476 matches
-
-mi, te rog... Ușa era Închisă cu cheia, băiatul nu răspunse la chemările mătușii lui. Loïc urcase și Îi ordonase din nou să-l lase În pace pe fiul lui. - Nu vreau să te mai amesteci În treburile noastre! După cum duhnea, Marie Înțelese că băuse și, cunoscînd efectul alcoolului asupra firii irascibile a fratelui ei, știa că era mai bine să nu-l contrazică, ci să-l ia cu binișorul. Coborînd spre bar, Încercă să afle ce avea să se Întîmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe care am venit, adică tot pe plajă. Nu-mi răspund... Cușca de sărituri. Omul cu banderolă Totuși, seara revenim pe plajă într-o plimbare eliberatoare, după o cină copioasă cu mult pește, mămăligă și mujdei de usturoi. Prietenele mamei duhnesc toate a usturoi, mai ales când se angajează în acel râs molipsitor, sunând fantastic și cristalin în liniștea nopții. Mă depărtez de răsuflarea lor ghiftuită și pestilențială. Mă îndrept cu pas alert către cușca cu pereții de plasă, puternic luminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în practică propriile idei și strategii? Simți o mică neliniște, n-o să dureze, încercă să prindă curaj, toată starea asta de incertitudine și confuzie n-o să țină mai mult de cîteva ore. Își dădu în sfîrșit seama că hainele îi duhnesc a fum de țigară, că gura îi miroase a băutură ieftină, că nu mai are prea mult timp de pierdut ca să se trezească de-a binelea, să-și pună din nou ordine în gînduri înainte de-a trece la fapte
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ai văzut la televizor cu doar cîteva ore înainte, agitîndu-se, vorbind precipitat în direct națiunii, încropind pe genunchi tot felul de comunicate importante penru țară, numai că nu e chiar așa de simplu, mai întîi dai numai peste birocrați șifonați, duhnind a tutun, puțind a băutură. Halal Televiziune Româna Liberă, te gîndești, n-am de ales și o apuc spre alte coridoare, cobor și urc mai multe etaje, caut pînă dau peste grupurile de soldați, să-mi fi luat, zece, cincisprezece
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de avioane din lemn de plută, aliniate pe gazon. Am parcat și m-am îndreptat spre el. Avea hainele pătate de vomă și oasele îi ieșeau în afară, de parcă s-ar fi îmbinat între ele în unghiuri aiurea. Răsuflarea îi duhnea, avea ochii gălbejiți, privirea pierdută, iar pielea care i se zărea de sub barba albă și aspră îi era plină de vinișoare sparte. M-am aplecat să-l ajut să se ridice, dar m-a respins, bolborosind: — Scheisskopf! Kleine Scheisskopf! L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
broască, până când una se potrivi și mecanismul cedă cu un clic ascuțit. Am pătruns într-o odaie încinsă și întunecoasă. Lee aprinse becul din tavan și lumină un pat lat acoperit cu animale din pluș - ursuleți panda și tigri. Cuibușorul duhnea a transpirație și un soi de miros de medicamente pe care nu știam de unde să-l iau. Am strâmbat din nas, iar Lee mă lămuri. — Vaselină și cortizon. Poponarii o folosesc drept lubrifiant pentru cur. Aveam de gând să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai abitir pe Nash. De data asta însă totul era altfel. Polițiștii pieptănau zona, notau numerele de înmatriculare ale mașinilor parcate și căutau haine de damă în canal, iar locuitorii din împrejurimi ascultaseră radioul și citiseră ziarele. Un pletos care duhnea a băutură îmi arătă un crucifix din plastic și mă întrebă dacă l-ar ține la distanță pe vârcolac. Un babalâc sclerozat, în șort și tricou și cu guler preoțesc, mă asigură că fata moartă a fost sacrificată întru Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Loew smulse din lanț brelocul Phi Beta, care căzu la pământ. Bill Koenig se strecură pe ușă și-l ridică. Loew făcu stânga-mprejur și ieși pe hol. Vogel se uită urât la Millard, apoi îl urmă. Harry Sears, care duhnea a Old Grand Dad, spuse: — Trimite câțiva negrotei la camera de gazare și i se urcă la cap. — Negroteii trebuie să fi mărturisit, zise Vern Smith. — La Fritzie și Bill toți mărturisesc, replică Dick Cavanaugh. — Grandoman căcăcios și nenorocit, concluzionă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Dwight. Kay stătea în hol. Am râs. Articulațiile zdrobite îmi pulsară. — Poate notorii. Unde-i Lee? Nu știu. A plecat ieri după-amiază. — Știi că are necazuri, nu? Știu că l-ai zvântat în bătaie. M-am apropiat. Răsuflarea lui Kay duhnea a țigări și femeia avea fața umflată de plâns. Am îmbrățișat-o. M-a strâns și ea în brațe și mi-a spus: — Nu te condamn pentru ce i-ai făcut. Mi-am frecat tandru nasul de părul ei. — Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am dat cu ochii de Russ Millard și Harry Sears, care se-ndreptau spre scara din spate. Russ mă zări și-mi făcu semn să mă apropii. — Ce s-a-ntâmplat la TJ? m-am interesat eu. Harry, cu răsuflarea duhnind a apă de gură, îmi răspunse: — Am dat chix cu filmu’ porno. Am căutat hogeacul și nu l-am găsit. Am dat iama în niște distribuitori de materiale pornografice ți tot chix. Am căutat niște cunoștințe mai vechi de-ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu ochiul și-mi întinse brațul, ca să mă spijin de el. L-am împins și am ieșit din mașină pe picioarele mele. Fritzie o luă înainte. Polițaii ne salutară cu țevile carabinelor, apoi deschiseră ușa. Camera era un abator care duhnea a praf de pușcă. Bobby De Witt și un mexican zăceau pe podea morți, ciuruiți de gloanțe. Pe un perete întreg erau împroșcate fragmente de creier. Gâtul lui De Witt era vânăt acolo unde-l gâtuisem eu. Primul gând coerent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Când a ajuns în dreptul nostru, a despăturit un ziar de scandal de dimineață și mi-a arătat fotografia lui de pe prima pagină. — Eu mă bucur de toată atenția. Numele tău e scris cu litere mărunte, așa cum merită nemțălăii. Răsuflarea lui duhnea a Johnnie Roșcovanul. I-am ars una peste bot. Dulange s-a prăbușit ca un sac de cartofi. Mâna dreaptă îmi zvâcnea de durere. Privirea lui Russ Millard îmi aminti de Iisus gata să-i dojenească pe păcătoși. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
șerifului Biscailuz, iar ăsta are un locotenent în civil care are un frate doctor care mi-e dator mie. O să vezi imediat despre ce-i vorba. Am închis ușa și am pus zăvorul. Fritzie ne conduse pe un coridor ce duhnea a carne, la capătul căruia se afla o hală imensă. Podeaua de ciment era acoperită cu rumeguș, iar în tavan erau fixate șiruri de cârlige ruginite pentru carne. De aproape jumătate din ele atârnau carcase de vită la temperatura camerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am îndepărtat mâna. Țipetele pe care le scoase rămaseră mute. Mi-am îndreptat arma spre gura ei, ca să i le mențin tot așa, am apucat receptorul, am băgat o fisă și am format „0“. Vasquez stătea în fața cabinei, palid și duhnind a colonie americană ieftină. Centralista îmi răspunse cu: — Que? Eu am izbucnit: — Habla inglés? — Da, domnule. Am strâns receptorul între bărbie și umăr și am băgat în telefon, cu o mână tremurătoare, toate monedele din buzunar. Mi-am ținut revolverul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
am dat seama că toată agitația se petrece în spatele unor benzi de avertizare păzite de un cordon de uniforme albastre. Am parcat aiurea și l-am zărit pe Harry Sears venind spre mine, cu insigna prinsă la rever. Respirația îi duhnea a băutură, iar bâlbâiala îi dispăruse cu desăvârșire. — Dumnezeule, ce noroc chior! L-au pus pe un tablagiu să-i ușchească pe toți vagabonzii înainte de demolare. Acela a dat peste magherniță, a coborât și m-a găsit pe mine. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o dimineață rece, cu brumă timpurie, am descoperit trandafirii arși, rebegiți de frig; jalnici. Țin minte ziua aceea fiindcă puțin mai târziu am simțit deodată că mi se face rău. Am avut senzația că mă cufundam într-un întuneric înăbușitor, duhnind a căldură râncedă, care se învârtea cu mine. Când mi-am revenit, mi-am dat seama că mă prăbușisem în curte. M-am întrebat dacă inima fusese de vină și-mi dăduse un avertisment sau nervii mei cedau, suprasolicitați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
descarc. Ori la cea mai adâncă mlaștină cu caralii te arunc... 89 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În realitate, nu erau nesfârșit de multe palate. Ba, dacă erai cât de cât cinstit, trebuia să recunoști că, dimpotrivă, Podul Mogoșoaiei duhnea de bodegi. În ceafa fiecărui pălățel, în cârca oricărei bibloteci, fie ea academică sau universitară, atârna și își bălăbănea fundul murdar cel puțin cîte-un sac de bodegi. Dar nu niște bodegi tăioase, adulte, grosolane. Ci niște bodeguțe simpatice, neajutorate, peltice
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cînd îi vorbise, aseară) era cel puțin îmbrăcat. Pe când ăstuia, acum, burta cafenie, cu care o împingea fără răgaz, îi atârna ca o piftie. Nădragii în vine, cu doar un crac scos. Mustața cu care o rașcheta. Secrețiile ce-i duhneau ca un pumn de scorțișoară. Dezmeticindu-se, se decise ca, înălțîndu-se într-un cot, dacă să nu-l paralizeze în întregime, să-i paralizeze, cel puțin, mirosul, 135 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI pe manivela lui Arasel... Vai de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ca într-un mormânt. Sub portretul imamului sfânt, Ali, morshed-ul bătea în tobă și suna clopoțelul, recitând din versetele lui Ferdousi. Prima oară când văzuse ceremonia, Omar gândise că, dacă aceea era o imagine a bunăstării din cer, atunci raiul duhnește a nădușeală. Doisprezece bărbați musculoși roteau scuturi de lemn pe deasupra creștetului și lanțuri cu zale uriașe de fier, pe care nu le-ar fi ridicat într-o mână. Puneau apoi scuturile la picioarele lor și luau arcuri și măciuci indiene
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
fac! spuse și bărbatul în cele din urmă. Numără banii de două ori. Ieșiră afară. El era bucuros. - Să luăm și o cămașă... Luăm, că trebuie! Intrară în altă prăvălie plină de țărani veniți după târguieli, precupeți grași și gălăgioși, duhnind a rachiu, amestecătură de femei și orășeni, înghesuindu-se să plătească. 21 Stămbarul măsura cu un metru de lemn, răsturna baloturile aspre, le răsucea meșter și băga vârful foarfecelor mari în apa lor. Trecea de la el la fiecare un deget
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și chiote din prăvălia neluminată, cu geamuri afumate și înalte. Era mai mult o petrecere, că locul aducea bani. Unul vindea, altul cumpăra, cum s-ar 64 zice, nu era degeaba. Împrejur, numai negustori, fuduli și ghiftuiți, cu obrazul plin, duhnind și înjurîndu-se. Tot Cațaveiul, Ggîrlea, Buzeștii, din Dealul Spirii, de la Mandravela, Zece Mese, din Rahova și Foișorul de Foc. Slugile hangiului cărau băutura în ulcele de pământ ars, smălțuite pe afară, cu toarte vechi de alamă. Împrejur, se adunaseră vreo
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe lespezile albe, la soare. Pe la două, puteai să-i lovești cu pietre. Nici nu se mișcau. Se târa câte unul după umbră și iar cădea pe labe. Din 209 gâtlejurile adânci li se scurgeau bale groase și adormeau. Blănurile duhneau a gunoaie și, când soarele cobora spre apus, se urneau. Întâi se ridica cel brumăriu, al lui Ilie, deschizând un ochi.Hămăia scurt. Al lui Gogu horcăia încă. Avea urechile clăpăuge și-l ciupeau muștele. Arunca zadarnic din coadă. Se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
margine. La bariera Dudeștiului, s-au despărțit. Stă-pînul a plecat cu gagica la ogeacul lor în Trei Coinaci, și Sandu i-a cărat pe ăl bătrân și pe Paraschiv la coardele lui. Frumos mai mirosea seara de primăvară! Tot Bucureștiul duhnea a mititei și la Tarapana se auzeau lăutarii. Pe lături ardeau felinare vesele. Numai ucenicul era fiert. Îi stătea gândul la Didina. În timpul ăsta ea se iubea cu Bozoncea. 232 - Ce-i puișorule? îl întrebă ăl bătrân. - Ce să fie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Despre toaleta femeilor; V. Despre variațiile ținutei, precum și rezumatul capitolului. Principiile ecumenice ale toaleteitc "Principiile ecumenice ale toaletei" Oamenii care se Îmbracă la fel ca zilierii, cei al căror trup se acoperă zi de zi, nepăsător, cu aceeași Învelitoare ce duhnește și e la fel de soioasă, oamenii aceștia sunt tot atât de numeroși ca nătărăii care umblă prin lume fără să vadă nimic, care mor fără să fi trăit, care nu știu să recunoască nici calitatea unei mâncări, nici puterea femeilor, care nu rostesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
distribuției, un individ mizerabil și bătrân, cu pantaloni jegoși, de material reiat, care-l juca pe Quince atât de bine încât îi făcuse pe toți să se tăvălească pe jos de râs la lectura piesei. O luă țanțoș către ea, duhnind a șosete murdare cale de-o poștă, parfum care putea fi apreciat mai bine datorită sandalelor pe care acesta le purta. Fluierând ștrengărește, îi șopti foarte familiar la ureche: — Ce fetiță rea - fumatul nu-ți face bine. Gâdilată de barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]