727 matches
-
diferite animale, a ajuns la concluzia că ele se „umflă” după alimentare. Jean Pequet (1622-1674) observă canalul limfatic toracic, iar Thomas Bartholomew (1616-1680) observă vasele chilifere la om, descriind „Vasa lymphatica...” (1653), lucrare în care apar primele planșe anatomice color. Ductul pancreatic este descoperit în 1644, ductul glandelor submaxilare în 1656 și al glandelor parotide în 1659. În urma descoperirii glandelor digestive, teoria lui Galen privind rolul central al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus Sylvius, (1614-1674
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
că ele se „umflă” după alimentare. Jean Pequet (1622-1674) observă canalul limfatic toracic, iar Thomas Bartholomew (1616-1680) observă vasele chilifere la om, descriind „Vasa lymphatica...” (1653), lucrare în care apar primele planșe anatomice color. Ductul pancreatic este descoperit în 1644, ductul glandelor submaxilare în 1656 și al glandelor parotide în 1659. În urma descoperirii glandelor digestive, teoria lui Galen privind rolul central al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus Sylvius, (1614-1674) propune o teorie negalenică a digestiei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
după cum, apariția glucozuriei după „marea înțepătură” (în planșeul ventricolului IV) a deviat interesul multor cercetători către sistemul nervos central ca posibil organ al diabetogenezei. Totuși, Claude Bernard a trecut în anul 1850 pe lângă descoperirea rolului pancreasului în diabet, atunci când secționând ductul pancreatic pe care l-a obliterat cu parafină pentru a induce atrofia organului, a constatat că diabetul nu apare. Concluzia pripită a fost că nu pancreasul este responsabil de apariția diabetului. În 1877, cu un an înaintea morții sale, mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
îi citează Vitzu (Cyr, Salles, Madie, Caron și alții) invocau două argumente majore: (a) Adeseori pancreasul prezintă leziuni severe (cancer de pancreas, de exemplu), fără ca diabetul să apară. (Se adaugă aici un argument furnizat experimental de Claude Bernard, care, secționând ductul pancreatic și obliterându-l cu gelatină în vederea atrofiei organului, nu a fost urmată de apariția diabetului). (b) Există cazuri de diabet fără leziuni pancreatice (lucru menționat chiar de Lancereaux). Intuiția de mare clinician a lui Lancereaux, susținută de prezența leziunilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
trezit de cercetătorul francez Edouard Laguèsse (1861-1927), care în 1894 presupune că ele ar putea fi sediul secreției endocrine pancreatice, numindu-le „insulele Langerhans” (72, 73). Într-adevăr, acest cercetător a observat că atrofia celulelor acinare ce apare după ligatura ductului pancreatic excretor, nu este urmată de apariția diabetului. Întrucât „insulele Langerhans” rămâneau intacte, s-a emis ipoteza rolului lor în apariția diabetului printr-o posibilă secreție internă. Reamintim aici observațiile clinice fundamentale ale lui Lancereaux, făcute în 1877 și 1883
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
unele boli infecțioase (febra tifoidă, parotida epidemică, oreion). Un important factor favorizant ai pancreatitei acute este litiaza biliară (40-50 % din cazuri), mai ales la femei, cu blocarea unui calcul ce migrează din vezică În tractul biliar, unde se unește cu ductul pancreatic În apropierea intrării În duoden. La nivelul joncțiunii, calculii se pot bloca În canalul pancreatic, obturând scurgerea sucurilor pancreatice În duoden iar enzimele digestive, activate În pancreas, vor determina pancreatita acută. Nu pot fi neglijate efectele provocate de alcoolism
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Colangiocarcinomul (CCA) este o tumoră care ia naștere prin transformarea malignă a colangiocitelor, celulele epiteliale care tapetează ductele biliare sau, conform ultimelor cercetări, din celule progenitoare hepatice/celule stem localizate în glandele peribiliare și/sau la nivelul canalelor Hering. Datorită simptomatologiei nespecifice CCA este diagnosticat tardiv, când posibilitățile terapeutice sunt limitate, iar rata de supraviețuire este redusă, decesul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
6,7 și 8 și mai puțin transversiile (G-T) [38, 39]. În cazul SMAD4, o altă genă supresoare inactivată frecvent în tumorile gastro-intestinale, pierderea funcției genei a fost observată mai ales în CCAe care apar în porțiunea distală a ductului biliar comun, în vecinătatea pancreasului, organ în care mutațiile SMAD4 sunt des raportate [40, 41]. Gena APC (Adenomatous Polyposis Coli) este o genă supresoare tumorală care reglează diferite căi de semnalizare intracelulară. Mecanismul de inactivare a genei frecvent întâlnit în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
În bila pacienților cu CCA asociat cu obstrucție pancreato-biliară a fost detectat un nivel crescut al MMP-9. ROLUL CELULELOR STEM Originea CCAi este mai puțin investigată comparativ cu a HCC, în cele mai multe cazuri fiind considerată la nivelul colangiocitelor care tapetează ductele biliare. Câteva studii au sugerat că unele CCAi ar putea lua naștere la nivelul celulelor stem hepatice, acest concept fiind susținut și de constatarea că varianta combinată HCC-CCA reprezintă o formă de cancer hepatic în care este prezentă atât diferențierea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
Mucinous Neoplasms - IPMN). Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
Există o variantă de tumori intraductale tubulopapilare (Intraductal Tubulopapillary Neoplasms - ITPN). Tumorile ITPN sunt foarte rare reprezentând 1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare decât se credea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
1% din totalul adenocarcinoamelor pancreatice și 3% din IPMN [7]. Tumorile de tip IPMN sunt subclasificabile în [8]:tumori ale ductului principal (main duct IPMN - MD-IPMN) având un risc de malignizare între 60-92% [9,10];tumori ale ramurilor ductale (branch duct IPMN - BD-IPMN) (deși considerate ca fiind cu risc de malignizare mai mic există date care arată un risc mai mare decât se credea inițial) [10];tumori cu aspect mixt - au risc de malignitate foarte mare (peste 70%) [9]. În raport cu tipul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
În raport cu tipul de IPMN prognosticul tumorilor MD-IPMN este mai sever decât cel al BD-IPMN [11]. Ca atare, rezecția chirurgicală este indicată întotdeauna în cazul MD-IPMN și doar în situația în care există anumite elemente sugestive pentru malignitate în cazul BD-IPMN (ductul pancreatic peste 10 mm, mărimea tumorii peste 3 cm, ganglioni măriți, simptome prezente) [8]. Din punct de vedere imunohistochimic se descriu patru categorii de IPMN: gastric, intestinal, pancreatico-biliar și oncocitic având prognostic diferit. Subtipul gastric se regăsește în cazul BD-IPMN
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
instanțe, situații în care celulele respective și-au depășit utilitatea, sunt anormale sau periculoase. Celulele care își pierd utilitatea în cursul dezvoltării ontogenetice. Embrionii trec prin variate stadii de evoluție până la formarea unui făt uman perfect format. De exemplu, celulele ductului Muller trebuie să moară la masculi, membranele interdigitale dispar, mugurii maxilari se dezepitelizează pentru a putea fuziona, timusul involuează și dispare etc. Celule în exces. Există o serie de situații în care în cursul organogenezei se produc o multitudine de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
secretor al ionilor din salivă Un rol important în formarea salivei finale îl au atât acinii glandulari cât și ductele salivare. Acinii glandulari elaborează saliva primară, a cărei compoziție ionică este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este asemănătoare cu cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
metabolismul celular împreună cu apa și în prezența anhidrazei carbonice conduce la formarea de acid carbonic, care disociază rapid în anion bicarbonic și ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ioni de hidrogen. Anionii bicarbonat vor difuza liber în lumenul ductelor mici. Membrana luminală a celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
celulelor care alcătuiesc ductele de calibru mare reabsorb bicarbonatul la schimb cu ionul de clor. Clorul din sucul pancreatic provine din lichidul secretat de celulele ductului prin canalele de clor din membrana apicală. Pătrunderea Na+ din lichidul interstițial în lumenul ductului se face prin gradient electrochimic. Ionii de H+ sunt expulzați din celule prin membrana bazo laterală datorită antiportului Na+/H+. Gradientul de Na+ este menținut de ATP-aza Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a sistemului biliar Peretele muscular al vezicii biliare este constituit dintr-un singur strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fosfolipidelor plasmalemale, poate urma două căi metabolice majore: calea ciclooxigenazei, cu formare de prostaglandine și calea lipooxigenazei, cu formare de leucotriene. Prostaglandinele pot fi vasoconstrictoare sau vasodilatatoare; PGE2 are un rol important în cursul perioadei perinatale deoarece ajută la constricția ductului arterial. De asemenea, prostaglandinele influențează agregarea plachetară, sunt implicate în bronhoconstricția din astm și sunt active în alte sisteme, cum ar fi cascada kalicreină-kinină. Leucotrienele produc constricția căilor aeriene și au un rol important în răspunsurile inflamatorii și în astm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și cu tubul asociat formează o unitate numită nefron. Intr-o glandă exocrină tipică, fiecare acin folosește materia primă extrasă din sânge pentru a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele colectoare (concentrarea urinii). Ansa Henle este alcătuită dintr-un braț descendent, ce prezintă un segment inițial scurt și gros, urmat de un segment lung și subțire, și un braț ascendent alcătuit dintre-un segment subțire și unul gros. Segmentul descendent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]