1,717 matches
-
tău aș povesti Tot dorul, în cele din urmă. Citește mai mult Mi-aș vopsi ușa la intrare,Un preș soios aș pune-n față,Să par, în lumea asta mare,Un suflet viu cuprins de gheață.Mi-aș pune draperii lugubre,Pereții toți, i-aș zugrăviCu ghiare lungi, zdrențe și umbre,Suspinul, să-l pot isprăvi.Mi-aș pune solzi ciudați de fiarăși coarne de distrugătorSă-ți spun, când vei veni diseară,Că nu am suferit de dor.Dar, ochii
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
apuci de treabă. Unul din oamenii mei te va anunța. Caiafa făcu un semn cu mâna și Baraba fu scos și dus înapoi la Hoys ben Nabat. Era deja la ceasul al doilea când Caiafa se urcă în palanchin, trase draperiile și porunci celor patru sclavi să pornească către fortăreața Antonia. -Mai repede! porunci Caiafa. Patru ostași din cei care păzeau templul mergeau în jurul palanchinului. Ajunseră în fața fortăreței Antonia și Caiafa dădu la o parte draperia pe care era brodat sfeșnicul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
se urcă în palanchin, trase draperiile și porunci celor patru sclavi să pornească către fortăreața Antonia. -Mai repede! porunci Caiafa. Patru ostași din cei care păzeau templul mergeau în jurul palanchinului. Ajunseră în fața fortăreței Antonia și Caiafa dădu la o parte draperia pe care era brodat sfeșnicul cu șapte brațe: Menora. Arhiereul coborî din palanchin și privi în sus către zidurile forțăreței. Anunțat de unul din oamenii lui Caiafa, procuratorul Ponțiu Pilat apăru în poarta boltită a fortăreței Antonia. Din cauza Pesahului Caiafa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 6) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357378_a_358707]
-
tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit
CU GÂNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357850_a_359179]
-
tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inimă unde seara năvălește mirosul tău de fântână cu apa lovită de buze. * Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. * Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. * Îmi trec o mână prin părul copacilor. Parcă sunt eu istovit
GÂNDURI DE BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357849_a_359178]
-
tăia șoaptele stelelor rămase văduve în iatacul cu povești de adormit copaci. * Nu mă mir că nu mă iubești. Am un loc gol în inima, unde seara năvălește mirosul tău de fântână, cu apa lovită de buze. * Văd întunericul trăgând draperia peste șoapta sânilor tăi cu care-mi liniștești visele de pe noptiera inimii. * Dacă eram apă îmi așezam izvorul sub obrazul tălpii, ca iarba să-mi șteargă lacrima cu buzele. * I se vedea spinarea gândului alergând prin sufletul de gresie al
CU GÎNDU-N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358026_a_359355]
-
Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsam pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358070_a_359399]
-
Îmi trec prin gând aleatoriu Arome de hașiș, femei frumoase În transparențe de mătase Prin mari castele de ivoriu Și cum, plutesc lascive prin odăi Cu miros de ambră și de mosc Le privesc dar nu le recunosc Ascunși pe după draperii, călăi Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge Dar stăpânit de-o lene suverană Cadânele ca un balsm pe rană Și un păcat spre ele m-ar împinge Dar vin pirați cu săbiile curbe Se clatină seraiuri în oglinzi
FEMEI FRUMOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357614_a_358943]
-
început, absida principală (spațiul altarului), a fost despărțită de naos printr-o balustradă scundă numită cancel (cancellum), preluată de la bazilicile antice, care apoi a fost inlocuită cu tâmpla (templon), o despărțitiră facută din stâlpi sau coloane, între care se puneau draperii. Acest fel de despărțire a fost folosit în bisericile moldovenești până prin secolul al XV-lea, când a fost înlocuită cu iconostasul, apărut ca o manifestare estetică a despărțiturii și preluat datorită influențelor bisericii ruse. Acesta este reprezentat sub forma unui
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
Livi și sufletul lui tanti Pipi formăm o trinitate de nedespărțit! îmi dictase ritos uica Livi, iar eu caligrafiasem acest text pe ultima pagină a cărții, chiar dedesubtul cuvântului Sfârșit. Holul în care fusesem condus era o încăpere întunecoasă, din pricina draperiei grele din brocart aurit, ce acoperea aproape în întregime fereastra, foarte înaltă și îngustă. Aici îmi poruncise tanti Drina să aștept, ca să-l anunț pe Livi de venirea ta, îmi explicase, și ca să-l pregătesc. Nicio problemă, e treaz, adăugase
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
lui Derjinski și Stalin. Azi sunt părăsite catedralele aurite, iar în marea curte din fața Kremlinului se ridică un groaznic monument unde sunt expuse rămășițele celui care ajunsese și el timp de o clipă, aproape o zeitate. Într-o cameră cu draperii roșii zace într-un sicriu cu capac de sticlă, ca să-i poată vedea oricine sinistrul chip. Iar poporul, veșnicul amăgit, trece în cete tăcute, în fața hidei măști a tiraniei lui, astăzi înghețată de mâna morții. Chipul lui nu e o
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
SCRISOARE DESCHISĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 390 din 25 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază Lăsați-mi draperia trasă Și storurile fără fantă Că vin tristeți care m-apasă Cu energie radiantă; Și nu-nțeleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior Eu bănuiesc că nu sunt bune Aceste vorbe care dor I-am arătat și buletinul
SCRISOARE DESCHISĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360637_a_361966]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Povestiri > KARON,CAP 7 Autor: Violeta Catincu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Într-o admosfera claustranta,data de draperiile de culoare sângerie,parcă într-o ceață densă,Karon visa. La început,se află într-o poiana și în aer plutea un miros aromat de flori de tei,de zambile și clopotei. Ridicand mâinile în sus,o rafală de vânt
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
apropiau,isi aminti că mai fusese odată cu mătușa în zona aceea și că,văzuse din treacăt conacul.Cand ajunseră ,în sfârșit,fata fu ajutată de servitor să coboare.Conacul era mai mare decât își amintea ea.Avea ferestre mari,cu draperii ce se vedeau de afară iar fațadă făcută din cărămidă,cu un acoperiș cafeniu.In spatele construcției ce se înfățișa, se vedea o grădină mare cu tot felul de arbuști tunși în diferite forme,fântâni arteziene cu muze dezbrăcate,insă
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
-Nu e bine să suferi după el.Tu ești așa frumoasă și scumpa.Orice bărbat ar da multe să aibe iubirea ta. -Te rog,nana.Voi fi bine dar am nevoie să stau singură acum. Radella se retrase,ușor,trase draperiile și în camera se făcu semi-intuneric.Bombanii ceva furioasă și cobora scarile.Pe pat,printre cadourile primite,Karon stătea ghemuita,ținând mică cutie în maini.O lua și o aruncă pe jos în timp ce rânduri din scrisoare îi veneau în minte
KARON,CAP 12 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360152_a_361481]
-
marusa e cu adevarat deosebită. Deși Karon avea delicatețea unei flori de primăvară, în privința somnului se comportă întotdeauna că o pisică căreia îi place să lenevească în lumina razelor calde ale soarelui, care se reflectau prin fereastră . Atunci cand Radella trase draperiile ca să deschidă ferestrele, Karon deschise mai întâi un ochi, apoi pe celălalt, dând semne că ar trebui să își respecte ritualul de trezire măcar câteva minute. Doica nu ii spusese să se trezească, insă razele enervante ale soarelui străluceau acum
KARON CAP 1 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359776_a_361105]
-
în definitiv, cine este absurd?!, viața este viață, numai că ea făcuse din sexul ei arma de temut cu care își croia drumul în viață. Asta e adevărat! a zîmbit, cu tristețe, Licurișca. ... marea Odaliscă a apărut dintre faldurile unei draperii roșii! Arma ei era decolteul, rochia mulată pe un trup carnal, bine rotunjit, fața fardată poate prea strident, cu buzele groase, pofticioase, un surîs studiat, care exprima ironia intelectualului ce disprețuiește vulgul, ochii mari, rimelați abundent, genele înțepenite cu Mascara
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
deja ceea ce comandase, de parcă se știa ce va dori. Adevărat că nu toate mesele erau ocupate. A sorbit lung din pahar și a tras adânc din țigară, privind în gol, absent, fără să vadă ori să audă pe cineva dincolo de draperia groasă de catifea pe care ospătarul a tras-o doar pe jumătate. Era cu adevarat preocupat, chiar de mai multe probleme, unele în legătură cu serviciul și altele referitoare la viața de familie și la viața particulară, cum îi plăcea să denumească
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
sa, ori cu părinții amândurora. Încerca să se liniștească și să-și limpezească gândurile ce-l năpădiseră, ca să poată analiza tot ce-l frământa în ordinea priorităților pe care el însuși o stabilise. Nu-l deranjau vocile consumatorilor de dincolo de draperie, iar ospătarii se mișcau în tăcere... Fănel provenea dintr-o familie de intelectuali și nu se putea plânge că nu a avut o copilarie reușită. Singur la părinți, cu toată atenția lor asupra sa, s-a bucurat aproape întotdeauna de
ISPITA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359616_a_360945]
-
instalațiile de incinerare/coincinerare. ... Articolul 25 (1) Deșeurile textile din deșeurile municipale colectate separat constau în deșeuri textile provenite de la populație, instituții publice și operatori economici care includ produse precum îmbrăcăminte, accesorii de modă, prosoape, lenjerii de pat, perdele și draperii, și alte asemenea. (2) Deșeurile textile vor fi colectate periodic, la frecvența cerută prin caietul de sarcini, din punctele de colectare și din poartă în poartă" și/sau din locurile/spațiile special amenajate și dotate cu containere specifice pentru colectarea acestor deșeuri
REGULAMENT-CADRU din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295173]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI Majordomul deschise draperiile și spuse cu glas frumos ondulat precum un cantor prezbiterian: - O nouă și glorioasă zi se naște întru fericirea voastră, domnule președinte și totodată cel mai puternic om de pe această minunată planetă! Cel astfel numit deschise cu greu ochii, trase
CEL MAI PUTERNIC OM AL PLANETEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340447_a_341776]
-
și a urmat-o pe Irina. Aceasta l-a condus pe un coridor, ajungând într-un hol în care se deschideau mai multe uși și s-au oprit la ultima. Era o cameră cu două ferestre, prevăzute cu perdele și draperii până la podea, în mijloc un pat cu tăblii, încadrat de două noptiere; în fața acestuia, o oglindă ovală pe perete, sub care se afla o măsuță acoperită cu o față înflorată; lângă ușă se găsea un cuier extensibil, iar pe latura
ISPITA. Fragment din romanul „Parfumul de lavandă” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339347_a_340676]
-
Laura, Letiția etc.) sunt în mod democratic determinate caracterologic: au, ca oameni, și trăsături pozitive și negative, sunt și deștepți și proști, și bine intenționați și răuvoitori, și responsabili și pierde-vară. În plus, figurile narative nu sunt așezate în spatele unor draperii filtrante și deformatoare. Am zice că ele au spontaneitatea vieții. Scriitura este așezată pe principii de echilibru. Viorel Teodorescu se mișcă bine printre cuvinte și reușește să conecteze lectorul la un imaginar care lasă impresia că se desprinde dintr-un
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
îmbrățișări. Nimic nu seamănă în splendoare cu lebedele care atunci când plutesc pe unde, pare că începe un bal princiar cu răpitoarele inimilor, frumoasele și cochetele domnișoare și doamne ale înaltei societăți, valsând în saloanele castelurilor cu geamuri de cristal și draperii de catifea cu șnururi și canafi de mătase, brodate cu fireturi de aur, cu înalte coloane de marmură și lungi mese pline cu porțelanuri, cristale, argintării și cupe de aur... Florile, lumânările, orchestrele, parfumurile, valsurile, tangourile, poeziile, iubirile, suferințele din
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
cei doi. -Bine Livius, îi primesc. Să intre dacă sunt aici, însă știu că iudeii înaintea sărbătorilor nu intră în încăperile noastre ca să nu se spurce chipurile, însă dacă aceștia doresc... Procuratorul făcu un semn sclavului nubian iar acesta trase draperia care acoperi panoplia de arme și efigii romane aflată pe perete. Livius își plecă capul ducându-și mâna dreaptă la piept și ieși din încăpere după care se întoarse peste puțin timp însoțit de doi oameni destul de în vârstă, amândoi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]