1,491 matches
-
Dobrogea economică și socială: Studiu istoric, geografic, economic, social, intelectual, rural, religios și administrativ, Tipografia Emil Storck, București, 1899. Nacian, I., I., Dobrogea. Reformele economice și sociale ce ea reclamă, Tipografia Ioan Weiss, București, 1892. Napoleon, Athanasie, Dobrogea și gurile Dunărei din punctele de vedere fisic-militar și politico-administrativ, Stabl. Grafic I. V. Socecu, București, 1896. Napoleon, Athanasie, Curs de geografie militară a României, vol. I-III, Editura Librăriei Socecu & Comp., București, 1897. Nazaritean, I., A., Notițe istorice și geografice asupra provinciei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 ***, Tratatul de pace de Berlin. Traducțiunea Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Afacerilor Străine, București, 1878; ***, Tractatul de Berlin urmat de protocolele Congresului precum și de charta Basarabiei române, a Deltei Dunărei și a Dobrogei, Ministerul Afacerilor Străine, Bucuresci, 1878; C. D. Locusteanu, Dobrogea, Tipografia Curții Regale F. Göbl, Bucuresci, 1878. 2 Felix Kanitz, La Bulgarie danubienne et la Balkan. Etudes de voyage. 1860-1880, Librairie HACHETTE & C., Paris, 1882. 3 Ștefan Kimet
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
827 Ibidem, p. 376. 828 Ibidem, p. 378. 829 Ibidem, p. 360. 830 Ibidem. 831 Ibidem, p. 380. 832 Ibidem, p. 360. 833 Ibidem, p. 380. 834 Ibidem. 835 Ibidem, p. 391. 836 Ibidem. 837 Athanasie Napoleon, Dobrogea și gurile Dunărei din punctele de vedere fisic-militar și politic-administrativ, Stabl. Grafic I. V. Socecu, Bucuresci, 1896, p. 45. 838 Mihai Ionescu Dobrogeanu, op. cit., p. 391. 839 Ibidem. 840 Ibidem, p. 381. 841 Ibidem. 842 Ibidem, p. 387. 843 Ibidem, p. 389. 844
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cununa Întunecatului boschet, Sclipește-n aer semiluna Din vârful unui minaret. Își culcă umbra până-n mal Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval. El pare-o navă fermecată Ce-a ancorat aici, subt munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în nopți senine Strălucitoare dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafață Ca o grădină plutitoare Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd în soare Și noaptea tremură subt lună. Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de pe o suprafață de circa 800 000 kmp (adică o suprafață de 3 ori și jumătate mai mare decât țara noastră) i-a oferit mai multă plămadă din care avea să se clădească delta? Este greu de spus.” „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfing cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale (...) am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se afla În detenție, reveni În actualitate. Dacă dorea să mai existe, urma neapărat să Întreprindă ceva. Dar ce anume...? Să evadeze...! Dar În ce fel...? Să treacă clandestin frontiera Jugoslavă, riscul era enorm. Unii ce Încercau să evadeze trecând Dunărea Înot, pur și simplu era sfârtecați de elicea vaselor de patrulare, În hazul grănicerilor Îndobitociți ce primeau recompensă pentru fiecare fugar omorât...!! În ce privește unii ce Încercau să escaladeze frontiera Jugoslavă pe uscat erau mitraliați fără avertisment ca apoi să fie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
a dat un cot: - Dom’le, eu citesc ce scrie femeia asta, gândește cu capul ei, să știi! - Nu există așa ceva, se rățoia la el toașu senator. La un moment dat, de lehamite, m-am retras la pupa să văd Dunărea la Cazane. Un rai pustiu pe malul sârbesc, plin cu șosele goale și mici vile cu storurile trase. Un rai pustiu pe malul românesc: doar sălbăticie în toată splendoarea ei. M-am întors la masă în colțul meu de lângă lăutar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
devină un fluviu rusesc; bombardamentul peste Dunăre și trecerea armatei ei spre a merge la Plevna (1877) a constituit momentul proclamării independenței de stat; istoria Dunării reprezintă chiar un segment din istoria noastră strămoșească, de chinuri, tristețe și speranțe; istoria Dunării este și istoria românilor. Soarta noastră economică, dar și ca plasament în Europa, nu poate fi desprinsă nici astăzi de Dunăre cale de navigație cu posibilități de a face legătura între Marea Neagră și Marea Nordului prin Canalul Main, sursă ieftină de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
toate statele posesoare de arme nucleare pentru a intra în vigoare art. VIII) ș.a. Dacă cel mai lung segment de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul său de cel al altor state), din cât constituie Dunărea navigabilă internaționalizată, apare firesc ca sacrificiul și contribuția țării noastre (sub aspectul întinderii teritoriului asupra căruia se aplică internaționalizarea și asigurarea navigabilității) să fie luate în considerare, spre a se evita situația ridicolă, când votul României este egal cu cel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
drept le-a fost negat de U.R.S.S. (pe care Federația Rusă o succede) puterilor occidentale, cu ocazia Conferinței de la Belgrad din 1948. Poate fi explicat oare, în mod logic, coerent și decent, de ce cele șapte state membre ale Comisiei Dunării riverane la Dunăre, care, în afară de faptul că sunt membre ale N.A.T.O., mai fac parte și din Uniunea Europeană (organizație suprastatală, având ca obiectiv crearea unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei și căreia statele membre i-au transferat competențe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
internaționalizare, ca urmare a căderii spiritului de la Versailles, prevalând reglementările naționale ale fluviilor, inclusiv ale Dunării, prin desființarea comisiilor fluviale Acordul de la Sinaia din 1938 a stabilit ca atribuțiile esențiale ale Comisiei Europene a Dunării să fie transferate la Direcția Dunării Maritime din Ministerul Transporturilor din România; Convenția de la Belgrad s-a înscris, pe această linie, excluzând statele neriverane. Dar o abordare de același fel nu ar trebui exclusă nici în prezent, când Dunărea a devenit un curs de apă interioară în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
101 Tratatele de pace după cele două războaie mondiale cuprind prevederi referitoare la Dunăre; Curtea Permanentă de Justiție Internațională s-a pronunțat, prin Avizul său consultativ din 1927, în sensul admiterii competențelor "Comisiei Europene a Dunării", pe întregul sector al Dunării Maritime (de la Brăila până la vărsare). 102 Referitor la clauza rebus sic stantibus, v. Ion M. Anghel, Dreptul Tratatelor, ed. rev., vol. II, Lumina Lex, 2000, pp.1089-1095. 103 "Le fondement et le statut de la participation de l'URSS ont été
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
am trezit luntrașul turtucăian, care dormita cu fruntea pe genunchi, și am pornit domol, prin florile de lumină presărate de sălcii pe luciul lacului. Îmi strânsesem sculele. Nu mai aveam nici putere, nici dorință să prind cu vechile viclenii crapii Dunării. Mă simțeam însă atras de ascunzișurile necontenit înoite, în cotloanele și printre ostroavele apei. Cu mult înainte de asfințit eram singur, cu totul desfăcut și despărțit de tovarășii mei. Luntrea se strecura printre draperii de liane. Ștefan Gâdea, omul meu, simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
paharul cel verde, lăsându-l să spuie și observându-l. S-a întors la locul lui, la vâlvătăile vetrei, stăpânind lângă inimă vinul. —Săracă breaslă! a suspinat el. (Am înțeles că e vorba de breasla noastră a pescarilor.) Când vin Dunările mari, mă îneacă. De ce mă înecați? Așa poftim noi! Când e secetă, mă uscă vipia, de mi se lipește burta de șale. De ce mă frige și mă usucă? Căci e voia sfântului soare! Dacă intră apa cu rânduială și pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
figlio... spuse Angelo, aplecându-se În șa și luând mâna căpitanului. Sono qui. Stai tranquillo. În trei zile vom fi dincolo de Dunăre. Cuvintele sosiră spre Oană la Început fără Înțeles. Apoi se luminară Încet. Mergeau, deci, spre Dunăre. Dar spre Dunărea cărei țări? - Dove? Întrebă, Încet, rănitul. Dove andiamo? -A Venezia, commandante... răspunse Angelo. Si tu lo vuoi. Avem acolo doctori și medicamente. Și liniște. Căpitanul păru să gândească. O vreme se auzi doar tropotul cailor, Înăbușit de zăpadă. - No. Angelo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
o oaste, fie ea cât de mică? Mi se pare evident: iese război. Iese un război extraordinar, necruțător, condus cu inteligență și cu nebunie. Un război care repune În ordinea firii linia Dunării. Și reface, astfel, liniile Europei. Peste o Dunăre apărată de acești doi oameni, nici o armată a Semilunei nu va putea trece. 3 septembrie. Întregul dispozitiv al ienicerilor a fost dat peste cap de strategie genială a celor trei Oană. Stefano s-a strecurat, travestit În ienicer, În mijlocul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
se ridice pe obraz țepii bărbii nerase de multe zile. Roata din față era strâmbă, avea câteva spițe rupte, făcea opturi prin praf și zgomot mare când se lovea de frâne. Câțiva săteni Îl priveau pe Îndrăzneț de pe coasta dinspre Dunăre a satului. Văzut de sus, biciclistul părea o furnică șchioapă ce se târa cu hărnicie și deznădejde către mușuroi. „Pun prinsoare că se-ntoarce din drum Înainte de Dunăre”, șopti un om. „O țin eu, pe o vadră de vin”, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lumea bună, și unde, pe caniculă, se țin chiar ședințele Consiliului Local. Cunoașteți cu toții că, Într-una dintre verile ploioase, nu mai țin bine minte anul, dar asta nu contează, a avut loc o alunecare de teren pe coasta dinspre Dunăre a satului. A fost o frumusețe a naturii, a lui Dumnezeu, a geologiei - ca să folosim un cuvânt neutru, care nu poate duce la discuții pe teme religioase. Acuma, În democrație, s-a dat voie oficial să se creadă În ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prezența: cu atât mai bine! Voi avea grijă să recupereze gravele rămâneri În urmă. Am vorbit data trecută despre un fenomen care aici, la noi, la câmpie, este foarte rar. Acea alunecare de teren s-a petrecut pe coasta dinspre Dunăre a satului. Oamenii de știință afirmă că acea coastă ar fi fost săpată nu de o fostă albie a fluviului, ci de un ghețar uriaș, pe care Închipuirea voastră nu-l poate cuprinde și care, În curgerea lui, a modelat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
economic al lui Tatapopii. El renunțase de ceva vreme să ardă cărămizi și să usuce calupi de paiantă - nu se arăta așa rentabilă afacerea, cerea multă muncă și o grămadă de timp -, dar scotocelile, scormonelile, scobiturile lui În coasta dinspre Dunăre a satului slăbiseră solul și, cu sau fără ajutorul Ălui de Sus, acesta a luat-o la vale, după cum cunoașteți cu toții. Tatapopii avusese grijă să ungă pe cine trebuia și a scăpat cu fața curată. Spre vremurile de azi, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
timp și le legau zdravăn cu sârmă de balot sau cu niște curele de ventilator stricate În noduri meșteșugite și le agățau de cârligele sudate pe bara de protecție din față. Puține dintre camioane izbuteau să urce singure coasta dinspre Dunăre a satului. Celelalte erau așteptate de două tractoare care le agățau și le târau la deal, cu Încetineală de melc și răcnete de demoni În agonie. Când munca se Înțețea, adică atunci când grânele culese deveneau prea multe față de numărul mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care Îl Îndemna să ia hotărâri fără să șovăie. Se urcă În cabină și porni motorul. Coborî geamul din stânga, Își potrivi oglinda și se opinti În pedale. După un timp, Începu să coboare Încet, cu frâna de motor, coasta dinspre Dunăre a satului. Motorul duduia și scotea fum. La un hop mai adânc, mașina sări din viteză și luă avânt. Cătănuță Își propti amândouă picioarele În pedala lată de frână, dar nu se Întâmplă nimic. Nici volanul nu-l asculta. Trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
direct la Înjurături. Va continua să răspândească, Însă, bârfe veninoase. Dacă nu le citește, cu atât mai bine. Am, Însă, Îndoielile mele. De câteva zile Încoace, chiar dacă elevii sunt În vacanță, marele profesor urcă, sprijinit În baston, toată coasta dinspre Dunăre a satului și se duce la școală. Înainte să ajungă, trece negreșit pe la poștă. El și dirigintele sunt prieteni vechi și e foarte firesc să mă ducă gândul că ăla Îi dă voie să-mi dezlipească plicurile. Ce te holbezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câmpurilor cu satul de la Răsărit. Cine a fost atent, și-a dat și singur seama că nu degeaba am vorbit eu aicea. Lucrurile se Înșiră și se pun aproape singure cap la cap. Tatapopii a făcut găuri În coasta dinspre Dunăre a satului ca să caute lutul trebuincios fabricării cărămizilor și a chirpicilor. Avântul său economic a slăbit solul și acesta a luat-o la vale, cu tot cu amărăciunea de gospodărie a unui rudar. Despre unele consecințe am discutat deja. Cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuvenea. Auzind toate acestea, Directorul luase liniștit reclamația de pe biroul plutonierului, o rupsese și o aruncase la coșul de gunoi. Fără să spună nimic altceva În afară de bună ziua, o luase tăcut și neguros către casa lui Foiște. În timp ce cobora coasta dinspre Dunăre a satului, mormăia În barbă vorbele grele pe care avea de gând să le azvârle nemernicului. Se răstise la tușa Tinca, mama poetului, și se repezise spre odaia În care sălășluia monstrul, odaie botezată birou de lucru, trudă, chin. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]