665 matches
-
Dreptul la pensie se dobândea doar din momentul în care învățătorul era instalat titular definitiv, mărimea pensiei fiind stabilită în funcție de adeverința de salariu. Un alt strălucit episcop al Caransebeșului dedicat școlii, Nicolae Popeea, va interzice învățătorilor să se adreseze direct dregătoriilor politice sau administrative, ci în toate cauzele strict legate de școală să se adreseze autorităților Bisericii ortodoxe române în ordinea lor ierarhică. Același episcop nota în 3/15 decembrie 1898 despre tentativele inspectorilor regești de a negocia cu comitetele parohial
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Parlamentului, fie prin intermediul presei. În 1907 și apoi în 1912, conservatorul P. P. Carp, plecând de la ideea că în România județele și comunele erau incapabile să facă față cerințelor descentralizării administrative, a prezentat un regim administrativ pe baze regionale, al "dregătoriilor", respectiv al "circumscripțiilor regionale". După 1918, în favoarea regionalizării administrative se crease un larg curent de opinie. P. Negulescu, I. V. Gruia, C. Argetoianu, P. Andrei, C. Stere, I. Maniu, Al. Averescu, N. Iorga, Al. Vaida-Voevod etc. deveniseră voci ale regionalizării
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
austrieci (prin tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi, care a pus capăt războiului ruso-turc dintre 1768 și 1774). Desigur, între toate aceste figuri luminoase și fapte de cinste, rămâne zgura corupției, a intrigilor de tot felul, a însușirii banului public, vânzării dregătoriilor și favorurilor de orice fel, pe care mai toți fanarioții le-au practicat. Lucid în aprecierile sale, Nicolae Șuțu ne oferă o galerie întreagă de portrete de fanarioți, aparținând unora dintre cele mai influente și mai bine reprezentate în spectrul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
o singură trăsătură identitară: lăcomia pentru primul, și slăbiciunea psihică pentru al doilea. Departe însă de a marca aceste trăsături ca fiind definitorii pentru toți fanarioții, el își pune întrebarea legitimă, am spune: cui ar mai fi vândut domnii fanarioți dregătoriile, dacă nu ar fi fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul mentalului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe Milcovici mâna lui dreaptă, deși nu știe a scrie românește nemica”... * „Vorbiți și scrieți românește pentru Dumnezeu!” este chemarea ziarului pornită dintr-un fapt de viață: „Într-o afacere, dl. Grigorcea a depus o cerere în limba română la dregătoria financiară. La ea a primit o rezoluție scrisă în limba germană. Contra acestei rezoluții, dl. G. a făcut recurs la ministrul finanțelor al cărui rezultat a fost un emis ministerial prin care s-a ordonat ca rezoluția să se dea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ministerial prin care s-a ordonat ca rezoluția să se dea în limba în care cererea a fost adresată, deci în limba română. Dl. G. a și primit o rezoluție în română și pe baza ei a ridicat cauțiunea de la dregătoria financiară. Iată o dovadă palpabilă, spune gazeta, că numai de noi depinde aplicarea limbii române în viața publică...” * ...”Zilele trecute - spune Gazeta Bucovinei - dl. Vasile Kogălniceanu, fiul repauzatului Mihail Kogălniceanu, a scos la lumină încă o scriere interesantă a părintelui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Foișoara originală a Patriei, informațiuni de tot felul - economice, din zona agricolă, culturală - cu o altă subliniere „Școala și biserica”, știri justițiare, de la cabinetele de lectură, editoriale ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii”; „Desconsiderarea limbei române la dregătorii”; „Rusificarea completă a districtului Siret”; „Maghiarizări de nume”, „Prozelitism în Rădăuți” - reportaje de la adunările publice și mai cu seamă de la cele electorale etc. Într-o rugare către onor publicul român, Patria declara în paginile sale că „ s-a înființat ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noroc și a Nemților care au prea mult; din care pricină Alvaniții bat și taie pe Nemți. "Decât să preacurvesc c-o femeie măritată odată, mai bine de câte trei ori cu nouă fete mari." Radu-Vodă miluia și punea în dregătorii pe niște oameni de nimic, după plăcerea și mintea lui. Pecând la curtea lui Ștefan-Vodă proștii au puțină căutare. Simion caută pe femeia lui cu totul în altă parte decât o caută alții, căci ea nu se duce după mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care mergea pe țărmul nordic al Mării și avea o importanță economică deosebită pentru Moldova, se afla sub control moldovenesc. Recâștigând cetatea Hotinului se consolida hotarul de răsărit al țării. Reorganizarea Sfatului Domnesc, care cuprindea acum boieri ce îndeplineau o dregătorie, era un semn al consolidării autorității domnești. Însemna însă și o organizare mai temeinică a țării din punct de vedere administrativ. Aceste succese ale domniei lui Ștefan sunt umbrite de moartea Oltei, mama domnului. La 4 noiembrie, Oltea închidea ochii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a fost cum gândiseră ei, ci s-a întâmplat cum a fost voia lui Dumnezeu, Părintele atotțiitor”. La 5 februarie 1468, Ștefan cel Mare se afla la Suceava. Din privilegiul pe care îl dă la această dată lipsesc, dintre dregătorii care făceau parte din Sfatul Domnesc, la 2 octombrie 1467, Crasnăș vornicul, Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi. Crasnăș și trădătorii de la Baia fuseseră executați. Dovadă că Ștefan domnea autoritar. Cât despre Lazea Pitic și Șandru de la Dorohoi, unii au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâlnită în Letopisețul lui Ștefan cel Mare. Impresia profundă, pe care a făcut-o bătălia de la Războieni, nu s-a datorat numai pierderilor: 200 de morți și 800 de prizonieri, ci și faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea moarte până la sfârșitul veacului. Iar atunci a căzut și Șandrea în acel război, și a fost adus și îngropat lângă tatăl său, la Doljești”. Șendrea era cumnatul domnului și deținea dregătoria de portar al Sucevii. Înverșunarea moldovenilor sună a răzbunare, stârnită în mod sigur și de scrisoarea brăilenilor, o scrisoare „ordinară”, cum o caracterizează Ion Ursu, o scrisoare plină de grele insulte. Și scrie Letopisețul în continuare că, după ce l-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a românilor. În fața unui adversar superior numericește se impunea retragerea, pustiirea locurilor prin care trecea inamicul, hărțuirea și atacarea lui într-un loc cel puțin întărit de natură, care să nu îngăduie desfășurarea forțelor inamicului. Grigore Ureche, care a deținut dregătorii cu caracter militar, spătar, mare spătar, vornic al Țării de Jos, scria că boierii lui Ștefan, în 1476, văzând cât de mare era puterea sultanului, îl sfătuiau „ca să să dea la loc strâmtu, ca de nu vor birui, să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până la moartea lui Ștefan al II-lea, au stat alături de Iliaș și de Ștefan, care au dus o politică de alianță cu Polonia, au recunoscut suzeranitatea regelui polon și au avut strânse legături cu mari nobili poloni, care își aveau dregătoriile în provinciile vecine cu Moldova. În ciuda faptului că Roman a venit cu ajutorul polon, cu toate că i-a dăruit lui Ditriih Buceațchi sate în Moldova, Roman nu s-a bucurat de sprijinul boierilor, care-l otrăvesc la 2 iulie 1448. În schimb
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai aproape de realitate, din cauza spiritului său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său de ordine și de dreptate. Iar faptul că domnul știa să-și impună autoritatea ne-o arată și cazul vornicului Crasnăș, cel care a trădat la Baia, în 1467. Crasnăș apare în documente în dregătoria de ceașnic din 1458, dregătorie de mare încredere, pe care o deține până în 1460. La 12 august 1461 vin, însă, în fața domnului Husin și soția lui, Marușca, fiica lui Ion Munteanu, și se judecă pentru trei sate, Urvicoleasa, Stroinți și Molnița, cu postelnicul Crasnăș și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ani de la înscăunarea lui, Ștefan cel Mare știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
știa să facă în așa fel încât să fie respectată dreptatea. Această judecată l-a supărat pe Crasnăș și el nu mai apare în Sfatul Domnesc până la 24 aprilie 1464, când avea o dregătorie mai importantă, cea de vornic, o dregătorie care avea prin excelență sarcini militare. Judecata din 1461 a jucat un rol însemnat în viața vornicului. Acesta a așteptat un moment favorabil ca să se răzbune, iar acest moment a apărut în timpul campaniei din 1467. La lupta de la Baia, Crasnăș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
loc procese pentru stăpânirea unei moșii, fiind vorba de boieri care se judecau pentru trei sau patru sate. Am v[yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
yut mai sus că cel care pierde procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul Domnesc, în 1464, Crasnăș apare cu dregătoria de vornic, cea mai de seamă dregătorie. La 20 octombrie 1467, Crasnăș era vornic; la Baia, în noaptea de 14/15 decembrie, domnul îi încredințează cel de-al treilea corp de oaste, care trebuia să atace Baia. Crasnăș a trădat și și-a pierdut capul, el și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vornicul, boier care a făcut parte din Sfatul Domnesc între 1407 și 1425. Fiii săi, Lazăr (Lazor) și Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
celor doi frați. Privilegiul acordat lui Mihul pisar, la 6 martie 1443, a fost scris de Tador grămatic așa cum vor fi scrise și privilegii din perioada următoare. La 18 februarie 1445, se dă primul privilegiu în care Mihul apare cu dregătoria de logofăt. Ascensiunea fiului popii Iuga ar putea fi pusă în legătură cu faptul că acesta a stat alături de Ștefan voievod. Se reînnoia privilegiul, prin care i se întăreau cele patru sate ale lui Ștefan Zugraf. În plus, îi dăruia “seliștea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cumpăra de la urmașii boierului Rotâmpan, care avea uric de la Alexandru cel Bun, patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]