988 matches
-
o sarcină mai anevoioasă a Lenorei, făcuse imposibilă continuarea. Oboseala, pe care o dă un astfel de deranj, zgomotul meșterilor, dezordinea o nemulțumiseră într-atîta, încît nu mai fusese cu putință ani de-a rândul să o convingă să primească un dulgher, un meșter de orice fel. Vestibulul neisprăvit rămăsese neîntrebuințat și camerile deasupra, ne mobilate, slujeau numai ca depozit de unelte felurite ale curței. - Așa își făurește omul cei mai practic nevoi care nu sunt reale! zicea Hallipa. Am încăput tot
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
schimbat și forma. Lucrarea s-a executat de maistrul tinichigiu din București, atât de dulgherie cât și tinichigerie, Florea Pârvu, absolvent al Școlii de construcții din Viena, născut în Brașov, 1875 și de lucrătorii Ioan Becher, tinichigiu - Timișoara, Ioan Drăghici, dulgher - Tighina și Gheorghe Rucsandra - Vaslui. În anul 1930 mai10”. Lucrările de restaurare de la Cetățuia s-au terminat în 1915 după cum atestă procesul verbal de recepție semnat de arhitectul N. N. Lupu și starețul Nifon Ioniță din data de 8 aprilie 1915
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poduri noi și să păzească ca cele vechi să nu se strice...După cum a hotărât vodă la 1 septembrie 1776, în fruntea acestor lucrători se află un căpitan de podari, care are sub ascultare: un ceauș (curier), 20 de teslari (dulgheri), 10 toporași (cioplitori), 10 petrari, 20 de salahori și 61 liude (lucrători necalificați). Toți „aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei, slujind pe rînd după rînduiala lor și la meremetul (repararea) podurilor să lucreze fără plată; iar cînd se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Rafaele? Dacă s-ar întoarce, n-aș garanta că n-aș face o mare prostie: aș primi-o înapoi... Rafael parcă l-ar fi văzut pierzându-se. Nu mai era Milică flăcăul ăla de la țară care făcuse o vreme pe dulgherul pe șantierele din București și pentru care postul ăsta de pedagog-supraveghetor fusese o adevărată mană cerească. Simțea nevoia să se odihnească, desigur, și de o slujbă curată, comodă, cât de cât onorabilă. S-o fi odihnit îndeajuns în ăștia șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
distracției ăleia cu știri și evenimente comentate și analize politice, povești și zvonuri de tot felul, și uite că și Milică, tocmai Milică... E de admirat, de invidiat, cine l-ar fi crezut în stare? Un pârlit de supraveghetor, un dulgher plecat cu traista-n băț de la țară, și uite-l cum face pe nevinovatul și pus să te câștige cu ce are mai la-ndemână. Cocoșat de umilință, Milică scotea ziarul din sacoșa cu târguieli. — La revista asta lucrez. Blocada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Și cu pistolul ce-au făcut? — L-a luat poliția. L-au trimis familiei. — Cred c-o să se bucure cînd o să-l primească. Da, spuse directorul. Un pistol cu apă e bun la casa omului. — Da’ cine era tipu’? — Un dulgher. — CĂsătorit? — Da, soția a venit dimineață cu polițiștii. — Și ce-a zis? — S-a prăbușit lîngă el și a zis: „Pedro, ce ți-au făcut, Pedro? Cine ți-a făcut asta, Pedro? Oh, Pedro.“ — Polițiștii au fost nevoiți s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lumi ordinul să dispară. Se sacrifică, iată ce fac, inclusiv marele maestru. Unii se lasă omorâți, probabil că au fost trași la sorți. Alții se supun, se camuflează. Unde sfârșesc cei cu grade mai mici În ierarhie, frații laici, meșterii dulgheri, sticlarii? Ia naștere corporația zidarilor liberi, care se răspândește prin lume, asta-i o poveste cunoscută. Dar ce se petrece În Anglia? Regele rezistă presiunilor papei, și-i scoate pe toți la pensie, să-și petreacă liniștiți viața În comanderiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de pietrar, de binagiu, de truditor cu palmele. Ori cu cârca, în port, lângă apă. O cană goală, de sacagiu ambulant. O cană de pescar. De țesător. De cioplitor. Ori de plugar. De grădinar. De potcovar. De frânghier. Sau de dulgher. Aceasta..., ce naiba mai este? se înfige Mânecuță, taurin, pentru a vedea și el mai bine. Ce este și cu hârbul ăsta de pahar? Are vreo valoare, vreo origine, vreo semnificație anume? Mi se pare mie, ori este ceva..., ceva arheologic
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
apreciat de toți sătenii și nu numai. Cunoștea mai multe meserii pe care le învățase de la o vârstă fragedă, când bunicul meu Gheorghe l-a dat să învețe o meserie. Prima a fost de tâmplar, cea de a doua de dulgher, cea de a treia de zidar. Când a ajuns pe la 20 de ani, nu i-au mai plăcut meseriile învățate și s-a dus la Galați unde s-a angajat ca ospătar la un restaurant, până când, revenind în sat, pe la
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fost greu să mă recunoască. - Dar Vasile unde e? de ce-a plecat? întrebă el deodată. Cine o să-mi facă coșciugul? - Nu te mai gândi, îl întrerupse Popa. Nu te îngropăm noi fără coșciug. Om găsi noi, în șapte sate, dulgher să-ți facă coșciugul. - Dar nu ca Vasile, spuse Moșu. Nu mai găsim noi meșter ca Vasile. Întoarce încet capul spre Ilaria: De ce-o fi plecat? - I-a fost frică. A fugit și el ca ceilalți, spre munte. - Poate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui loc de muncă * Cursuri de instruire în domeniile de competență ale organizației c. Servicii de consiliere. d. Servicii de mediere
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
singură tapiserie, una dintre ultimele donații, care împodobea peretele dinspre apus; reproducea un desen al lui Ned Larkin și-l reprezenta pe Hristos în chip de muncitor tânăr, foarte palid, cu obrajii rași, ținându-și cu mare grijă uneltele de dulgher. Splendidul crucifix scăpase ca prin minune de efectele bombardamentului, ca și vitraliile victoriene pe care, în timpul războiului, un paroh zelos le demontase și le depozitase în siguranță. Erau lipsite de valoare, dar asigurau obscuritatea încăperii. Părintele Bernard își iubea biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dughenile a măn(ă)stirii”... Drept urmare, Grigorie Alexandru Ghica voievod, la 13 martie 1777, hotărăște: “poroncim domniia mea dumi(tale), vel agă, să iei pe star(oste)le de neguțitori denpreună cu alți doi neguțitori cum și-un calfă de dulgheri și să mergi la acele dugheni și... să prețăluiască... dându și mărturiia dum(nealor) la mâna numit(u)lui Necola, ca să-ș(i) ia banii de la exarhii și să rămâi dughenile a măn(ă)stirii”... ― Din câte știu, părinte, nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
locuitori, din ce in ce mai numeroși, ce trec la edificarea locuințelor, dar și a construcțiilor social-economice și obștești (ateliere, depozite, magazine, instituții ale administrației locale ș.a.) activitățile meșteșugărești, în care vor fi prezenți evreii vor fi legate de domeniul construcțiilor că: fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Cin i apucase a vorbi, fata zise duduiei Mari: ,,M.-trnicou, fără să lege de acel cuvânt nici o idee precisă. Pentru a-i încîlci noțiunile, mai era pe lume și "mă-la doica" - cam bruscă dar de treabă, femeie de dulgher - apoi mai erau vecinele, care după toane o chemau: Vino la mama' sau o goneau cu ocări pentru o mumă necunoscută. 150 Pe doică, duduia Mari o speria la nevoie cu Lică, pufnind la ideea cât de puțin ,,teribil" era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe care l-au primit de la popor cei ce păzesc pragul. 5. Să se dea argintul acesta în mîinile meșterilor însărcinați cu lucrarea în Casa Domnului. Și să-l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, 6. anume: dulgherilor, zidarilor și pietrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei. 7. Dar să nu li se ceară socoteală de argintul dat în mîinile lor, căci ei lucrează cinstit." 8. Atunci, marele Preot Hilchia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
era viu a rămas neclintit și tăcut În afară de țipătul acela. Poate că era adevărat. Categoric, tot ce era viață În clădirea aceea a Încremenit - acolo unde cu o clipă Înainte răsunaseră vuietul și loviturile mașinilor de nituit, zăngănitul manivelelor, ciocănitul dulgherilor, se lăsase acum o liniște ca de transă cataleptică. Deasupra străzii, delicate și pustii sub cerul albastru, se legănau două bare metalice agățate de lanțuri, dar toate mașinile se opriseră. Omul care dădea semnalele se aplecă, privind fix, cu mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
calmă, absentă. Era o poveste care începuse, devreme, cu un viol, într-o magazie murdară, urmat de amenințările tatălui vitreg, continuase cu o fugă de-acasă și părea să intre în banal; cutreierând străzile, fata a nimerit pe mâinile unui dulgher care i-a dat un pat și mâncare pentru treaba pe care o făcea, iar mai târziu a adus-o chiar în patul său; pe la cincisprezece ani a cunoscut un băiat care i-a plăcut, n-a mai vrut să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dat un pat și mâncare pentru treaba pe care o făcea, iar mai târziu a adus-o chiar în patul său; pe la cincisprezece ani a cunoscut un băiat care i-a plăcut, n-a mai vrut să se culce cu dulgherul, părăsindu-l, încît destinul se arăta dispus să se îndrepte spre un sfârșit care iartă totul. Numai că băiatul a dispărut după un timp, iar fata n-a rezistat și acestui șoc; disperată, dezorientată, scârbită, a ajuns curând o depravată
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
calmă, absentă. Era o poveste care începuse, devreme, cu un viol, într-o magazie murdară, urmat de amenințările tatălui vitreg, continuase cu o fugă de-acasă și părea să intre în banal; cutreierând străzile, fata a nimerit pe mâinile unui dulgher care i-a dat un pat și mâncare pentru treaba pe care o făcea, iar mai târziu a adus-o chiar în patul său; pe la cincisprezece ani a cunoscut un băiat care i-a plăcut, n-a mai vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dat un pat și mâncare pentru treaba pe care o făcea, iar mai târziu a adus-o chiar în patul său; pe la cincisprezece ani a cunoscut un băiat care i-a plăcut, n-a mai vrut să se culce cu dulgherul, părăsindu-l, încât destinul se arăta dispus să se îndrepte spre un sfârșit care iartă totul. Numai că băiatul a dispărut după un timp, iar fata n-a rezistat și acestui șoc; disperată, dezorientată, scârbită, a ajuns curând o depravată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
era și firesc, asociat. Numele Kermeur și Bréhat erau alăturate pe fațadă. Așa cum ar fi trebuit să fie În registrul primăriei, gîndi În fugă Marie, Înainte să pătrundă plină de hotărîre În hangar, urmată de Morineau. Vreo cincisprezece meșteri - tîmplari, dulgheri, zugravi - trebăluiau În liniște În jurul ambarcațiunilor aflate În hala de construcție. Christian le propusese să-și ia o zi liberă, dar ei refuzaseră, ziceau că, dîndu-și osteneală, vor simți mai puțin tristețea... Cu toții ținuseră mult la Gildas. Marie tocmai trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mântuială și mâinile chirurgului l‑au trecut prin chinurile iadului. Toată noaptea străbătea camerele În sus și‑n jos. După aceea a Încercat să‑și extragă dinții implantați, ceea ce a fost și mai chinuitor. - Așa se Întâmplă când lași un dulgher să se apropie de capul unui om. - Trebuia să pleci la Boston pentru operația asta. Se pare că chirurgii dentari din Boston sunt cei mai buni specialiști. - Nu te lăsa niciodată În mâinile Împuțiților de specialiști. Vei fi sacrificat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
la început, până învățară trecătorii locul. Băutura e lucrul dracului. După o săptămână nu mai pridideai de ei în dugheană, că pofta vine mâncând și, de vreme ce li se așezase circiuma în drum, era greu s-o ocolească. 13 Adusese un dulgher de-i făcuse rafturi și tejghea, și cu ce bani u mai rămăsese cumpărase câteva mese și scaune. Împodobise apoi lemnele vopsite cu hârtie colorată, tăiată pe margini cu foarfecele și atârnase la geam de două sfori sticle pline pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteva ori, nu întrebase nimic, dăduse ajutor și abia când au pus salcia la acoperiș a îndrăznit să aducă vorba despre actul casei. Țigăncile împodobiseră căpriorii cu frunze verzi și cu un drapel de hârtie, pe care-l bătea vântul. Dulgherii se descoperiseră și se închinaseră. Stere chemase un preot să facă o slujbă. Părintele se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasmă, blagoslovise și citise din cărțile lui. Au mâncat cu salahorii împreună. Cârciumarul împărțise vin zidarilor, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]