669 matches
-
boierii au găsit alte supterfugii pentru ca odraslele lor să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
odraslele lor să poată intra dintr-odată în rangul boierilor mari, fără a le mai fi slugă. Boierii erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau de două categorii: boieri cu boerii, adică cei ce ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupau dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți boierii se ocupau de afacerile țării după putință și vrednicie, ajutându-și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți boierii se ocupau de afacerile țării după putință și vrednicie, ajutându-și Domnul în conducerea războaielor. Deabea după ce afacerile publice
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți boierii se ocupau de afacerile țării după putință și vrednicie, ajutându-și Domnul în conducerea războaielor. Deabea după ce afacerile publice s-au înmulțit, s-a simțit nevoia separării atribuțiilor, nominalizarea lor, și a rezultat dregătoria, devenind diferite ca preocupare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici nu erau cunoscute dregătoriile, toți boierii se ocupau de afacerile țării după putință și vrednicie, ajutându-și Domnul în conducerea războaielor. Deabea după ce afacerile publice s-au înmulțit, s-a simțit nevoia separării atribuțiilor, nominalizarea lor, și a rezultat dregătoria, devenind diferite ca preocupare și răspundere. Că este așa, ne-o spun documentele. În vechime nu întâlnim boierii ca purtători de titluri dregătorești, ci doar purtători ai apelativului jupân, iar mai târziu era acela de pan. Iată un document emis
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Brat Netedul, credința lui Stanislau, credința Panului Dragoe, credința lui Andrieș și a Panului Giurgiu, credința Panului Draguș Viteazul, credința lui Astraviciu, credința Panului Vad, a Panului Ghidea, a Panului Costin, credința lui Opriș, credința tuturor boierilor Moldovenești..." etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
etc. Dregătoriile sunt creația domnitorului Alexandru cel Bun. Letopisețele Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai sus scrisul Ion Alexandru Voievod și credința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămână întru cea desăvârșită statornicie punerea la cale ce s-au făcut ca sameșii ținuturilor să fie orânduiți de către vistierie..." ceea ce înseamnă că slujitorul și funcția existau de mai multă vreme, dar de acum numirea și activitatea lui aparțineau de dregătoria Visteria țării. În același hrisov mai scrie: „Cum și sameșii ținuturilor, care spre oprirea asupritoarelor chipuri, s-au socotit și s-au hotărât să se orânduiască de către vistierie." Se subînțelege că slujitorul fusese până atunci funcționarul ispravnicilor de ținut, un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și orice scrisori vor veni la isprăvnicie, ca ori și când se va cere vreo înștiințare pentru orice pricini, fiind păstrate cărțile și trecute în condici să se poată face răspunsuri cu toată lămurirea și asemenea, când se vor schimba dregătorii să se poată da lămurire de toate împrejurările la noii dregători. 3. Se îndatorește ca numaidecât să afle și să ție întru adevăr și cu încredințare starea tuturor satelor ținutului și numărul ce sunt în fiștecare sat și de ce stare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și poroncile ce vor fi, la care văzând împotrivă urmare, să înștiințeze îndată la Divan, spre cuviincioasă îndreptare. Privighind ca să nu se facă lucrarea întrucât de puțin la acele ce Dumnealor dregătorii cu asuprire pentru locuitori, vor voi să facă lucrarea pentru cuprinderea poruncilor ce vor fi; 5. Întru acest chip urmându-și sameșul datoriile sale, va rămâne neschimbat din slujbă iar arătându-se la niscaiva neplăcute urmări și nepurtându-se cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
servicii către domni sau către unii boieri, în schimbul cărora devin scutiți de bir, dar lucrează în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul secolului al XVIII-lea dă dregătorilor, indiferent de treaptă, un număr de scutelnici fixat în raport cu importanța dregătoriei, măsură care devine valabilă atunci când, după eliberarea vecinilor (la 1749), când un număr de săteni ajung să fie scutiți de dări către stat, dar sunt puși la dispoziția boierilor și mazililor. Scutelnicii sau poslușnicii, cum erau numiți, erau acordați pe lângă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mâncători de moșii mari”, ca Prăjescu, Bicioc, Buhuși, Gavriliță, Neculai Racoviță, Miron Costin or Iordachi Ruset, fuseseră „mulțime de mâncători mai mici”, dar toți „tot atât de lacomi de pământ și veșnic la pânda chilipirurilor de acest soi”. Precum boieriile, însoțite de dregătorii, tot atât de pustiitoare deveniseră și domniile care se obțineau numai cu bani mulți, luați tot de la mulțime, printre acestea fiind amintite cea de-a treia domnie a lui Gheorghe Duca și a doua a lui Dumitrașco Cantacuzino. Duca Vodă „strânsoare mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei mele prin țara Domniei mele... să aveți a lăsa foarte în pace călugării și călugărițele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Episcopiei de amestecul dregătorilor civili în afacerile duhovnicești. Cartea aceasta nu se pusese în aplicare și, domnii schimbându-se, la succesiunea Episcopiei urmă episcopul Sofronie care face și el jalbă la Domnul Dumitrașcu Cantacuzin, tot în chestiunea asupririi clerului de către dregătorii civili, cerându-se a se opri a se mai amesteca în „chestiunile rezervate de lege autorității bisericești". Prin cărți domnești satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a mutat la Mitropolie și a ars și ea, rămânând doar biserica; s-a aciuat la mănăstirea Galata - focul a ajuns și acolo; după foc a venit mazilirea lui. Au rămas însă, după cum am spus, multă vreme obiceiurile fanariote. Ocuparea dregătoriilor țării a fost altă preocupare a fanarioților, ocazii de jefuire și pe această cale a populației. În 1786 când moare mitropolitul Gavriil, și Leon, episcop de Roman, urcă în scaunul de mitropolit, păstrat vacant, postul de la Roman îl ocupă arhimandritul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a propus a "întineri patria", apropiindu-și pe cei mai "înrăiți dușmani ai unchiului" (fostul domnitor Mihail Sturdza). A fi întins mâna unui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru I. Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și administrație, ci și înalte ranguri boierești, care le asigura automat locul în protipendadă, iată o însușire particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se impună. Autoritățile statului păreau însă mulțumite. În cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1842 a Obșteștii Adunări, segmentul informativ consacrat educației și "învățăturii publice" cuprindea intenția declarată a factorilor decizionali "ca să nu să primească, pe viitorime, în dregătorii, decât tineri ce vor urma cu ispravă un curs regulat". Amintindu-se, totodată, că la Academia ieșeană fuseseră acceptate două noi cursuri, unul de agronomie și altul de geologie (susținute, probabil, de același Hodocin), membrii Adunării mai erau informați că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
garanție, de stimul, pentru viitorii întreprinzători. Avertizat, probabil, asupra datelor cunoscute din precedentele expediții Gheorghe Asachi va fi fost primul și cel mai informat dintre consilierii săi și beneficiind de o recomandare expresă din partea Departamentului de Interne al Moldovei către dregătorii locali, spre a-i acorda "cuviinciosul agiutor", Carol Mihalic de Hodocin a plecat la 1 iunie 1839 în prima lui misiune profesională spre nordul țării (pentru care Epitropia îi rezerva suma de 1.500 lei necesară deplasării), misiune pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unei taxe anuale de 4 lei/vita mare și 1 leu 20 parale/ vita mică. În sfârșit, proiectul de contract excludea posibilitatea extinderii jurisdicției mănăstirești asupra "coloniei lucrătoare și a personalului întrebuințat la fabrică", care urmau a fi supuse unei "dregătorii rânduită înadins" de guvern. Potrivit unor calcule estimative ce însoțesc textul proiectului de contract, profitul anual pe care mănăstirea și-l putea asigura prin încheierea tranzacției cu acționarii se ridica la 26.300 lei, cu certe posibilități de sporire. Acelui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în dregătorii și, prin urmare, au înrâurire asupra administrației și poporul țărei, apoi vederat este câtă daună și perdere aduc neștiința și pregiudețele minerale. Dacă proprietarul se va încredința că lucrarea minelor înlesnește îmbunătățirea stărei sătenilor și că el, prin aceasta, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lei în două câștiuri; pășunea păsărilor domestice a<le> coloniștilor va rămâne nesupusă la nici o dare. 16. Atât colonia lucrătoare, cât și personalul întrebuințat la fabrică nu va fi în nici un chip supusă iurisdicției monastirii, ci va sta sub o dregătorie rânduită înadins de înaltul guvern. 17. Spre ferirea de orice abuzuri și dosiri, nu să va putea așăza în hotărâtă apropiere a băii de fer nici o cârșmă sau neguțitorie jidovască și pentru asămine pricină inșii antreprenorii băii exclusiv vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]