31,289 matches
-
haos, iar haosul împinge nedreptatea la o treaptă insuportabilă. Tot ceea ce poți face în acest caz este că legile prin care păstrezi ordinea să fie ținute în cumpănă de legi menite a proteja individul. Numai că drepturile omului nu privesc dreptatea omului, ci protecția lui în fața unor legi care îl pot distruge în numele rațiunii de stat sau al ordinii de drept. E o prejudecată să credem că legea este dreaptă și că în ea găsim ceva din natura echitabilă a convenției
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
energia ilustră de care dispune... Dar ceea ce ar părea o fanfaronadă, un pitoresc spectacol de capă și spadă se arată a fi stratul superficial (costumația) unei pe cît de interesante pe atît de perseverente acțiuni critice. Infatigabilul Marin Mincu are dreptate să afirme despre sine cel puțin că nu dezertează "nici o clipă de la veghea critică". Pururi prezent pe terenul de joc al actualității, e un comentator în stilul d-sale febril, prevăzut cu ascuțișuri de sabie, al subiectelor acesteia, de la cele
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
sui generis? Spre a nu mai vorbi de Caragiale, ale cărui avataruri critice i-au descoperit o impredictibilă față sumbră (M. Iorgulescu) sau una racordabilă la clasicii din toate timpurile, ca și la o "comedie" metafizică (I. Vartic). Are incontestabil dreptate Marin Mincu (și aci e un gest de cavalerism pe care sperăm că și-l asumă întîi de toate ca o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
special în acest scop, editura POINT (prescurtare pentru POesie INTernationale). Poetul vorbește înflăcărat despre tărâmuri românești de poveste și insistă să-l cred, spunând că n-o face doar ca să-mi facă mie o plăcere. Cum să nu-i dau dreptate, când descopăr în biblioteca sa volume de poezie românească, unele cu dedicații de la autori, cărți cu colțurile uzate, semn că nu sunt acolo doar pe post de decor: Eminescu, Sorescu și Dinescu (pe ultimii doi i-a cunoscut personal)! Favoritul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
preocupat de binele public, nu are remușcări, nu are regrete. Așadar, Tolontan Cătălin este un jurnalist care, neinhibat de autocontrolul etic, calcă triumfător pe cadavre, considerând că aceasta este menirea jurnalismului, considerând că este un ales de destin să împartă dreptatea în stânga și în dreapta. Și așteptând aplauze, glorie și respect. De ce nu, chiar și o statuie. Așadar, consideră că scrie istorie. Că o face. Că o determină, chiar dacă afirmă că menirea lui nu este aceea de a schimba societatea. (Ceea ce este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
să creadă că China e Siria, Irak, Afganistan sau Libia. În momentul de față S.U.A. mai aruncă zaruri prin Ucraina, România, Albania, Kosovo. Restul statelor nu mai dau credibilitate americanilor. Între timp, vremurile cu ororile sale tind să-i dea dreptate Sf. Ioan care profețea că omenirea se va întoarce cu sus-ul în jos, iar oamenii își vor dori pieirea, în locul trăirii atîtor tragedii. Cetățile Sodoma și Gomora s-au înmulțit, cămătarii, corupții și bogătașii schizofrenici fac legea, iar cei
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
măsură, cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
care le-a combătut în variate moduri. N-a fost indiferent nici față de politică și politicienii contemporani, pe care i-a observat cu mare atenție. ”Istoria , cu tot cu actori, pare că se repetă și în zilele noastre”, a remarcat, pe bună dreptate, doamna dr. Corina Popescu. Jurnalistul Miron Manega a rostit de data aceasta un poem propriu, De la Eminescu cetire. A urmat domnul conf. univ. dr. Corneliu Zeana care a dezvoltat subiectul Eminescu, simbol al unității naționale. Prin întreaga sa operă Mihai
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
specificul acestora, așa cum și Sf. Ap. Pavel vorbește, în Epistola sa către Evrei, despre tratarea diferențiată a oamenilor în învățare: „(...) Pentru cei tari trebuie hrană tare, pentru cei mici, lapte. Pentru că oricine se hrănește cu lapte este nepriceput în cuvântul dreptății, de vreme ce este prunc. Iar hrana tare este pentru cei desăvârșiți, care au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele și răul“. Etapa adolescenței este una dificilă și delicată, tinerii fiind preocupați îndeosebi de orientarea profesională și de alegerea unei cariere
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
în opțiunile lor, ei se gândesc la o meserie bănoasă, ignorând latura spirituală a vieții și importanța acesteia. O puternică influență asupra modului lor de gândire îl are societatea de astăzi, materialistă și lipsită de sentimentul onoarei, al cinstei, al dreptății. Evident, nu le putem contesta dreptul la stabilitate materială, dar misiunea Profesorilor de Religie este să-i învețe să ceară ajutorul divin pentru dobândirea mai întâi a bunurilor spirituale și apoi a celor pământești. Ca argument, avem versetele din Predica
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
de Religie este să-i învețe să ceară ajutorul divin pentru dobândirea mai întâi a bunurilor spirituale și apoi a celor pământești. Ca argument, avem versetele din Predica de pe Munte (Matei 6, 33): „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă“. Așadar, ieșit de sub „autoritatea“ familiei, adolescentul, spre deosebire de elevul școlar, care încearcă să imite comportamentul adulților, simte nevoia să fie distinct de ceilalți, se află într-o continuă și permanentă căutare, atât de
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
adevărate torțe aprinse la lumina cărora, noi și generațiile care urmează, favorizați de era schimbărilor în care am intrat să putem împleti gândul cu fapta, să reliefăm și să ne regăsim partea aceea ascunsă din noi responsabilă cu armonia, blândețea, dreptatea și echilibrul, trăsături pe care le avem înscrise în codul nostru genetic. Procesul extraordinar de trezire a Omenirii, pe care l-am trait pe parcursul primilor zece ani din secolul al XXI-lea, a fost miraculos! Se vorbește mult despre transformarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
în sfera dezbaterilor publice, vă rugăm să ne explicați și de ce, în această perioadă de criză, statul român înțelege să finanțeze construcția Catedralei Mântuirii Neamului. Nu este acesta un proiect prea costisitor pentru România? - Biserica Ortodoxă Română invocă pe bună dreptate faptul că nu are o Catedrală Patriarhală, cea Mitropolitană fiind o biserică de dimensiuni reduse, care nu mai corespunde demult cerințelor cultului ortodox. Acest lucru este recunoscut de statul român încă din anul 1881, când apare primul proiect de lege
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de la Charon cer să le primească-n luntrea-i de mister împărăția Hadesului vrând - la Styx, pe mal, de veghe stau fumând... (...ca-n Dante, șiruri vin ai morții sclavi: zdrobiți cei din războaie, tineri bravi cei ce-au căzut - dreptății străjuind - cei răstigniți și cei plătiți cu-argint cei mulți și proști, și filosofii gravi ca-n Dante, șiruri trec ai morții sclavi...) ...da! Charon mă așteaptă zi de zi ci eu mai pufăi - bine-i a trăi chiar când
Fumând pe malul Styxului… by Radu Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/4578_a_5903]
-
desprind bucăți de tencuială inexplicabile în condițiile în care nimeni nu m-a imaginat o catedrală cînd tu nu vii deși nu ne-am mai recunoaște în trupurile acestea cînd e joia unui mort care nu a vrut să aibă dreptate sau marțea unui bătrîn care iubește din inerție lupul melancolic e sfîșiat fără milă de ceilalți lupi.
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
și urechi, Cu platfus și mîinile mari. Cînd te strînge în brațe - Și-o face adesea - simți că nu-i totul pierdut Pentru rasa umană. Bibinia Bibinia mereu veselă: pentru ea totul e un „lai, lai...” Și viața îi dă dreptate. Cîntă și totul se rezolvă cumva. Risipește Și banii se-ntorc la ea. Nu prea mulți: cît să mănînce bine, să-și pună termopan Și să-și cumpere pijamale albastre Cu ursuleți. Sifonax Lui Sifonax îi plac secretele. Totul e
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
pe care o plătește, unde va dormi la noapte, Prețul biletului de tramvai, ce a mîncat la prînz Fără secrete se simte în pielea goală: cu cît Îi ești mai apropiat, cu atît E mai stînjenit, mai ursuz. Și are dreptate! Termoplantina Termoplantina ar dărui tot ce are: cercei, brățări, Jaluzelele din bucătărie, roata de rezervă de la mașină, Jumătate din pepenele abia cumpărat... Ceva o oprește, totuși, să-mpartă Prea repede totul: cînd o să termine de dat, Ce-o să mai facă
Cordilio, Bibinia and comp. by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/4287_a_5612]
-
știe cui, de moarte încolțit. Totul se amestecă, se învolbură departe de bine, departe de rău. Aer irespirabil. Aici se trăiește ca și când se moare. Fugi. Ascunde-te. Lumea Ta, Doamne? O junglă care îți taie respirația. Sau nici atât. Joc divin Dreptatea s-a împărțit de mult. Ducem pe spatele noastre de delfini, curbate, aerul greu, bucuria de-a fi - teribil suspin al zeului nevisat de uriașii din Delphi. Dintre formele vechi, prăfuite, am ales cercul. Ba chiar cercul însuși ne-a
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
cercul. Ba chiar cercul însuși ne-a ales din pricini numai de el intuite. Alergam, visam ca într-un joc divin, fără sfârșit, dictat de stalactite. Din ce în ce mai singuri alergam, pluteam mai puternici și mai frumoși, se pare, departe de adevăr, dreptate, dintr-o vie stâncă ciopliți printre scoici, alge, pietre ori coloși repatriați în stihie. Pescarul de suflete „Fă un pas înainte. Adu-ți aminte că ești femeie!” - ca din gură de șarpe striga bărbatul acela... Ca dintr-o altă viață
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
Enoh sâmbătă după ora 13.00 când ceața s-a risipit prin biografie și s-a făcut un duh blând cafenelele au scris pe tablele negre de la intrare „fie ca inima ta să fie puternică, căci cel bun va anunța dreptatea celui bun” am intrat și eu în pântecul unui vis de eliberare înțelegând mai bine ca oricine că lumea obiectivă e tot mai multă ademenire acum stau la mese de insomniaci fiecare cu monitorul său în față fiecare cu viața
Poezii by Dan Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/5062_a_6387]
-
și am urcat pe jos sus pe deal la movila lui burcel la mănăstire în sfârșit am ajuns era vânt și ceață la un moment dat a început să ningă privește! mi-a zis vasiliu în fața noastră stă Necunoscutul! avea dreptate rezemat de bustul lui ștefan cel mare și sfânt stătea Necunoscutul era chiar în fața noastră semăna cu un mare strateg semăna cu un ilustru savant l-am privit cu admirație îndelung foarte atenți să nu-l tulburăm deodată în spatele nostru
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
un cocoș cu salbă trăsnetul căzut în silă în curtea unui abator și-i face să țîșnească sufletul direct prin sîni. Doi sîni și nici o viață, o femeie care nu va naște niciodată trupuri doar nebunia de a avea mereu dreptate. Ofelia - tristețea ei ne spală de păcate și de jegul lumii dar rostul unei femei e să înnebunească pentru pierderea unor bărbați? Capcane-ale poeților cînd nu mai știu cum să-și seducă publicul prostit o vreme. Purtată de dorință, speranță
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
de cuvinte... NU ticăitul, obișnuitul tic-tac - îndărătnicul efort al ceasului care nu vrea să ajungă natură moartă TU, EU... oricum e ceva, totuși, să ai ocazia în două secole la rând să spui în secolul trecut... (- și să ai tristă dreptate...) PE TOATE ...și farmacistul mi-a spus: "timpul le vindecă pe toate" întorcându-mi mănunchiul de rețete... BUCUREȘTI - CHIȘIN|U revenind acasă scot la balcon să se aerisească rucsacul ce miroase a vagon de tren DUPĂ CĂDERE chiar tu să
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6733_a_8058]
-
vrut ea. Asta-i fals. Sigur s-a agățat. Ea ține prea mult la el, nu l-ar fi aninat pe-acolo. Ba pun chiar pariu că s-o fi supărat că s-a agățat pe nu-știu-unde. Și pe bună dreptate: e barișul ei preferat. Mai are, ce-i drept, unul negru. Mai are, ce-i drept, unul roșu. Da, dar ăsta-i cel mai frumos, fără doar și poate. Si aleargă. Și alerg. E mai iute ca mine. Io mi
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
sîntem noi. Noi, mai întîi. Sîntem rebuturi ale operei. Pămîntul e și împăciuitor. Stinge toate querelele. Toate dihoniile. Toate dizidențele. Toate nebunelele. Oalele. Și ulcelele. Și eu, acum, sînt aplecat asupra ei. O sărut. Îi simt buzele umede. Pe bună dreptate, căci se face de ploaie. Se aud, deasupra noastră, bubuituri. Tunetele. Bubuie lumea. Cerul. Orașele. Bubuie gura noastră. Se aud. Se aud tunetele. Se aude lumea, aruncîndu-și duhoarea. Sperma. Ploaia. Se aude plouînd, în îndepărtate locuri. În care nu ai
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]