2,118 matches
-
în curând sentimentele. El continuă prin a-i relata că Luisa iubește pe altcineva și că va confirma în persoana acest lucru în prezența ei. Luisa este introdusă împreună cu Wurm și nu se simte în stare să ridice ochii la Ducesa. Walter și Wurm o blamează pentru comportarea ei. Ducesa o întreabă pe Luisa dacă este îndrăgostită. Luisa răspunde afirmativ și după câteva imbolduri primite de la Frederica admite că cel implicat este Wurm. Federica întreabă despre Rodolfo și Luisa îi spune
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că Luisa iubește pe altcineva și că va confirma în persoana acest lucru în prezența ei. Luisa este introdusă împreună cu Wurm și nu se simte în stare să ridice ochii la Ducesa. Walter și Wurm o blamează pentru comportarea ei. Ducesa o întreabă pe Luisa dacă este îndrăgostită. Luisa răspunde afirmativ și după câteva imbolduri primite de la Frederica admite că cel implicat este Wurm. Federica întreabă despre Rodolfo și Luisa îi spune că acesta a înșelat-o prin adoptarea unui nume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dragostea ta adevărată“. Walter îi urează lui Rodolfo să fie fericit și îl întreabă dacă este satisfăcut. Rodolfo răspunde negativ și îi spune că Luisa l-a trădat. Rodolfo dorește să moară în timp ce Walter îl invită să se căsătorească cu Ducesa pentru a se răzbuna pe Luisa. Rodolfo se liniștește și îi spune lui Walter să aibă încredere în el deoarece nu-l va trădă. Rodolfo îi mai spune să se pregătească de pe acum fie pentru altar, fie pentru mormânt, deoarece
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dea de mâncare Luisei, dar această refuză. Ea întreabă de ce biserică strălucește atât de intens la care i se răspunde că este vorba de inaugurarea noii seniorii a Contelui. Biserică de fapt se pregătește să oficieze căsătoria lui Rodolfo cu Ducesa. Miller intra și din respect pentru acesta sătenii părăsesc încăperea. El îi spune Luisei că Wurm i-a relatat cine stă în spatele eliberării sale. Miller se interesează de scrisoarea pe care Luisa a scris-o și ea îi spune să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
întemeiate. Romanța Îl mio sangue la vită darei - din actul I, scena 2 Rezumat : Contele Walter a aflat că fiul său Rodolfo s-a îndrăgostit de o țărăncuța, Luisa. Vestea sosește într-un moment nepotrivit deoarece la castel fusese invitată Ducesa de Ostheim, în speranța că cei doi tineri se vor îndrăgosti. Aria Tu puniscimi, O Signore - din actul ÎI, scena 1 Rezumat: Tatăl Luisei fusese aruncat în temnița și este în pericol să fie executat, deoarece Rodolfo și Luisa sunt
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care el și Luisa au petrecut-o împreună. Cabaletta L'ara o l'avella apprestami - pentru aria Quando le sere al placido Rezumat : Rodolfo îi spune tatălui său povestea cu trădarea Luisei și hotărârea lui de a se căsători cu Ducesa pentru a se răzbuna . Din istoria operei Opera Luisa Miller este penultimă creație a lui Verdi inspirată din piesele lui Schiller. Că și în alte situații, operă lui Verdi este o imagine palida a piesei originale. Ferdinand von Walther este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fiica lui trebuie să se afle undeva în palat și caută indicii în acest sens. Afișând o atitudine indiferență el pune întrebări din a caror răspunsuri el speră să-și poată da seama unde se află Gilda. Când apare pajul Ducesei aducând un mesaj pentru Duce, curtenii se grăbesc să-l îndepărteze spunându-i că Ducele nu poate fi deranjat. Auzind răspunsurile date pajului, Rigoletto înțelege că Gilda se află la Duce, și îi șomează pe curteni să-i redea pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Îl Trovator“ de Antonio Garcia Gutiérrez. Premieră a avut loc la Romă, Teatro Apollo, pe 19 Ianuarie 1853 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Biscaya și Aragon; anul 1409 Personaje: Manrico, un ofițer în armată prințului de Biscaya și fiul Azucenei (tenor); Ducesa Leonora, damă de companie a Prințesei de Aragon, îndrăgostită de Manrico (soprana); Azucena, o bătrână țiganca (mezzosoprana); Contele de Luna, tânăr nobil în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna (baș
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Tabloul 1. Cameră de gardă din Palatul Aljaferia, aparținând Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a Contelui de Luna, ordona gărzii să vegheze cu atenție în timp ce de Luna patrulează fără încetare sub ferestrele Ducesei Leonora pe care o iubește. Inima contelui este sfâșiata de gelozia stârnita de atenția pe care Leonora o acordă rivalului sau, trubadurul Manrico. În dorința de a-si ține soldații treji, Ferrando le povestește istoria cu bătrânul Conte de Luna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Hélène (Elenă): Sophie Cruvelli; Henri (Arrigo): Louis Gueymard; Guy de Montford (Guido di Monforte): Marc Bonnehée; Procida: Louis-Henri Obin; Premieră de la Teatro Regio di Parma din 26 decembrie 1855 Acțiunea Operei Locul acțiunii: împrejurimile orașului Palermo, anul 1282 Personaje: Elenă, ducesa, sora ducelui Frederick de Austria (soprana); Arrigo, un tânăr sicilian (tenor); Guido di Monforte, guvernator al Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune, omul de încredere a lui Monforte (baș
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi privesc cu ură, invocând o răzbunare care nu va întârzia să vină. Principele Béthune și Contele de Vaudemont ies din palat și îl previn pe Roberto, care este beat, asupra pericolului pe care îl reprezintă gelozia bărbaților sicilieni. Apare Ducesa Elenă purtând haine de doliu după fratele ei Frederick de Austria (Este o confuzie istorică. Personajul real care a fost executat pentru trădare era nepotul lui Manfred, Corradino, care învins în bătălia de la Tagliacozzo, este decapitat la 29 Octombrie 1268
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Manfred, Corradino, care învins în bătălia de la Tagliacozzo, este decapitat la 29 Octombrie 1268, în Piața del Mercato din Neapole.), care fusese executat că trădător. Frumusețea ei trezește admirația celor prezenți iar Roberto, beat de-a binelea, o obligă pe Ducesa Elenă să cânte un cântec în cinstea învingătorilor și spre surprinderea lui aceasta va accepta(Deh! tu calmă o Dio possente).Prin cântecul ei incandescent Elenă va înflăcăra inimile sicilienilor.Indemnul ei că poporul să și ia soarta în propriile
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și pe Danieli, un tânăr sicilian. Împreună cu Monforte ei se reunesc într-un cvartet. Apare Arrigo care fusese închis pentru trădare și eliberat din închisoare deoarece a fost găsit nevinovat. El se grăbește să-i aducă la cunoștința cele întâmplate Ducesei Elenă, de care este îndrăgostit. Monforte surprinde conversația și declară că el este cel care o ordonat eliberarea lui Arrigo. După ce le cere Ducesei și celorlalți prezenți să părăsească piața, îl interoghează pe Arrigo asupra numelui de familie al acestuia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
închisoare deoarece a fost găsit nevinovat. El se grăbește să-i aducă la cunoștința cele întâmplate Ducesei Elenă, de care este îndrăgostit. Monforte surprinde conversația și declară că el este cel care o ordonat eliberarea lui Arrigo. După ce le cere Ducesei și celorlalți prezenți să părăsească piața, îl interoghează pe Arrigo asupra numelui de familie al acestuia (Qual e îl tuo nome?). Arrigo răspunde într o manieră echivoca și într-o pornire de mânie îi spune lui Monforte că îl urăște
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o pornire de mânie îi spune lui Monforte că îl urăște. Guvernatorul în schimb îi propune lui Arigo să intre în serviciul Franței. Arrigo respinge cu indignare oferta, iar Monforte, după ce încearcă să-l prevină contra unei eventuale înțelegeri cu Ducesa, se retrage în semn de sfidare la adresa acesteia. Actul ÎI Pe valea unui râu, aproape de Palermo. Giovanni da Procida întors din exil acostează la mal. El intenționează să preia conducerea grupelor de patrioți sicilieni. Procida salută pământul natal (O tu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
M-am străduit apoi, cât Îmi stătea În puteri, să-i definesc un dandy, Întrebând-o dacă nu cumva el Își găsește ceva asemănător În societatea franceză. La care ea mi-a răspuns: Firește că da, mon dieu. Tinerele noastre ducese sunt aproape niște dandy»”1. Marea contesă pare a nu Înțelege prea bine despre ce este vorba, deoarece va mai curge multă cerneală până când cercetătorii să poată hotărî dacă există un dandysm feminin sau nu. Important e Însă că atunci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
membru al tribului”. Secvența se desfășoară la câteva zile distanță, În sălile unui somptuos hotel, proprietate a baronului Denon, cunoscut amator de exotisme. Unul dintre invitați, tânăr diplomat (tot englez), sfidează cu vestimentația și prin Întreaga sa atitudine prinți, contese, ducese, dar mai ales prețioasele piese din colecția de rarități orientale a gazdei. Trece afectat și sfidător, afișând „o indiferență nonșalantă”, care-l face În final pe baron să exclame, oarecum flatat că a avut un invitat atât de exotic: „Ce
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Înfometat, cu gândul doar la câțiva biscuiți, pentru care Își vinde ultima comoară și bucurie, cutia cu tutun de prizat, tot mai neglijent Îmbrăcat, cu un fular negru În jurul gâtului, mirosind respingător, cu mințile rătăcite, o vede coborând scările pe ducesa de Devonshire și Îi face o reverență ca În vremile bune. Numai că ducesa e moartă demult. Regele de odinioară al saloanelor a ajuns „doar un maldăr de umori, o materie În declin, un bătrân senil și dezgustător, demn de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
bucurie, cutia cu tutun de prizat, tot mai neglijent Îmbrăcat, cu un fular negru În jurul gâtului, mirosind respingător, cu mințile rătăcite, o vede coborând scările pe ducesa de Devonshire și Îi face o reverență ca În vremile bune. Numai că ducesa e moartă demult. Regele de odinioară al saloanelor a ajuns „doar un maldăr de umori, o materie În declin, un bătrân senil și dezgustător, demn de mila călugărițelor și a celor din azil. Preotul Îl sfătuiește să se roage. «Încerc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
să se roage. «Încerc cu adevărat. Și a adăugat ceva care m-a făcut să mă Întreb dacă m-a Înțeles.» Fără Îndoială că Încerca; doar preotul Îl rugase ceva, iar el era mereu politicos. Fusese politicos În fața hoților, a duceselor și chiar a lui Dumnezeu. Dar nu avea rost să Încerce prea mult, pentru că nu mai credea decât În căldura unui foc, În niște biscuiți dulci și o ceașcă de cafea. Nici o cale de vindecare”2. Aceste rânduri, ca, de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu s-ar comite nici un incest, ne aflăm - ca În atâtea alte cazuri - În fața a ceea ce se cheamă un mariage blanc. Nu de puține ori primează În aceste relații purul interes al asocierii cu femei nobile sau doar bogate. „O ducesă nu are niciodată treizeci de ani pentru un burghez”, scrie Stendhal. Sau, crede Balzac: „Fiica unei ducese nu e niciodată urâtă pentru noi, ăștia”. Există Însă două tipuri feminine pe care dandy-ul le acceptă. Mai bine zis, le tolerează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cheamă un mariage blanc. Nu de puține ori primează În aceste relații purul interes al asocierii cu femei nobile sau doar bogate. „O ducesă nu are niciodată treizeci de ani pentru un burghez”, scrie Stendhal. Sau, crede Balzac: „Fiica unei ducese nu e niciodată urâtă pentru noi, ăștia”. Există Însă două tipuri feminine pe care dandy-ul le acceptă. Mai bine zis, le tolerează, intrând Într-un fel de dialog egalitar și, uneori, deloc paradoxal, căutându-le chiar tovărășia: pe de-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Frumoși*, ca sir George Hewitt, de pildă, sau Wilson, ucis - se spune - de către Law Într-un duel, sau Fielding, a cărui frumusețe a reținut privirea sceptică a indiferentului Carol al II-lea și care, după ce s-a căsătorit cu faimoasa ducesă de Cleveland, a reeditat scenele dintre Lauzun și Marea Domnișoară. Se vede prea bine, de altfel, că numele pe care Îl purtau (Les Beaux) e de inspirație franceză. Iar grația le era pe măsura numelui. Nu pur englezească, Însă insuficient
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndrăgostită s-ar fi gândit la el? Dar În Anglia, femeia cea mai Înnebunită de dragoste se gândea mai mult la judecata lui Brummell decât la plăcerea amantului său atunci când Își aranja vreo floare sau când Încerca o podoabă. O ducesă Îi spunea În plin bal fiicei sale, riscând să fie auzită (știut fiind câtă trufie presupunea un titlu În saloanele londoneze), să-și controleze cu grijă ținuta, gesturile, cuvintele, dacă, din Întâmplare, domnul Brummell ar fi catadicsit să i se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dictaturii sale. A condus clubul „Watier”, unde erau membri Lord Byron și Lord Alvanley, Mildmay și Pierrepoint. Era sufletul (dar oare suflet ar trebui să i se spună?) faimosului pavilion de la Brighton, Carlton-House, Belvoir. Legat mai ales de Sheridan, de ducesa de York, de Erskine, de lordul Townshend, de această ciudată și pasionată ducesă de Devonshire, poetă În trei limbi, care săruta măcelarii Londrei cu buzele sale patriciene spre a-l proslăvi mai mult pe Fox, el s-a impus până
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]