5,351 matches
-
acestor limite, procedeele și calculele devin mai complicate. Astfel, când trebuie făcute comparații între diferitele secțiuni ale populației (denumite tehnic domenii) și îndeosebi atunci când aceste domenii traversează straturile schemei de eșantion, procedeele de estimare și cele legate de eroarea de eșantionare devin complicate. Înainte de toate, putem simplifica explicațiile prin presupunerea că s-au folosit peste tot procedee de estimare nedistorsionate. Aceasta este o supoziție rezonabilă pentru eșantioane cu o schemă simplă, care sunt adesea folosite în anchetele de cercetare socială. Dacă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Înainte de toate, putem simplifica explicațiile prin presupunerea că s-au folosit peste tot procedee de estimare nedistorsionate. Aceasta este o supoziție rezonabilă pentru eșantioane cu o schemă simplă, care sunt adesea folosite în anchetele de cercetare socială. Dacă fracția de eșantionare globală se menține constantă, proporțiile și mediile calculate din eșantion dau estimații nedistorsionate ale valorilor populației corespunzătoare. Dar, pe măsură ce proiectele devin mai complexe, procedeele de estimare devin din ce în ce mai puțin clare, iar datele suplimentare exterioare anchetei pot fi din ce în ce mai utile pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și mediile calculate din eșantion dau estimații nedistorsionate ale valorilor populației corespunzătoare. Dar, pe măsură ce proiectele devin mai complexe, procedeele de estimare devin din ce în ce mai puțin clare, iar datele suplimentare exterioare anchetei pot fi din ce în ce mai utile pentru ameliorarea estimărilor. Estimarea erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de estimare devin din ce în ce mai puțin clare, iar datele suplimentare exterioare anchetei pot fi din ce în ce mai utile pentru ameliorarea estimărilor. Estimarea erorilor de eșantionare poate fi foarte complicată și atunci când este folosit un proiect complex, adică atunci când există mai multe stadii de eșantionare, faze, stratificări și probabilități variate de selecție. Aici este de ajuns să subliniem încă o dată că, în eșantioanele aleatoare, astfel de erori pot fi estimate chiar din datele de eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantion, că estimarea lor poate fi simplificată dacă eșantionul este proiectat ținându-se seama de acest lucru și că, în orice caz, fiecare raport despre o anchetă pe un eșantion aleator ar trebui să dea o indicație despre erorile de eșantionare care afectează rezultatele. Multe analize ale datelor de anchetă includ comparația rezultatelor pentru diferite părți ale eșantionului, de exemplu proporția de bărbați care votează raportat la proporția de femei care votează, și dacă ambele rezultate se bazează pe eșantioane, comparația
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de anchetă includ comparația rezultatelor pentru diferite părți ale eșantionului, de exemplu proporția de bărbați care votează raportat la proporția de femei care votează, și dacă ambele rezultate se bazează pe eșantioane, comparația trebuie să țină seama de eroarea de eșantionare care le afectează pe fiecare dintre ele. În limbaj statistic, trebuie să se demonstreze caracterul semnificativ al diferenței dintre proporții, respectiv cât este de probabil ca diferența observată să se datoreze numai erorilor de eșantionare. A spune că o diferență
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
țină seama de eroarea de eșantionare care le afectează pe fiecare dintre ele. În limbaj statistic, trebuie să se demonstreze caracterul semnificativ al diferenței dintre proporții, respectiv cât este de probabil ca diferența observată să se datoreze numai erorilor de eșantionare. A spune că o diferență (fie între două mărimi statistice de eșantion, fie între o astfel de mărime și un parametru fixat prin ipoteză) nu are semnificație statistică, la un nivel de încredere dat, este același lucru cu a spune
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
statistice de eșantion, fie între o astfel de mărime și un parametru fixat prin ipoteză) nu are semnificație statistică, la un nivel de încredere dat, este același lucru cu a spune că respectiva diferență poate fi atribuită numai erorilor de eșantionare; în termenii aceluiași exemplu, înseamnă a spune că diferența dintre proporțiile celor două sexe care votează nu este mai mare decât ar fi fost de așteptat să rezulte exclusiv din probabilitatea fluctuațiilor de eșantionare. Un enunț asupra semnificației statistice este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
poate fi atribuită numai erorilor de eșantionare; în termenii aceluiași exemplu, înseamnă a spune că diferența dintre proporțiile celor două sexe care votează nu este mai mare decât ar fi fost de așteptat să rezulte exclusiv din probabilitatea fluctuațiilor de eșantionare. Un enunț asupra semnificației statistice este, de aceea, o afirmație asupra erorilor de eșantionare și, deoarece erorile de eșantionare depind de mărimea eșantionului, un asemenea enunț este, de asemenea, funcție de mărimea eșantionului. Cu cât eșantioanele sunt mai mari (și prin
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că diferența dintre proporțiile celor două sexe care votează nu este mai mare decât ar fi fost de așteptat să rezulte exclusiv din probabilitatea fluctuațiilor de eșantionare. Un enunț asupra semnificației statistice este, de aceea, o afirmație asupra erorilor de eșantionare și, deoarece erorile de eșantionare depind de mărimea eșantionului, un asemenea enunț este, de asemenea, funcție de mărimea eșantionului. Cu cât eșantioanele sunt mai mari (și prin urmare, celelalte condiții fiind egale, erorile de eșantionare mai mici), cu atât crește probabilitatea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
două sexe care votează nu este mai mare decât ar fi fost de așteptat să rezulte exclusiv din probabilitatea fluctuațiilor de eșantionare. Un enunț asupra semnificației statistice este, de aceea, o afirmație asupra erorilor de eșantionare și, deoarece erorile de eșantionare depind de mărimea eșantionului, un asemenea enunț este, de asemenea, funcție de mărimea eșantionului. Cu cât eșantioanele sunt mai mari (și prin urmare, celelalte condiții fiind egale, erorile de eșantionare mai mici), cu atât crește probabilitatea ca o anumită diferență de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceea, o afirmație asupra erorilor de eșantionare și, deoarece erorile de eșantionare depind de mărimea eșantionului, un asemenea enunț este, de asemenea, funcție de mărimea eșantionului. Cu cât eșantioanele sunt mai mari (și prin urmare, celelalte condiții fiind egale, erorile de eșantionare mai mici), cu atât crește probabilitatea ca o anumită diferență de mărime să fie statistic semnificativă. Atunci când un test de semnificație obține un rezultat negativ nesemnificativ statistic aceasta nu înseamnă neapărat că efectul nu există în populație, respectiv că între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
opinie, în ceea ce privește conținutul și finalitatea lor sunt rezultatele unor măsurători.4 Schema de măsurare proprie sondajului, care se regăsește în itemii instrumentului folosit pentru realizarea investigației și anume chestionarul, prin aplicarea asupra unei populații clar stabilite printr-un procedeu de eșantionare produce datele. Admitem că măsurarea presupune atribuirea unei unități de măsură unui fenomen. De exemplu, în cazul sondajelor de opinie politică intenționăm să măsurăm și intenția de vot. Unitatea de măsură pentru intenția de vot este declarația subiectului asupra intenției
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
studiat adică date, care de obicei sunt livrate unui beneficiar. În funcție de elementele care intervin în procesul de culegere a datelor, într-un sondaj de opinie putem vorbi de mai multe posibile surse de erori: tehnica de sondaj defectuoasă (erori de eșantionare, erori generate de operatorii de interviu, calcul eronat al preciziei), imprecizia inerentă oricărei metode de măsurare, instabilitatea, volatilitatea opțiunilor electoratului. În practică însă, orice efort de colectare a datelor necesită și o fundamentare teoretică, după cum și formularea teoriilor necesită existența
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
slab dezvoltat. Ruralul cu gradul de dezvoltare cel mai ridicat se află la o distanță de mai puțin de 20 de km față de cel mai apropiat oraș. Schema de categorii se folosește întotdeauna în funcție de scopul cercetării. Când pregătim cadrul de eșantionare este bine să studiem cam 10% dintre chestionare. Repartizarea efectivă a răspunsurilor în anumite categorii individuale poate fi făcută chiar de cel care răspunde, dar cel mai adesea se pune o întrebare deschisă iar răspunsul este înregistrat fidel. Variabilitatea de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristici. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt lucru este a căuta, prin metode analitice, o explicație a modului în care se generează această relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu eșantioane. Acesta este principiul cercetărilor selective în care sunt investigați un număr limitat de indivizi, de regulă între 1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
extragi o măsură a corelației dintre două variabile măsurate în mod direct și cu totul alt lucru este a căuta, prin metode analitice, o explicație a modului în care se generează această relație demonstrată. Capitolul 3 Eșantionarea 3.1. Principiile eșantionării În majoritatea proiectelor de cercetare se lucrează cu eșantioane. Acesta este principiul cercetărilor selective în care sunt investigați un număr limitat de indivizi, de regulă între 1000 și 5000 în loc să fie intervievați toți indivizii care constituie populația respectivă. În unele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
generalizate asupra întregii populații cu drept de vot. De multe ori avem nevoie de informații despre o populație, dar costurile prea ridicate nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o populație, dar costurile prea ridicate nu ne permit să realizăm un recensământ (numărarea sau intervievarea fiecărui individ). În anumite cazuri, mai ales în eșantionarea ecologică, indivizii dintr-o anumită populație pot chiar să evite să fie numărați sau "intervievați". Eșantionarea este folosită pentru a face inferențe despre populația respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
respectivă bazându-ne pe informațiile despre un eșantion sau o submulțime din acea populație. Să nu uităm că, în general, va exista o anumită incertitudine în cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aplicate corect. Anchetele pe anumite eșantioane mai sunt numite și "studii observaționale" deoarece, de cele mai multe ori, ele nu pot fi experimentate în natură direct. Ele mai sun numite și "studii secționale"(cross-sectional) deoarece oferă informații despre un anumit moment. Obiectivul eșantionării este, de obicei, estimarea unui parametru sau a unei caracteristici a unei populații, caracteristică a cărei prezență variază de la un individ la altul și care este tratată ca fiind variabilă. Pentru variabilele permanente și latente am putea să estimăm media
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
folosite datele pentru a face inferențe) și instrumentul cercetării (cum se fac măsurările, ce întrebări se folosesc, în ce ordine sunt plasate etc.). Ambele trebuie construite și implementate cu atenție pentru ca ancheta să aibă succes. Design-ul eșantionului include planul eșantionării, cum va fi selectat eșantionul și procedura de estimare, modalitatea în care se vor face estimările și inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi selectat eșantionul și procedura de estimare, modalitatea în care se vor face estimările și inferențele (formulele). Prin eșantion înțelegem o submulțime de indivizi ce poate fi extrem de mică în comparație cu populația totală și cu concluzii generalizate la întreaga populație. Termenii eșantionării * Populația (universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe. * Elementul sau unitatea elementară este un obiect sau un individ din populație asupra căruia se face măsurătoarea / cercetarea. Populația este colecția tuturor acestor elemente. * Unitatea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
universul sau populația țintă) este întreaga mulțime de indivizi despre care se fac inferențe. * Elementul sau unitatea elementară este un obiect sau un individ din populație asupra căruia se face măsurătoarea / cercetarea. Populația este colecția tuturor acestor elemente. * Unitatea de eșantionare sau de enumerare este unitatea care este eșantionată. De multe ori unitatea de eșantionare și elementul sunt echivalente. În cercetările multistadiale, pot exista mai multe nivele sau mărimi ale unității de eșantionare. Unitatea de enumerare va fi conținută de nivelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Elementul sau unitatea elementară este un obiect sau un individ din populație asupra căruia se face măsurătoarea / cercetarea. Populația este colecția tuturor acestor elemente. * Unitatea de eșantionare sau de enumerare este unitatea care este eșantionată. De multe ori unitatea de eșantionare și elementul sunt echivalente. În cercetările multistadiale, pot exista mai multe nivele sau mărimi ale unității de eșantionare. Unitatea de enumerare va fi conținută de nivelul cel mai jos al unității de eșantionare. * Lista cu toate unitățile de eșantionare este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]