cuc. Creanga pe care a cîntat cucul se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie drăgălașe la lume cum îi și cucul de drăgălaș. Cînd auzi cucul întîi să iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cucul întîi să o iei și să o porți în sîn, ca să asculte lumea la tine ca la cuc. Creanga pe care a cîntat cucul se pune în lăutoarea fetelor, ca să fie drăgălașe la lume cum îi și cucul de drăgălaș. Cînd auzi cucul întîi să iei sare în mînă și craca de sub el, că sînt bune de dragoste. Fetele care voiesc să placă la flăcăi poartă, mergînd la joc, un cap de cuc la sine, crezînd că apoi ele vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]