847 matches
-
spre puful căzând doi pui își cască ciocul Clipa prezentă - ciripit nesfârșit din florile de tei Mireasmă de tei - țestoasa scoate capul din carapace Zborul săgetând cerul dimineții de mai - oloaga privește Pe obraz pictat zâmbetul mov până-n urechi - vremea dudelor Copii la dude - ciorile-n zbor fac zarvă speriind hoții Melci pe firele de iarbă legănați de vânt - iar visez la zbor Înflorită-n zori trompeta îngerului - câtă liniște Pisoiul vărgat strecurându-se-n iarbă - alt joc de fluturi Răcoarea
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
doi pui își cască ciocul Clipa prezentă - ciripit nesfârșit din florile de tei Mireasmă de tei - țestoasa scoate capul din carapace Zborul săgetând cerul dimineții de mai - oloaga privește Pe obraz pictat zâmbetul mov până-n urechi - vremea dudelor Copii la dude - ciorile-n zbor fac zarvă speriind hoții Melci pe firele de iarbă legănați de vânt - iar visez la zbor Înflorită-n zori trompeta îngerului - câtă liniște Pisoiul vărgat strecurându-se-n iarbă - alt joc de fluturi Răcoarea din zori - înfioratele
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
e cât a lui Azor Fără geamuri și pridvor, Fără coș înalt spre cer, Fără pat și frigider. Casa, când o faci, tu vrei Să dureze...e-he-hei Și să-ți placă, nu-i așa? Fiindcă este casa ta! D Două dude dintr-un dud Dimineața nu aud, Pe la prânz aud nițel, Cât o urmă de vițel. Seara, când se bat pe drum Taurii cu nori de fum, Două dude dintr-un dud Cic-aud și ce n-aud... Baba Cloanța, când le-
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
să-ți placă, nu-i așa? Fiindcă este casa ta! D Două dude dintr-un dud Dimineața nu aud, Pe la prânz aud nițel, Cât o urmă de vițel. Seara, când se bat pe drum Taurii cu nori de fum, Două dude dintr-un dud Cic-aud și ce n-aud... Baba Cloanța, când le-aude, Are ochii ca de dude. E Elefantul - uriașul Clatină, de vrea, orașul. Și, de vrea, adeseori, Își trimite nasu-n nori; Și prin pomi cotrobăie, De adună frunzele
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
aud, Pe la prânz aud nițel, Cât o urmă de vițel. Seara, când se bat pe drum Taurii cu nori de fum, Două dude dintr-un dud Cic-aud și ce n-aud... Baba Cloanța, când le-aude, Are ochii ca de dude. E Elefantul - uriașul Clatină, de vrea, orașul. Și, de vrea, adeseori, Își trimite nasu-n nori; Și prin pomi cotrobăie, De adună frunzele. La o masă... e de furcă... Cu un pom nici nu sencurcă... Și mai are niște colți, Uite
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
lână, se uitau prin geamuri, nu îndrăzneau să intre. Ieșea vreunul, striga de afară la ceilalți: - Ioane, vezi c-a venit muierea după tine. Oamenii se supărau. Se apucau să înjure. Le goneau acasă la copii și se unbătau de dudă. Altele învățaseră. Ca să scape de palmele bărbaților, trimiteau fetele de școală sau plozii. Copiii erau desculți și tremurau la ușă. Îi băga vreunul înăuntru. - Al cui ești tu, pută? - Al lui Vasile. Tatăl ieșea din fundul cârciumii, lua odrasla de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Marketing, Editura Amphora, Timișoara Dobrotă, N., 1996, Dicționar de economie, Editura Economică, București Dobrotă, N., 1997, Economie politică, Editura Economică, București Drucker, P., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București Drucker, P., 1967, The practice of management, Heinemann, London Dudă Dăianu, D.C., 2008, Conceptul de competitivitate. Preocupări pentru creșterea competitivității în economia bazată pe cunoaștere, Editura Eurobit, Timișoara Fekete, I., 2001, Bazele marketingului, Editura „Eftimie Murgu”, Reșița Feurer, R., Chaharbaghi, K., 1994, „Defining Competitiveness: A Holistic Approach”, Management Decision, vol
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Nichita Danilov, Locomotiva Noimann Alexandru Ecovoiu, Cei trei copii-Mozart Ioan Groșan, Planeta Mediocrilor Petru Cimpoeșu, Nouă proze vechi • Ficțiuni ilicite Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile ***, Rubik (roman colectiv) Nicolae Breban, Îngerul de gips Stelian Tănase, Maestro V irgil Duda, Ultimele iubiri Marin Mincu, Intermezzo II : Graziella Nicolae Breban, Orfeu în infern Augustin Buzura, Raport asupra singurătății Nora Iuga, Hai să furăm pepeni Ioan Lăcustă, Replace all (Colcăiala) Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor Dora Pavel, Pudră Adrian Oțoiu, Coaja lucrurilor sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i propune o soluție în legătură cu un „țigan, anume Onofrei cojocariu cari am fost aici la, Perieni, și, ducându-să în gios la Umbrărești, au luat pi fata lui Dudă țiganu. Și acum zice că nu poate trăi acolo de răul soacră-sa. Să roagă la mila dumitale să aibă voie să vie iar la Perieni, fiindcă, și-au aratu aici la Perieni și el esti cojocariu și ar fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în urmă, o scrisoare către Gavril Conachi din 1795 de la un slujbaș de-al său, îi face cunoscut cum un „țigan anumi Onofrei cojocar, cari au fostu aice la Perieni, ducându-să în gips la Umbrărești, au luat pe fata lui Dudă țiganu”, evident că din Umbrărești, unde Gavril Conachi avea țigani pe moșie, fapt confirmat și prin alte asemenea răvașe. Din 1813, moșia și țiganii aflați aici ajung în stăpânirea Elencăi Manu. E posibil ca încă înainte de eliberarea lor, prin Legea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Al.Mirodan; realizare grafică Sanda Peri), pe care îl redăm pentru a marca diversitatea presei la Bârlad în vremuri trecute: „Ing. Sergiu Brandea, Herzlia (ne scrie despre câteva publicații evreiești din Bârlad, orașul lui I. Schechter și al lui Virgil Duda) «Ziaristul Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, are meritul de a fi cercetat presa moldoveană. În cartea sa "Mari personalități ale culturii române într-o istorie a presei 266 bârlădene 1870-2003", el își apleacă cu mare atenție privirea asupra
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
plecați pe alte meleaguri (dar cu sufletul strâns legați de locul natal), animați de energia și râvna neobositului Romulus Boteanu, au realizat recent cel de al doilea volum monografic din ciclul „ Bârladul odinioară și astăzi” - scria în 1984 dr. Rene Duda, un fiu al Bârladului, plecat prea de timpuriu dintre noi... 270 ... „În septembrie 1982 a apărut în București o lucrare cu totul deosebită, intitulată „Bârladul odinioară și astăzi, Oameni și fapte” volumul II, în editura și sub redacția lui Romulus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tudor, membru al Academiei Bârlădene în „Întoarcerea către adole scență”. * Graiul nostru nr. 4 - 6 din iulie - august 1925 la rubrica „Citind”, la „Graiul cărților” aflăm despre „Anuarul orașului Bârlad și județului Tutova”, realizat de Șt. Ră șcanu și Gh. Duda, că deși se „mărginește numai la date și informații de interes local, el este de folos în primul rând comercianților, industriașilor și oamenilor de finanțe din toată țara pentru stabilirea diferitelor legături de afaceri și apoi persoanelor particulare - funcționari, profesori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gh. Asache nr. 5 Bârlad. Tipografia la F rații Chiriac. Numerele 4‐5‐ 6, anul II 1933, de exemplu, cuprindea două părți: partea științifică cu articole de dr. H. - Intoxicațiile și infecțiile profesionale; docent dr. Plăcinteanu - Cancerul și sarcina; dr. Duda - Pelagra; dr. Herșcovici - Hidartroza și terapeutica prin mijloacele cunoscute și agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea: însemnări medicale pentru popor. Dr. Gr. Gr. Iamandi - Limbricul; dr. Brill
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fără gust, Preaiubitule Ilie! Din atâtea vorbe spuse Din noianul de iacoane, Ce-a ieșit sărmane Cici, Și stimate Ciceroane? : N-o să-mi spui că din nuvele Nu-mi transmite una ciuda. Totuși, unde să te public, Pricope, venit din Duda? Vom citi ca și-altădată Paginile cu berbecu' Sau cu un butoi anume Domnu'Jecu, domnu'Jecu! Vei mai umple înc-o bandă Învârtită-n jur de osie, Proslăvind vinul de Huși, Dragă domnule Tudosie! Și cenaclul se-nvârtește Cu pământu-n
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să iasă cu imagine negativă, și n-a fost altfel pentru că vorbea prost românește. Haba omu femeie m ă. ie elector gorile ran autoritate opios cân 09. Prono cu prinți p ulți oame boiu, Ion să găsescă mai întoar "Prinț Duda, so fi regi Ana, mi părut soldat plumb fața imobilă, foa ată de a "maiesta r n-am d l ăsta pu ai ales că ală părea gului princ a, legend d și-a anun stic 1 și c orecliți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
trișcarii și Rândurile de la Munteni de Sus și păpușarii lui Brunchi. Artiștii plastici au fost toți buni, chiar dacă n-au prea vândut lucrurile din expoziție. Mi-a plăcut o torcătoare „înțepată" de la Văleni, Familia Bulai de la Miclești, Ticu Ungureanu de la Duda Epureni și Silvia Ene, spiridu șul cântecului vasluian! -Cum n-am auzit că ai noștri să fi provocat vreun scandal, să fure ceva, dar le-am văzut premiile (și diplomele) obținute, e semn că Lucian Iacob a condus bine toată
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
locală ? Constantin Parfene era un bun îndrumător atât la Bârlad, cât și la Iași (a decedat în 2004); Alexandru Poamă, profesor, era un excelent om de linia a 2-a, Ion Gheorghe Pricop este retras de mai mulți ani la Duda Epureni ș.a.m.d. Deci prin reduceri succesive ar rămâne ca să considerăm ca pe cei mai activi din punct de vedere social, îndrumători autentici doar pe puținii legați de glia vasluiană. Subliniem, își desfășoară activitatea AICI cu imense greutăți și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de adevăr sau fals exercitat asupra procesului imitativ, și mimesis al formei (sau a expresiei), ca idealizare și depășire a realității, întrucât reprezentările, cel puțin în poezia nobilă a tragediei, pot să întreacă prin exemplaritate realitatea"96, astfel explica Gabriela Duda definirea mimesis-ului ca imitație și model al realității. Diferențiind "acțiunile" imitate de poezie în "nobile" și "vulgare" și denumind modurile de reprezentare "stil narativ" și "stil dramatic", Aristotel separa genurile poetice astfel: tragedia (acțiune nobilă în stil dramatic), epopeea (acțiune
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Univers, București, 1982. Curtius, Ernst Robert, Literatura și Evul Mediu latin (Excursuri), traducere de Adolf Armbruster, Editura Paideia, București, 2000. De Sanctis, Francesco, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu introductiv și note de Nina Façon, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Editura ALL, București, 1998. Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Renașterea, umanismul și destinul artelor, Editura Univers, București, 1975. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere și prefață de Cornel Mihai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de fiecare dată, de textul pe care îl citește. La capătul delectabilei lui rătăciri printre arcanele lumii scrise, el este un palimpsest", în Palimpseste, Editura Cartea Românească, București, 1979, pp. 7-8. 94 Aristotel, op. cit., pp. 68-81. 95 Idem. 96 Gabriela Duda, Introducere în teoria literaturii, Editura ALL, București, 1998, p. 52. 97 " Par référence allusive à des oeuvres plus ou moins directement désignées sous le nom de parôdia", în G. Genette, op. cit., p. 20. 98 Aristotel, op. cit., p. 67. 99 Aristotel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la acel moment posibilă candidată pentru alegerile la Parlamentul European din partea radicalilor. Candidatura acesteia se va spulbera ulterior și datorită eșecului major al acestui forum. Urmează cireașa de pe tort: la acest Forum a fost invitat nimeni altcineva decât principele Radu Duda de România în calitate de candidat anunțat la alegerile prezidențiale. Desigur, vizita principelui a fost prezentată de Dumitru pe fondul susținerii candidaturii acestuia de către asociație. Sunete de trâmbițe și de bătăi de tobă. Doar că, surpriză, principele și-a retras inopinant candidatura
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Humanitas, București, 2005. Bidu-Vrînceanu, Angela et al., Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001. Booth, Wayne C., Retorica romanului, traducere de Alina Clej și Ștefan Stoenescu, Univers, București, 1976. Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988. Caillois, Roger, Eseuri despre imaginație, traducere de Viorel Grecu, prefață de Paul Cornea, Univers, București, 1975. Charaudeau, Patrik, Dominique Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil, Paris, 2002. Cohn, Dorrit
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001. Booth, Wayne C., Retorica romanului, traducere de Alina Clej și Ștefan Stoenescu, Univers, București, 1976. Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988. Caillois, Roger, Eseuri despre imaginație, traducere de Viorel Grecu, prefață de Paul Cornea, Univers, București, 1975. Charaudeau, Patrik, Dominique Maingueneau, Dictionnaire d'analyse du discours, Seuil, Paris, 2002. Cohn, Dorrit, Le propre de la fiction, traducere din limba
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Jean Burgos, a cărui afirmație că "imaginea adevărată", creatoare de noi realități, fascinează, pentru că "dă de văzut altceva și dă de văzut altminteri" trimite la procedeul insolitării (A se vedea Jean Burgos, Pentru o poetică a Imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Gulea, prefață de Gabriela Duda, Univers, București, 1988, p. 28). 74 V. Șklovski, "Arta ca procedeu", în Teoria limbajului poetic. Școala filologică rusă, antologie, traducere, studiu introductiv, note biobibliografice și bibliografie critică selectivă de Livia Cotorcea, Editura Universității
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]