13,416 matches
-
spăl memoria... Privind la icoana Sfântului Ioan cu chipul pictorului i-am trimis un gând pios, iar mai târziu i-am aprins o lumină. N-am pus niciodată acea icoană pe perete că m-ar fi urmărit, m-ar fi durut privirea ochilor adânci și negri ai sfântului. Tablourile lui Ion cu imaginile deltei Dunării, le-am luat cu mine la plecarea din țară și se află expuse în casa mea, în amintirea unui om, sau nălucă a unui pictor genial
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
dezbatem, să scoatem, să punem ceva în ele, dar am văzut că nici asta nu s-a înțeles - că atunci când le pui în dezbatere nu e o formă finală, mai poți să scoți, mai poți să pui. Nu m-a durut nimic din ce s-a spus zilele acestea pe televizor despre întâlnirea de la Cotroceni. Deloc. Mi s-a părut amuzant. M-a durut însă foarte mult când s-a spus că vreau să cresc taxele. Pentru că nu despre asta era
Ioana Petrescu: Nu mă șifonez așa ușor, dar m-am șifonat când ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28334_a_29659]
-
dezbatere nu e o formă finală, mai poți să scoți, mai poți să pui. Nu m-a durut nimic din ce s-a spus zilele acestea pe televizor despre întâlnirea de la Cotroceni. Deloc. Mi s-a părut amuzant. M-a durut însă foarte mult când s-a spus că vreau să cresc taxele. Pentru că nu despre asta era vorba. Nu mă șifonez atât de ușor, dar m-am șifonat atunci când s-a spus că am vrut să ridic taxele”, a declarat
Ioana Petrescu: Nu mă șifonez așa ușor, dar m-am șifonat când ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/28334_a_29659]
-
afirmă el, s-a molipsit de la PopaS. Pastelurile permit niște efecte deosebite, care parcă dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e acidă și doare Criști e de părere că în România caricatură este acidă și uneori chiar doare când lovește acolo unde trebuie. O caricatură pusă în pagina la locul potrivit spune uneori mai mult decât un intreg articol. Criști este de părere că
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
dau viață portretului. L-a admirat dintotdeauna pe Mihai Stănescu pentru linia și poanta să fină cu care abordează subiectele. În România, caricatură e acidă și doare Criști e de părere că în România caricatură este acidă și uneori chiar doare când lovește acolo unde trebuie. O caricatură pusă în pagina la locul potrivit spune uneori mai mult decât un intreg articol. Criști este de părere că în presă încă se mai folosește caricatură că... umplutura. În general, caricatură est-europeană este
Agenda2004-48-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283088_a_284417]
-
de grație, de o fericită "ușurătate a ființei" , datorită cărora cuvintele vin parcă de la sine și orice îndrăzneala stilistica are farmec: "Ultima fecioara din bloc/ a trecut prin mine că prin foc/ fără s-o ardă nimic/ fără s-o doară/ decât alunița de la subțioara." (Anestezie) "Anul ăsta, vă spun, au înnebunit cartofii/ sar în pământ parcă-s dropii/ se dau de-a dura/ trec prin asfalt/ că gloanțele de cobalt/ împușca tot ce-ntâlnesc în cale -/ ce mai, e jale
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
și, din nou smulsa, în 1940. Și, desi între 1941-1944, acest trunchi al țării ne revine pentru o clipă, în 1944 el ne e din nou răpit și acest rapt dureros tinde să se stabilizeze cumva. E o rană care doare adînc și nu cred că generației noastre îi va mai fi dat să apuce un moment similar acelui din 1918, cînd țara devenise rotundă în fruntariile ei. Să notez că dl M. Bruchis, basarabean de origine și prin simțăminte, trăiește
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
al limbii române, îndeosebi al celei vorbite. Lingviștii ar putea extrage și studia din textele sale sute de expresii de genul: "ne-a dus pe toți cu zăhărelul", "nu mișcați în front!", "ne-am legat la cap fără să ne doară", "se oțări la el", "singurul care a câștigat din toată tevatură asta", "te pui cu America?", "e și o chestie de bani", "nu mai scoaseră nici un cuvințel", "stăteau la palavre", "și-a luat tălpășița", "trăgea să moară", "hodoronc-tronc", "netam-nesam", "cum-necum
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu mai dorește să revină în țară și e normal ca ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu poate să nu te doară această hemoragie a spiritului românesc, care continuă și după dezintegrarea regimului comunist. Elementele cele mai bune au plecat. Continuă să plece. Generații după generații - fenomenul este, și el, de durată din păcate - ăvîrfurileă se duc ăacoloă". Căci aici ce perspective
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
bulgarii/ ghetele negre țopăiau pe malul lacului/ ca niște cățelandri/ tăcerea din creierul meu cuprindea acoperisele troienite// mama îmi ascuțea creioanele pentru a doua zi/ seară sub lumina veiozei/ umbră mîinii și-a creierului se-ntindea în toată odaia/ mă durea capul încercînd s-o parcurg dintr-odată/ și la primul tiuit de tramvai adormeam// vară în testul părăsit îmi țineam echipa de nasturi/ cu care jucăm fotbal în cimitir/ îmi dăm întîlnire cu prietenii la ioniță c. napoleon ori la
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
altă societate. Înainte de ^89 eram mereu în căutare de români. Nu știu cît de reprezentativi au fost sau sînt cei pe care i-am întîlnit, dar încă de-atunci am avut șocuri față de limbajul "omului nou". Pentru că, oricît ne-ar durea, trebuie să admitem că "omul nou" a fost, din păcate, creat: egoist, interesat "să se orienteze", în goana după căpătuiala, indiferent cum o realizează. Ajunsesem la un profund dezgust. Mă refer în special la tineri. Deodată însă, au apărut unul
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Privim lucrarea cu toată seriozitatea și îi sesizam, fără plăcere, caracterul propagandistic. Totodată, ne gândim cu compătimire la Mircea Cărtărescu, descoperindu-l în inedită ipostază de cronicar conștiincios al unor jocuri literare studențești și al unor ședințe de cenaclu. Ne doare inima să-l vedem pe astralul poet cu mânecile suflecate, spălând vasele în bucătăria literaturii. Eroizarea generației '80 Deși se străduiește să dea impresia că prezintă postmodernismul, Mircea Cărtărescu pledează, de fapt, pentru el, cu o pasiune rece, foarte asemănătoare
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
oamenii întregi și vii.// Trei zile stau la loc de închinare/ Și se-aduc flori la capetele lor/ Și li se spune cine s-a mai născut/ Și li se dau în grijă cei ce mor.// Apoi începe să ne doară capul/ De crinii de pe ei și rînd pe rînd/ Ne-ndepărtăm de flăcările-albastre. Cîntînd pentru întoarcerea-n pămînt.// Gropari tocmiți pe capete de mort/ La potrivita vreme se adună/ Și-i lasă-n gropile în care-au fost/ Și pun
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
călătoria fără întoarcere, viață de viață mai departe,/ naștere de naștere, spre absolutul din noi înșine și spre oriunde". Absența tatălui ucis de torționarii comuniști se convertește într-o obsesie mitică: "Despre tată nu pomenim nimic deși nimic nu mă doare mai mult/ decît absența părintelui din viziunea mioarei. Unde era Tatăl meu/ cînd frații mai mari au pus la cale omorul?/ Să presupun că toată istoria asta a noastră/ n-are de-a lungul mileniilor decît o Maică Bătrînă?". Odată ce
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
că nu pot bea roua/ că iarba cu buzele n-o pot reteza/ că simt un hotar un duh în singurătate/ acolo o liniște de nepătruns" (pajiște). Cuvîntul de ordine e uitarea cea atotvindecătoare: "dormi liniștit sub narcotic/ nu te doare nu te chinui/ vindecîndu-te/ lîngă tine și eu mă vindec// împrejurul nostru e un halou/ rar fire de praf se depun/ ca niște stele stinse la care/ ne uităm ocrotiți" (halou). Astfel versurile se comportă precum o mască de cloroform
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
bată/ și negăsindu-l poate niciodată// se trec halucinînd în amăgire// țărmul rămas de-a pururi fără mare/ reversul unui cer candid devină/ imaginar destin spre mine-nclină// văzduhul ca o peșteră de sare/ și-n deznădejdea care nu mai doare/ străin îmi e și eu îi sunt străină" (stelele-n larg cu numele lumină). Personalitatea ca atare a poetei ni se descoperă în situația critică a subiectului, ca vulnerabilitate și descompunere. Criza e cheia care duce la personalitate. Descumpănirea, paloarea
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
-ți fii o călăuză/ pentru a-ți defini lumea îmblînzită:/ de cînd începe viața de puterile ei atîrnat/ ca o piatră scrisă/ nu știi dacă ești învinsul/ dacă te gîndești pe sine printre gîndurile/ care-ți aduc durerea să te doară/ și bucuria să te bucure// apoi intri din nou în grijile tale cu simțurile/ în expansiune și îți iei rămas bun/ de la zdrențele împărăției pămîntești/ făcînd cu ochiul rugului aprins al eurilor" (Piatra scrisă). Tendința de geometrizare sfîrșește prin a
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
de toate". Iar la 22 ianuarie 1941, în timpul rebeliunii, observă: "E neîndoielnic că azi legionarii sînt ca un corp străin în mijlocul neamului, ca un fel de ocupanți fanarioți care nu urmăresc decît îmbogățirea prin orice mijloace, oricît de reprobabile... Mă doare inima de constatările acestea tocmai despre mișcarea care am crezut-o cea mai curată și regeneratoare a neamului". Apoi a privit, de aceea, cu simpatie regimul Antonescu. Accepta postul de director general al Teatrului Național (și, prin consecință, al tuturor
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
a strecurat/ între mine și mine: ei și!.../ verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului se ivește/ o catedrală neterminata/ ei și!.../ nu mă mai mir nu mai pun întrebări nu mă mai doare" (ibidem). În schimb e capabil a-și asuma golul, a și-l obiectivă, ca într-un coșmar în care decorul, epica, deznodămîntul țin de emanația eului străin sieși. Eul își conține propriul abis, de care ia cunoștință cu stupefacție: "n-
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
care le pilotează sunt puse la punct de el, cu multă imaginație și minuțiozitate (În tinerețe a fost ceasornicar!). Vorbește cu drag de Bulgaria și de munții Balcani (pe câinele lui - un superb german shepard l-a „botezat” Balkan), Îl doare că treburile nu merg prea bine pe acolo,adică pe acasă, că oamenii sunt cum sunt, dar ca și mine, visează ca la bătrânețe să se retragă totuși În frumoasele lui locuri natale. În urmă cu doi ani, la festivalul
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
subiect nedeterminat", pentru că utilizează mult mai des conjunctivul (care marchează gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
puțin s-ar fi străduit să îi caute vindecarea medicii timpului dacă ar fi privit nostalgia din perspectiva lui Jankélévitch: nu că provocată de o deplasare în spațiu, depărtare de un loc anume, ceea ce făcea pacientul să fie mistuit că dor de casă, ci mai curînd că depărtare în timp. De îndată ce s-a produs această modificare de accent, dinspre spațiu spre timp, nostalgia a devenit o maladie a sufletului, un mal interiorizat, dulce suferință pentru care suferindul însuși nu își dorea
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
pro și contra, dar țineau unii la alții, nu se puteau uri. De pildă, Eugen Ionescu - atunci cînd l-a văzut pe Arsavir, cel mai bun prieten al lui, pe Noica, pe Eliade devenind partizanii unei dictaturi legionare - l-a durut enorm. Eu, ca magistrat, eram neutru, n-aveam voie să mă implic politic, dar și pe mine mă îndurera să văd oameni la care țineam mult gresînd grav. Vă puteți închipui ce strîngere de inimă am avut cînd l-am
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
anul 1871, cînd îndemnat de Alecu Hurmuzaki de a se înscrie candidat român la deputăție în regiunea sa (Suceava) împotriva altuia ne-român, Iraclie Porumbescu redactează un apel către alegători, în care menționează patetic: "Are străinul inima voastră ca să-l doară necazurile voastre? Are el acele trebuințe ce le aveți voi? El vă vorbește frumos și dulce, făgăduiește ce știe că vă place... Ca și cel ce vrea să prindă pasărea, de n-ar șuiera ca și dînsa, n-o mai
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
o gară, / În care cine vrea coboară, / Prin care cine vrea se plimbă, / Scuipând în datini și în limbă. Schimbată crud de minți demente, / În cruce de experimente: Îți bat piroane-n mâini, picioare, / Te stingi și parcă nu te doare. / Ridică-te din suferință / și din cazonă umilință ! / Ridică-te, Basarabie, / Trecută prin foc și sabie, / Bătută ca vita, pe spate, / Cu biciul legii strâmbate, / Cu lanțul poruncitoarelor strigăte: Ridică-te ! Ridică-te ! Ridică-te ! (apud RotIst, V, 604). Rafinatul
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]