3,549 matches
-
pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n urmă dorul acelor dulci idile ce zac ascunse-acum în prăfuite file ... Referință Bibliografică: Dacă mă
DACĂ MĂ CAUŢI... AŞ VREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364645_a_365974]
-
enumerări de la-nceput, pe drumul strâmb și dogorit de viață, pe-același drum unde-am făcut, blânde brazdele dintâi pe față. 25-03-11 Aș vrea să râd Aș vrea să râd- când totuși plâng. Dar oare știi ce e dorul de ducă? E o pasăre, sau grijile ce strâng O inimă săltând sălbatic, Ori soarele ce-aruncă foc Și simți cum ochiul se usucă. Am uitat să râd de când eram copil. Am cutreierat țărânile Și-n loc de suflet mi-a rămas
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DOR DE DUCA Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DOR DE DUCĂ Am stat ieri,singură,pe stradă.într-un cotlon retras .Am privit,cât de atent puteam, ochii trecătorilor.Verzi,albaștri,căprui.Să
DOR DE DUCA de MIA POPA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349715_a_351044]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DOR DE DUCA Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DOR DE DUCĂ Am stat ieri,singură,pe stradă.într-un cotlon retras .Am privit,cât de atent puteam, ochii trecătorilor.Verzi,albaștri,căprui.Să fure oare inima oricui!? Iaca,nu știu.... Unde mă uitam,ei purtau măști. Iar Caruselul Veneției din noi
DOR DE DUCA de MIA POPA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349715_a_351044]
-
voi,ochi îndoiți,,înmiiiți. Iată ,nu am magazin,nu sunt patron. Nu am cum să vă cumpăr Libertatea. Așa că o dau,urme,grame,fărâme de cer.. Râdeți,uați,dați.iar eu,urc,]n colțul străzii alăturate... Am țigări, dor de ducă, Libertate... 18 august,2014 Referință Bibliografică: DOR DE DUCA / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1394, Anul IV, 25 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DOR DE DUCA de MIA POPA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349715_a_351044]
-
sunt patron. Nu am cum să vă cumpăr Libertatea. Așa că o dau,urme,grame,fărâme de cer.. Râdeți,uați,dați.iar eu,urc,]n colțul străzii alăturate... Am țigări, dor de ducă, Libertate... 18 august,2014 Referință Bibliografică: DOR DE DUCA / Mia Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1394, Anul IV, 25 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mia Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DOR DE DUCA de MIA POPA în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349715_a_351044]
-
apere ce-a rămas pământesc? De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Poemul ca uscăciune Ceruri negre, vânturi apoase, Himere cu frunze-n direcții adverse Ape uscate, pământ din nisip, Somn copleșit, adânc de miresme Ceruri gata de ducă, vânturi bolnave Tei zăpăciți cu flori spulberate Poemul ca roua uscată, Smiorcăită, uitată pribeagă Maree rigide, foame de plângeri Să fi sosit la Bâlci încurcat Buze uscate, elegie a minții Timpul să-și adune sorocul, Când se vestea Cometa cea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
aflat o vreme leacul Și noi tot pe drum, pe drum ... Înflorește liliacul Numai pentru cei bogați Decorându-le conacul, Și noi tot sărmani, blazați ... Înflorește liliacul Și se scutură acuș, Ce pustiu ne e cerdacul Și noi tot pe ducă duși ... Înflorește liliacul După neștiute legi, Trece floarea, trece veacul Și noi tot români pribegi ... Referință Bibliografică: Înflorește liliacul / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 847, Anul III, 26 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon
ÎNFLOREŞTE LILIACUL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349093_a_350422]
-
reface biserica mare a mănăstirii. În anul 1585 Petru cel Tânăr închină acestei mănăstiri metocul de la Colentina al mănăstirii Plumbuita, cu toate averile lui. Vameșul Păun închină Xiropotamului mănăstirea Sfânta Treime de lângă Iași, cu toate moșiile ei. În anul 1703 Duca Vodă închină Xiropotamului biserică Dancului din Iași, dimpreună cu un heleșteu și moșia Vacota. În anul 1759 boierii slătineni și frații Fălcoianu închină mănăstirii Xiropotamu biserica Adormirii Maicii Domnului din orașul Slatina, cu toate averile ei. Teodor Calimah fixează acestei
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
un alt ritm decât cele cu rimă feminină. ********** Nu am fost atent și destinul vigilet m-a trecut absent. ********** Tot mai puțină putere-n rădăcină, sevă-n tulpină.... ********** Dând vrajei contur ciocârlia în azur e extazul pur. ********** Ce dor de ducă de suflet mă apucă vrându-l nălucă ?... Stau pe-al vieții dig îngrozit de al ei frig și în mine strig. Anatol Covali Referință Bibliografică: Tridentine - 7 - / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1909, Anul VI, 23 martie
de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348607_a_349936]
-
Nebuni suntem cu toții, oficial maniacali! Dr Șuțu: Văz că nu pot vorbi azi cu tine, ce ai? Mihai: Oficial trăim în mânia Romei, când Roma nici nu e la noi. Dr Șuțu: Uite, vezi, ție ți s-a făcut de ducă, da nu te las niciunde că văz că nu renunți. Mihai: Vreu apă de izvor... Apa de aci miroase a bureți, și n-am tutun! Dr Șuțu: De la tutun tușești, da uite ia! Mihai: Ce scrii? Rațetă de nebun? Dr
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
Articolele Autorului Țara lui Bumbăcea De la început cer scuze celor care poartă acest nume, l-am găsit undeva în memorie fără nicio legătură cu personaje reale. În 1977, Dumnezeu a bumbăcit România, iar în mine s-a trezit dorul de ducă. Am ales o zonă unde locuitorii nici nu au avut habar ce s-a petrecut în sudul țării, în București, în alte orașe. M-am dus la directorul Centralei și i-am spus - mă duc pe orice șantier, nu mai
ŢARA LUI BUMBĂCEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349358_a_350687]
-
numai lili-lili-lililiecii eunucii, hiper-recii, ca ienicerii, robii, astfel e spusa cobei, ce mormăie el, duhul, semi- demi-eunucul. E propriul prizonier haremului de ieri. Din iarbă, lut și sânge, haremul crește, plânge, ne naștem, un” te culci, râd corbii de conți, duci, deduse sunt, seduse, cadânele supuse, glob susținut, cadâne, suave și stăpâne, acum ești doar pământ, în cer harem și cânt. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Între noi este un vid, / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1259, Anul IV
ÎNTRE NOI ESTE UN VID, de BORIS MEHR în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349808_a_351137]
-
Luceafărul ce scânteiază, Mama România luminează, Întreaga viață ... cât trăim. El străjuiește al țării hotar... Alături de ființa ta ce ne știe, Că dor ne e de Marea Românie - Credem în ochiul tău vizionar! Prind din zbor ideiile tele ... Că sunt duci picuri ce cad; Tu stai la msa de brad ... Vântul tremură-n perdele; Masa-i singură și tristă, O zărim de la fereastră ... În pahar floarea albastră; O mușcată de pe prispă Mai șoptește din petale... Și dintr-o frunză pălită: “N-
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
și Brânca vor intra în servicul Rusiei(12). Domnii Moldovei au stăpânit Transnistria După ce în 1574, Ion Vodă Armeanul pomenea de „țara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”, după ce în 1602 boierii(13) vorbesc de neamurile lor de peste Nistru, Ghe. Duca devine la 1681 „Despot al Moldovei și Ucrainei”(14) împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei și rostul de hatman(15) și administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie și acte redactate în românește (16). Dacă până
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și Ucrainei”(14) împlinind pe lângă rolul de domnitor al Moldovei și rostul de hatman(15) și administrator al Ucrainei, unde în vremea aceasta se vor scrie și acte redactate în românește (16). Dacă până acum doar hotarul etnic depășise Nistrul, Duca va duce și hotarul politic în zona transnistreană având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpați și Nipru. După el au mai deținut conducerea Ucrainei, Ștefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino și Ene Drăghici, iar cu mari funcții au fost și Simeon Paliș
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpați și Nipru. După el au mai deținut conducerea Ucrainei, Ștefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino și Ene Drăghici, iar cu mari funcții au fost și Simeon Paliș și Sandu Colțea (17). Consecință a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curți domnești la Țicanova pe Nistru și Nimirov pe Bug) Moldova continuă până la 1765 să administreze și malul stâng al Nistrului(18). Importantele centre ale Transnistriei erau Movilăul, Dubăsari, Silibria, Iampol, Jaruga, Rașcov, Vasilcău. În noua
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Alături de 219 preoți localnici mai slujeau 250 preoți din țară. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, românești din Transnistria, apar publicații ca: „Transnistria”, „Glasul Nistrului”, „Bugul”, „Gazeta Odessei”, „Țara Bugului”, „Molva”. La Tiraspol s-a înființat Liceul românesc „Duca Vodă”, iar cinematografe în Tiraspol, Ananiev și Odessa. Reprezentații cinematografice au avut loc în toate satele Transnistriei(76). În satul Hârjău au fost repatriați români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut și Bug la
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
alunecă fregate de idei, Le dedic mamei, din păcate tot mai rare, Când plâng în mine cohortele de miei. Măduva Limbii Române Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine ,dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
MAMA, FIORD AL APELOR LINIŞTITE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348051_a_349380]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Măduva Limbii RomâneMă Măduva Limbii Române Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine ,dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
clanță pentru o altă, o altă... până rămâne măduva Limbii Române. Al.Florin ȚENE O8.iunie.2008 Geoagiu Băi Măduva Limbii Române Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine ,dulci ca mierea,de ducă și ură, avea gust de zgură dar și de păcat, simțeam eminesciană vibrație, înțelepciunea lui Pann din gură în gură era în sămânța gata de germinație. Am spart coaja seminței cuvântului și-am dat peste altă sămânță, un alt înțeles
MĂDUVA LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348052_a_349381]
-
extaziată, admiră arhitectura sălii, dând ocol cu ochii peste fantasmele răsărite parcă din pereți; sala era arhiplină: boieri, negustori, ofițeri din înalta societate, artiști, oameni din anturajul curții, dregători din imperiu veniți cu cine-știe-ce treburi prin oraș, conți și conterse, duci și ducese, poeți, muzicieni, filozofi, breslași, studenți, toți alcătuiau o masă de oameni pestriți, robiți de zeul atotputernic al muzicii ce-i privea de pe plafon, Orfeu. -Ce difereță între Ieșul nostru și Viena, Mihai! - se minună Veronica cu ochii pe
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
de oală! Că am ajuns, fă țară, acum sărac lipit; Brațele-mi vânjoase nu-s bune de nimic. Cât am trudit în viață, pe tine-am risipit, Căci m-ai trădat, ingrato, cu cel mai bun amic! Părinții sunt pe ducă și nu mai sunt spitale, Cu pensia caducă trăiesc din trei parale; Ograda e pustie și-n casă pute-a mort, Iar tu, nebună țară, dai bani pe săli de sport! Noi am crescut în cinste și-n har de
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
dintr-o regiune a țării în care munca, munca bine făcută pas cu pas, este cinstită și recompensată. Este greu să convingi un sud-ist că para mălăiață nu este singurul aliment și că ar trebui să se ostenească dă ducă la gură și altele. Creangă, un moldovean, a amintit de posmagii gata muiați. Cum se face totuși că populația din Italia, și mai sud-istă, beneficiază totuși de o educație mai ca lumea? Mamele de la noi or fi altfel decât
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
Autorului Mocănița Aleargă mocănița, fără gări, Prin munții ce se pierd în depărtări, Cunoaște cotiturile odihnitoare Și pâlcurile de ferigi și căprioare. Merge în ritm cu susurul izvoarelor, Cu fierăstraiele ciocănitoarelor. Șuieră prelung și ascultă mirată; De un dor de ducă aleargă chemată. Cerul se sprijină pe vârfuri de munte, Iar norii nu îndrăznesc să le înfrunte. Visează, vibrează eternă pădurea; De pretutindeni arome, de aiurea. Cum timpul a uitat să mai meargă, Un suspans de veșnicie coboară, Iar mocănița aleargă
MOCĂNIŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361940_a_363269]