1,429 matches
-
și noi relații corporeale. Deschise spre interacțiuni multiple și spre interfețe hibride, persona-le online au subiectivități distribuite în mod discontinuu, precum sunt însele traseele rizomatice ale rețelei create pe principiile sistemului hipertextual. Departe de a urma traiectoriile prestabilite în mod dual (de tipul înnăscut-dobândită din cadrul biodeterminismului, identitățile virtuale se inventează în diverse singularități corporale. Fiind în parte obiect, în parte subiect, avatarul este atât o imagine sau o simulare, cât și o subiectivitate întrupată, trăind, în mod fenomenologic, în spațiul virtual
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele virtuale, dar și alienările și anxietățile. Neunitar, dar nici dual, pare a savura infinitudinea noilor posibilități și conexiuni, deși își poartă cu sine finitudinea și mortalitatea trupului și perisabilitatea sentimentului. Avatarul nu crede în ideile de absolut și de eternitate. Încă o dată, virtualitatea nu își dovedește evanescența și imaterialitatea, ci
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
apariția unor strategii inovative și de consolidare a capacităților; crearea unor noi mecanisme de responsabilizare. Guvernanța presupune ca interesul și analiza aspectelor enumerate anterior să treacă dincolo de strategiile formale ale instituțiilor și autorităților alese (Lowndes și Wilson, 2001). Rezultatul procesului dual reprezentat de contracția resurselor politice și economice și de distribuirea puterii la niveluri substatale și/sau suprastatale a fost deschiderea guvernării spre alți noi actori. Diviziunea ierarhică dintre guvernarea formală și restul societății nu mai funcționează. Tot mai mulți actori
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
părerea mea este una dintre cele mai bune producții dramaturgice românești de după '90 încoace. Scrisă cu inteligență și sensibilitate, seduce prin replica promptă, ambalată fie într-un umor subtil, de calitate superioară, fie într-un dramatism cutremurător, într-un registru dual guvernat de "rîsu'plînsu' ". După ce te destinde cu o primă parte generatoare de hohote, te lovește în plin cu o filosofie a îndoielii și suferinței. Hohotul se crispează tot mai mult pînă se face lacrimă sau surîs amar. Deranjul este
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lucrurile create, apa se înfățișează ca hierofanie, "sămânță divină", "lumină", "cuvânt, verb generator" 129. Deschiderea lumii ca potențialitate hierofanică transformă valențele expiatorii ale apei în dinamică a logosului tămăduitor. Temelie primordială a universului, simbol al vieții, apa este un element dual, reprezentând, pe de o parte, substanța din care iau naștere toate formele, iar, pe de altă parte, este și un spațiu al regresiunii, adăpostind eterna reîntoarcere a materiei în propria matcă. Asociată principiului feminin matern și lunar , apa ilustrează lăuntricul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
românească, arhetipul aer își are corespondența în simbolistica "vântului". Sinonim cu suflul divin, cu spiritul lui Dumnezeu (Ruah) care umbla pe deasupra apelor, întrupare a Verbului cosmic, vântul este un intermediar între cer și pământ. Ca și celelalte elemente-arhetip, vântul este dual, "simbol al mișcării, vitezei, dinamismului, asociat păsării, calului și gândului", pe de o parte, iar, pe de altă parte, apar aspecte malefice ale vântului "vântul turbat" a cărui locuință este dincolo de cer, "bate cu osebire primăvara sau toamna când fierbe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a lăsat-o pe apă".189 Focul ca și celelalte elemente se înfățișează dual: preexistent, ca adjuvant al plăsmuirii cosmosului, dar și creat după geneza universului: "Fiindu-i urât într-o zi, se duce diavolul cel șchiop la frate-său, sub pământ, și îl întreabă cum îi e. "Nu mi-ar fi rău, zice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mijlocesc transsubstanțierea informalului, facilitând consacrarea. Ființialitatea universaliilor ontologice creează liantul dintre spațiul exterior, al gestualității ritualice și spațiul intern, ala limbajului poetic, în care elementul acvatic este tabu, rostirea ar distruge echilibrul dintre pragurile de trecere. Apa ritualică se înfățișează dual, ca "sânge al pământului" 194, dar și ca ființă a lumii, alături de celelalte elemente arhetipale (focul, aerul, pământul): Focu-i împărat și apa împărăteasă(...). Sunt așa împărați că soarele e împăratul focului și luna e împărăteasa apei!" 195 Ca ființă a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nevoie de ceva273. Românii din comuna Fundu Moldovei, județul Suceava cred că sufletul mortului, părăsind pământul, trebuie să treacă printr-un foc, pentru a ajunge la un loc răcoros unde așteaptă "judecata cea mai de pe urmă" 274. 3. FOCUL Element dual al naturii, care-și revarsă flăcările sau inspiră teama, focul a fost divinizat sub două aspecte, focul ceresc, reprezentat de soare, și focul terestru, din vatra casei. Cultul focului este o caracteristică a religiilor indo-europene; numele zeului vedic Agni se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și metatextuale. Definită ca "punere în act a unui sistem de semne"35, natura acțională a discursului construiește strategii discursive, plecând de la nucleul de semnificații co-textuale. Una dintre strategiile discursive este poeticitatea ca structurare a discursului poetic care se înfățișează dual, ca funcție textuală, pe de o parte, generând matricea semantică a textului, iar, pe de altă parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
parte, ca funcție metatextuală, configurând co-relaționalitatea mărcilor semantice. Nefiind doar o funcție coextensivă textului 36, poeticitatea construiește rețeaua de semne poetice, textual și metatextual. Astfel, poeticitatea se realizează discursiv, prin intermediul semnelor poetice a căror manifestare inferențială și referențială se face dual, antinomic și complementar, în același timp. Poeticitatea face trecerea înspre intensitatea expresivă, înțeleasă ca "figuralitate" manifestă, acționând textual și metatextual, ca arhicod.37 Ca forme de existență ale limbajului poetic 38, textualizarea și meta-textualizarea pun în mișcare semnificațiile discursive, propunând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
transpune semantic, ca dinamică internă a nucleului de semnificații: imagème40, metaforă, meta-imagine. Astfel, matricea semantică a textului nu este o entitate închisă în propria semnificație, ci este deschidere inter-relațională și procesuală a poeticității ca strategie discursivă, întemeietoare de semn: Caracterul dual și intermitent al semnului poetic deslușește codul poetic din dublă perspectivă, ca instanță discursivă, dar și ca entitate a existențialului semantic referențial. a. Starea existențială originară, a imaginilor, este recuperată, la nivelul textului, ca nucleu constant antinomic, ca un continuum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Caii lui Sântoader. În afară de aceste reprezentări mitologice, omul tradițional a sacralizat și zilele săptămânii Sfânta Duminică Sfânta Luni, Sfânta Miercuri, Sfânta Joi, Sfânta Vineri ( marțea și sâmbăta erau dedicate morților) sau lunile anului Mărțișor, Prier, Brumar etc. Calendarul popular este dual, forțele benefice și puterile malefice sunt reprezentate în aceeași măsură, binele și răul coexistând. Timpul calendaristic se supune acestui dualism ontologic, dând dezlegare acestor forțe antinomice, de a-și împărți puterile în mod egal. Astfel, reprezentările benefice patronează ziua lunea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este prezent în ornamentica populară, sub forma unei linii ondulate sau în zigzag, numită "dinți de lup" sau "dinți de ferăstrău". Considerat "animal cosmic prin excelență", plămădit, aidoma cosmosului, din pământ și apă, este consubstanțial arborelui cosmic. Șarpele mitic este dual, ca apotropeu al pământului, șarpele terestru se află la "crugurile cerului" (nadirul și zenitul), iar șarpele cosmic, la "brâul pământului" (ecuator). În mentalitatea populară românească, șarpele apare sub trei înfățișări: șarpele de casă, șarpele de câmpie și pădure, șarpele de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Prin intermediul unui alt ritual al "claustrării inițiatice", care durează de la 7 la 9 ani, sub supravegherea unui solomonar, șarpele se transformă în zmeu, care dezlănțuie stihiile și evocă duhurile rele ale pământului.343 Din punct de vedere mitic, șarpele este dual, material, androgin, și șarpele spiritual, ca arhetip al haosului, al Increatului, dar și principiu al vieții primordiale. În arta geto-dacă, șarpele magic este prezent, cu rol apotropaic, pe podoabe, pe coifuri, pe armură fiind înfățișat alături de un cap de bour
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la poeții expresioniști. Poezia lui Ioan Alexandru este o luptă permanentă în perspectiva evoluției, a fertilizării, a desfacerii spre identitatea transcendentală. Se resimte spațiul blagian, dar și cel caracteristic poeziei lui Octavian Goga. Urcarea spre exemplaritate, în mit, cu vibrații duale de pământ și cer, bogomilice, ne trimite și la Arghezi, nu numai la Blaga. Căutările noastre în drumul spre Meka nu se pot finaliza fără să plătim vamă pustiei. C. Stănescu vede în Ioan Alexandru un "misionar de luptător în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Numele meu/ Pe o piatră." Atitudinea poetului este paradoxală, tocmai pentru a ne descrie o față ascunsă a lumii. Poemul "De două ori" reia ideea, parcă pentru a ne convinge că acesta este sensul artei lui, și anume, descoperirea aspectului dual al firii: Copacii au un hohot de râs/ în coroana de frunze și o lacrimă mare în rădăcină", de aceea, poetul se uită la lucruri de două ori: "Odată ca să fiu vesel,/ și odată ca să fiu trist". Ne convinge astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în Dumnezeu și pentru a-i atrage pe cei mici către Isus. Se folosesc de"trucul benzilor afgane". Organizarea proiectului distribuirea sarcinilor (5 min.) MUNCĂ INDIVIDUALĂ Gândește-te la un exemplu din viață (o întâmplare) din care să rezulte caracterul dual al unor oameni cu care ai intrat în contact sau al unor cunoștințe, ori despre situații cu finalizare multiplă posibilă, făcând analogie cu banda lui Möbius și fețele sale iluzorii. Răspunsurile vor fi date într-un eseu liber. MUNCĂ ÎN
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a se prăbuși sau peretele unei închisori? Inutil să căutăm un răspuns tranșant, poate fi și așa, și așa. Ana lui Alexa Visarion înaintează prin sugestii-perechi, duale, prin așternerea întregului câmp la dispoziția unor idei ce cheamă imediat opusul: profan-sacru, constrângere libertate, înălțare prăbușire, singurătate comuniune, speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
foarte multe cazuri, să i se alăture, după care urmează deschiderea spre exterior: sînt organizate reuniuni publice și sînt instaurate schimburi cu alte grupuri. Prin intermediul scrierilor și interviurilor celor care au făcut parte din acest grup se conturează contradicții, concepții duale pe care voi încerca să le evidențiez. Ce înseamnă știința pentru acești oameni (practic, sînt cu toții bărbați)? Ce funcții sociale le atribuie savanților? Ce loc le acordă acestora? Cum văd relațiile dintre oamenii de știință și oamenii politici? Dacă unii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și că acestea țin de problema alegerii, Jacques Robin visează la eficacitate, chiar la cea pe care o reproșa "tehnocraților raportului Meadows". DUALITATE Precum Jacques Robin, care prezintă ele-mente contradictorii în argumentația sa, Grupul celor Zece era traversat de curente duale. Dualita-te între încredere în capacitatea științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală ce pretinde a găsi în ansamblul cunoașterii obiective actuale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor creștine. Acest deznodământ „dezvăluie reacțiile etice fundamentale ale sufletului țărănesc patriarhal“, după cum afirma criticul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fostei societăți dacă toate datoriile sociale au fost acoperite iar bunurile respective nu au fost lichidate la data radierii. Capitolul 3 Constituirea societăților comerciale Constituirea unei societăți comerciale presupune parcurgerea a două etape, ceea ce este o reflectare a naturii sale duale, contractuală și instituțională. O primă etapă constă în încheierea actelor constitutive ale societății, contract de societate și /sau a statutului. Această etapă este de natură contractuală, participanți la derularea ei fiind doar asociații fără implicarea puterii publice. Ca rezultat al
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
102 Prin urmare, sintagma "cimitir de mașini" poate fi deslușita că "cimitir al oamenilor", ca loc al visului și al morții în care omul se confundă cu mașina. În concluzie, atât cafeaua cât și eau-de-vie sunt compatibile simbolic cu spațiul dual al cimitirului de mașini, un purgatoriu al sufletelor pendulând între răi și iad, un loc în care sacrul își dezvăluie față cea mai pură în locuri pe care, altfel, le-am fi putut crede pe veci damnate. 2.1.1
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a societății pe care o propune personajul Fernando 27 în Raport despre orbi reflectă ideile lui Sábato, idei care apar atât de bine dezvoltate în eseuri, pe care e greu să le separi de române, ceea ce subliniază încă o dată caracterul dual al autorului; cele două laturi ale personalității sale sunt exprimate în fiecare din cele două categorii literare abordate: teoriile din eseuri sunt opera omului de știință, în timp ce ficțiunile sunt scrise de o ființă neliniștita, obsedată de fantasme care emană din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]