567 matches
-
după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adîncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400 într-un singur an, apreciază autorul: "veniseră în prima zi de cursuri cu un aer duminical, îmbrăcați cu Ťhainele cele buneť ș...ț; o lume care, în fond, își masca stîngaci perplexitatea și precaritatea intelectuală. După cinci ani de studii, ei deveneau profesori, însă destul de puțini aveau să știe citi și valoriza critic o carte. La
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
audiție mi-a readus în memorie titlul mult-citatului poem al lui Keats, A Thing of Beauty is a Joy Forever. Duo-ul și-a dublat oferta de încântări, prin recitalul de a doua zi, dat la orele de după serviciul eclesiastic duminical, în biserica de la Râșnov, unde Stapleton și-a demonstrat talentele de organist. Ultima gală a propus două trio-uri plasabile în elita jazzului european. Primul a reunit doi italieni și un norvegian: percuționistul de intensă coloratură Paolo Vinaccia, bandoneonistul Daniele
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
romano-catolice de Timișoara, prin această inițiativă se intenționează prezentarea unei bogate colecții de opere muzicale ale marelui compozitor în cadrul strict pentru care acestea au fost compuse. Astfel, în Domul din Piața Unirii, în ultima duminică a fiecărei lunii, în cadrul liturghiilor duminicale, vor fi interpretate piese muzicale de W.A. Mozart. Debutul acestei acțiuni jubiliare va avea loc duminică, 29 ianuarie. La Sfânta liturghie de la ora 10, partea muzicală va fi cea intitulată „Când îngerii au pauză”, cu interpretarea piesei „Missa in
Agenda2006-04-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/284669_a_285998]
-
din țară ca atașat la Legația din Berna), poetul dovedește finețuri de connaisseur. Secvențele citadine sunt cristalizate cu artă, elementul definitoriu și amănuntul semnificativ regăsindu-se în același desen. Tematizarea e subliniată. Inițial, orașul este observat la ceas de odihnă (duminicală) și în acele arii pe care locuitorii răsuflă de stresul vieții cotidiene. Parcuri, lacuri, ștranduri sunt tot atâtea locuri de agrement; li se adaugă... cimitirul Bellu, unde odihna e totală și "Femei în negru, ca morminte,/ Plutesc pe-alee ca
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
va mai fi marcată printr-o Vesperă Solemnă Pontificală, cu participarea Capitlului Catedralei; de la ora 18, se va celebra liturghia de seară în limba română l În 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, liturghiile se vor oficia după programul duminical obișnuit (ora 9 - liturghie în limba maghiară, ora 10 - în limba germană, ora 11,30 - în limba română; ora 17,30 - Vespera solemnă, ora 18 - liturghie în limba română). BISERICA GRECO-CATOLICĂ PROTOPOPIALĂ l În 24 decembrie, în Ajunul Nașterii Domnului
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
proletcultismul ambiant! Așa se cuvenea, așa am scris. Devenit ăpoetul scoliiă, am fost trimis cu mândrie la Cercul literar de la Palatul Pionierilor, la Cotroceni. Toată lumea făcea caz de înlesnirea mea versificatorie. Se regretă însă faptul că veneam desculț la ședințele duminicale, desi devenisem ăpresedinteleă Cercului... Cu un efort, Palatul pionierilor mi-a oferit întâia mea pereche de teniși (începeam cu trofeiele literare de la nivelul solului...) Extrag aceste detalii din incertă memorie pre-adolescentină, ajutându-mă și de un mic ădocumentă. În 1955
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
domenii, au fost aplicate amenzi contravenționale care totalizează 769 de milioane de lei. ( O. N.) Concert simfonic Aniversarea a 103 ani de la consacrarea bisericii romano-catolice din parohia Timișoara-Fabric („Millennium“) se va sărbători în 10 octombrie printr-un program liturgic solemn duminical, oficiat în limbile germană, română și maghiară. Această sărbătoare va fi precedată de un concert simfonic avându-l ca dirijor pe Enrico Canata din Italia, concert ce va avea loc la biserica „Millennium“ sâmbătă, 9 octombrie, de la ora 20. ( L.
Agenda2004-41-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282979_a_284308]
-
precum Veselă sau tristă duminică. Pentru cei ce nu știau de când datează duminicile noastre libere în mod oficial, iată explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical în zilele de duminică și sărbători. Alte țări votaseră aceeași lege mai devreme. Tradiționala zi a domnului (a se înțelege, pentru un răstimp, a patronului) devine o zi a
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
datează duminicile noastre libere în mod oficial, iată explicația autorului: "O realitate nouă apare în urma repetatelor mișcări de emancipare socio-politică întreprinse în secolul al XIX-lea: cea a repaosului duminical. În martie 1897, se votează de către guvernul român legea repaosului duminical în zilele de duminică și sărbători. Alte țări votaseră aceeași lege mai devreme. Tradiționala zi a domnului (a se înțelege, pentru un răstimp, a patronului) devine o zi a omului." Pornind de la un simplu fapt, să-i zicem, de stare
Paradigme caragialiene by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14106_a_15431]
-
văzut numele maestrului combinațiilor politice pe coperta unui volum de versuri a fost să izbucnească în râs. , Ce le mai trebuie și ăstora !?" a exclamat amuzat un foarte cunoscut poet optzecist în momentul în care i-am arătat volumul, Istorii duminicale, neuitând să îmi evoce trecutul literar nu foarte glorios al lui Radu Vasile. Întrebarea lui nu era cu totul lipsită de sens: ce nevoie ar avea unul dintre cei mai de succes avocați din România, un neîntrecut strateg politic, să
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
pe teme politice, nu (mai) scrie poezii. Poemele care compun volumul au fost scrise în ultimii ani de liceu și primii ani de facultate, perioadă în care Valeriu Stoica era un asiduu frecventator al cenaclurilor literare. De aceea, volumul Istorii duminicale, conținând texte elaborate la sfârșitul anilor '70, începutul anilor '80 spune ceva nu despre poetul Valeriu Stoica (acesta nu există), ci despre ce ar fi putut să fie Valeriu Stoica în poezia română, dacă ar fi continuat pe acest drum
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
poetice specifice liricii anilor '70, cu certe influențe din Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu ș.a. Citite în cunoștință de cauză, ca niște produse literare ale unui tânăr de nici douăzeci de ani, în plină formare, poemele din Istorii duminicale surprind prin maturitatea gîndirii, excelenta stăpînire a tehnicilor poeziei (prozodia este impecabilă) și, nu în ultimul rînd, printr-un imaginar poetic solid, în care cultura temeinic asimilată își dă mâna cu delicatețea sufletească specifică vârstei și imaginația debordantă. Deloc surprinzător
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
hobby, o dulce corvoadă pentru ziua a șaptea (duminica) în care grijile erau lăsate deoparte, efortul de peste săptămână era dat uitării, iar spațiul protector al bibliotecii se transforma în locul ideal pentru evadări în minunate spații civile. Poemele cu titlul Istorie duminicală (cinci la număr, în corpul volumului) sunt dedicate duminicii ca stare de spirit. Confortul bibliotecii este augmentat de conștiința ninsorii de afară. Versurile par o combinație între imaginarul înfrigurat al lui Bacovia și retorica declamatorie a lui Adrian Păunescu: ,Înfrunte
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
cota la care ar fi ajuns, poetul nu ar fi atins notorietatea omului politic și avocatului Valeriu Stoica de astăzi. Pentru că, în anul 2006, poezia este departe de impactul social pe care îl avea în urmă cu două-trei decenii. Istorii duminicale este o carte agreabilă care dezvăluie o față cu totul insolită a lui Valeriu Stoica, unul dintre politicienii reper de după căderea regimului comunist.
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
sub pupitrele elevelor de clasa a unsprezecea, la ora de dirigenție! Și să scriu cu creta, ca-n extaz, pe gardul școlii: Ai vrea tu! Dar toate sînt niște miresme mitomane de cafea, la ora cinci dimineața, cînd vă însăilez, duminical, aceste rînduri, și-mi închipui, pentru a cîta oară? că încă, înc-aș mai fi-n stare să prind poezia de ceafă ca s-o pup în bot cu sete! (va urma) P.S. (post scriptum)? De ce nu P.C. (post coitum)? Oare
Drept care, cu această scrisoare, încep numerotarea! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14107_a_15432]
-
impetuoase ce ar dori să se apropie de entuziasmul hedonistic al jazzului. În tradiția Anglicană muzica corală ocupă un loc important, la slujba de seară cântându-se antheme, imnuri, versete biblice cântate responsorial de preot și credincioși, iar la liturghia duminicală de dimineață cântânduse aranjamente corale și imnuri pentru Comuniune. Muzica inovatoare În ultimii ani în Marea Britanie a fost creată pentru liturghie o muzică experimentală cu caracter de tatonare. Norwich Cathedral și University of East din Anglia organizează începând din anul
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
creștinismul a devenit pentru mulți un adăpost și o apărare împotriva necunoscutului, un loc al siguranței și intimității, care poate fi constant revizuit și controlat. La începutul secolului al XX-lea au fost tipărite cărți de cântări pentru Școala Biblică Duminicală, care au strânse legături cu muzica populară, ele reflectând aspirațiile congregațiilor. Adoptarea genurilor muzicale seculare de către muzica creștină s-a făcut cu mare întârziere. Stilul muzicii din Scripture Union Choruses publicat în trei ediții între anii 1921 și 1939, este
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
meu, țara ar fi scăpat de un indezirabil... În acea perioadă tristă am gustat, pentru puțin timp e adevărat, o plăcere aparte: producătorul TV România Vlad Batca a găsit în mine persoana potrivită pentru a prezenta o nouă emisiune, „Magazin Duminical”. Ceea ce trebuia să fac era să caut în filmele documentare primite cadou și să aleg clip-uri scurte pe care să le pun cap la cap și să le comentez: ajunsesem ca să mă salute pe strada oameni pe care nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
obiceiuri din Bucureștii lui Caragiale" care se va juca în grădina gazdă a festivalului situată în zona Hala Traian “La Conu' Iancu”. Tipuri îndrăgite precum: Leanca Văduva, Iancu Zugravu, Cucoana Caliopa și procesele lor, precum și cetățenii mahmuri înnebuniți după repaosul duminical și toropiți de căldura mare, umblând după petiții, pe la poștă și peste tot, sunt sunt readuși în atenția publicului bucureștean de către actorii trupei Union. Alcătuit pe un scenariu alcătuit din schițele: „1 Aprilie”, „Justiția”, „Justiția română” „La poștă”, „Petițiune” - regia
Moravuri caragieliene la "Festivalul Bucureştii lui Caragiale" () [Corola-journal/Journalistic/81368_a_82693]
-
pe la poștă și peste tot, sunt sunt readuși în atenția publicului bucureștean de către actorii trupei Union. Alcătuit pe un scenariu alcătuit din schițele: „1 Aprilie”, „Justiția”, „Justiția română” „La poștă”, „Petițiune” - regia Cezar Ghioca și „Moșii” (tablă de materii) „Repausul duminical”, „Căldură mare” - regia Vlad Cristache, spectacolul “Personaje, locuri și obiceiuri din Bucureștii lui Caragiale” stârnește hazul prin situațiile în care se află personajele, interpretate cu mult umor și talent de actorii Silviu Debu, Radu Crăciun, Andrei Seușan, Ionuț Vișan, Eduard
Moravuri caragieliene la "Festivalul Bucureştii lui Caragiale" () [Corola-journal/Journalistic/81368_a_82693]
-
a declarat Crina Semciuc. Filmul Funeralii Fericite relatează povestea lui Lionel, interpretat de Horațiu Mălăele, care, reîntors din Franța, ajunge, împreună cu doi prieteni ai săi lângă un teren viran, unde s-a instalat o tabără de țigani, după o razie duminicală la cârciuma "La imigrantul fericit". Ca să se distreze, cei trei plătesc o țigancă să le ghicească viitorul. Distracția începe atunci când femeia le prezice data exactă a morții și modul în care vor muri. Comedia Funeralii fericite, un film distribuit de
Crina Semciuc, muza lui Horațiu Mălăele în Funeralii Fericite by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78822_a_80147]
-
să le rezolve prin delegare de răspundere : cămine săptămânale, bunici excedați și haotici, internat în clasa întâi, apoi lungi intervale zilnice de închis în casă, în funcție de turele în care lucra mama. Totul într-un sos subțire, dar îndelungat de reuniuni duminicale, mimând „cuplul normal“. Bănuiesc, deci, că ficționalizarea maternității s-a construit pe acest temei neliniștit, mișcător, de absențe, așteptări și frustrări. Sigur că, în ciudatul algoritm subconștient, „așa nu“ a fost, în realitate, motorașul determinant, celula aia de gândire critică
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
urmele celor înșirați mai sus, dar și după Sofia Mavrodin, Nicolae Combiescu, Sever și Virgil Xantopol, Atanasie Stolojan, Al.F. Robescu, Elena Izvoranu, Corneliu Botez, Constantin Lecca, Al. Marghi loman, Dimitrie A. Ghica, Serafim Catzianu, așaaa, într-o suav-încercănată preumblare duminicală, și veți simți numaidecât liniștea, limpezimea, seninătatea, împăcarea cuprinse numai (și numai!) în basmele bunicilor, rostite cândva la gura sobei. Dacă nu ați avut parte de așa ceva, atunci vă plâng și vă descânt. Despre (și... dinspre) morți - numai de bine
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în anii douăzeci, ca participare a unor personalități și, în consecință, prin lecturi celebre. În 29 octombrie 1933 aflăm această amară constatare: "decadență și probabila desființare a ședințelor". Iată o însemnare din 11 martie 1934 privind participanții la obișnuitele după-amieze duminicale de cenaclu: "Costin Georgescu, Ghibaldan, Mia Frollo, Bebs Delavrancea, gen. Văitoianu, N. Crevedia, Werner, d-na și dl Mircea Damian, d-na și dl Ludovic Dauș, Pica Dona, d-na Roman, Maura Prigor, Paula Petrea, Gallia Tudor, Petrașincu, Monda, Șerbu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
Demirgian nu mai voia să știe de prăvălie. După ce o închidea bine cu uși de fier și examina înainte de a ieși contorul electric, întrerupînd siguranțele, pleca pe alt continent moral. Ca milioane de G. Călinescu indivizi anonimi, Demirgian avea recreația duminicală. Încă din zorii zilei, pe anotimp frumos, se auzea un duduit teribil în fundul curții lui Saferian, și aproape numaidecât Demirgian ieșea ca un bolid pe poartă, călare pe motocicleta lui. Pleca în excursii în afară din oraș, la Ploiești, la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]