602 matches
-
fog", în European Journal of Marketing, 35 (3/ 4), pp. 248-291 Baudrillard, Jean (1994), Simulacra and Simulations, trad. de Sheila Faria Glaser, Ann Arbor, MI, University of Michigan Baudrillard, Jean ([1968] 1996), Sistemul obiectelor, trad. de Horia Lazăr, Cluj-Napoca, Ed. "Echinocțiu" Baudrillard, Jean; Guillaume Marc ([1994] 2002), Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Pitești, "Paralelă 45" Baudrillard, Jean ([1970] 2005), Societatea de consum Mituri și structuri, Trad.de Alex Matei, București, "comunicare.ro" Badrillard, Jean (2007), În the Shadow of
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
John Benjamins Publishing Company Rebreanu, Liviu ([1959] 1962), "Baroneasă", în Opere alese, prefață de Al. Piru, pp. 370-374, București, Editura pentru Literatură Ricœur, Paul ([1986] 1999), De la text la acțiune, Eseuri de hermeneutica ÎI, trad. de Ion Pop, Cluj, Editura "Echinocțiu" Ries, Al; Ries, Lăură ([2002] 2005), Căderea advertisingului și ascensiunea PR-ului, trad. de Liana Tomescu, București, "Brandbuilders" Robin, Corey (2004), Fear The History of a Political Idea, Oxford, New York, Oxford University Press Rogers, Stuart C. (2001), Marketing Strategies, Tactics
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
rivală, cea a lui Wordsworth, care exaltă zorii zilei (prospețimea copilăriei). Unii autori declară ea pot scrie numai în anumite anotimpuri, așa cum a fost cazul lui Molton care susținea că geniul lui poetic n-a funcționat niciodată bine decât de la echinocțiul de toamnă la cel de primăvară. Samuel Johnson, căruia îi repugnau toaste aceste teorii, susținea că un om poate scrie oricând dacă se apucă de lucru cu tenacitate și mărturisea că el însuși a scris silit fiind de necesitățile economice
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
creștină au la origine simbolul Peștilor, cu care primii credincioși - prin cruce - se recunoșteau între ei. Acestor veacuri de veșnice lupte li se vor adăuga în mileniul următor o eră pacifistă, adusă de Vărsător, în care va intra Soarele, în timpul echinocțiului de primăvară. Această eră mai prevede rezolvarea crizei de combustibil, prin folosirea la capacitate maximă a căderilor de apă (3- Studiul fenomenului astronomic al precesiei echinocțiilor, alături de mitologia astrală a popoarelor antice fiind de o importanță primordială în cronologie, a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
mileniul următor o eră pacifistă, adusă de Vărsător, în care va intra Soarele, în timpul echinocțiului de primăvară. Această eră mai prevede rezolvarea crizei de combustibil, prin folosirea la capacitate maximă a căderilor de apă (3- Studiul fenomenului astronomic al precesiei echinocțiilor, alături de mitologia astrală a popoarelor antice fiind de o importanță primordială în cronologie, a fost dezbătut pe larg de renumiți autori. Deoarece punctul echinocțial retrogradează pe ecliptică cu un grad la 72 de ani, el va trece de la un semn
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
transformîndu-se în științifică, odată cu marii astronomi ai antichității și decade în noua epocă într-o rutină fără legătură cu cerul, axîndu-se doar pe consultarea efemeridelor și pe interpretarea lor după regulile clasice (care nu mai corespund situației reale datorită precesiilor echinocțiilor) și visează astăzi să fie recunoscută drept știință pură. Să urmărim de-a lungul veacurilor această democratizare treptată și acest repetat cameleonism metodologic, pornind de la leagăn - adică din Chaldeea. Izvoarele cunoașterii sunt scrierile istoricilor greci și romani (în special Diodor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
de el față de cele mai recente date ale astronomilor. Dar titlul de glorie al astrologiei chaldeene rămâne fără îndoială posibilitatea de a fi prezis cu succes eclipsele, nemaiținând seama că cercetările moderne afirmă cunoașterea încă de pe acel timp a precesiei echinocțiilor. Iată trei rapoarte astrologice din care reiese siguranța cu care erau prezise, sinceritatea cu care se recunoștea câteodată greșeala și modestia cu care se anunța confirmarea eclipselor prezise. " In 14 ale lunii se va întîmpla o eclipsă. Nenorocirea va cădea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai Însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței nouluinăscut de numeroase credințe care exprimă ideea de destin (rămase În mentalitatea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de seară și cel de dimineață. Într-un loc se vorbește de o stea căzătoare. Ce se întâmplă cu soarele între apus și răsărit, Iliada nu ne lasă să bănuim. Iar anotimpurile nu se află legate de solstiții și de echinocții, ci de ritmul vieții vegetale ori animale (creșterea frunzelor sau a unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
al piscurilor înălțat ca un steag". Primele volume surprind măcar prin inovațiile stilistice, prin retorismul adresării. Astfel în Anna-Mad se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și în secvențele în care erotismul se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
a avut la dispoziție, a ales un florilegiu de poezii, cu următoarele titluri, cuprinzând atât creație originală, cât și traduceri ale Lucreției Andriu: „Predoslovie”; „La casa luminilor noastre”; „Invocare”; „Cânt de reculegere”; „Neastâmpăr”; „Definiții”; „Moldova mea”; „Din zori de zi...”; „Echinocțiu”; „Te văd...”; „Către soare”; „Spleen”; „Gândește luna...”; „Moment lucid”; „Cumpănire”; „Ceasului de față”; „Cântare plopului”; „Prinos”; „Ligeia” (Poem, după povestirea lui Edgar Allan Poe); „Corbul” (traducere din Edgar Allan Poe); „Cântec de moarte” (Pentru Vitezslav Nezval) (traducere din L. Aragon
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oarbe, ca niște aripi grele de pasăre de pradă. După o iarnă atât de grea... și un început de martie rece.. soarele a prins să încălzească, cu razele sale, din ce în ce, tot mai tare, pe măsură ce se apropia de Echinocțiu. În aer se simțea boarea primăverii.. care venea. Afară se auzeau streșinile curgând, și, prin ogrăzi se mai vedea ultima zăpadă strânsă pe lângă copaci la rădăcini. Stai și te întrebi, unde mai sunt nămeții aceia de argint, prăvăliți din slăvile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
2 octombrie 1999, ora 15,10; reluat 18 noiembrie 2000, ora 15,10 46. Un travesti Luna lui Răpciune, ceva de tranziție, nu ca aceea care frizează veșnicia prin care trecem, ci doar Între vară și toamnă, adăpostitoare a unui echinocțiu Concluzia? Frumusețea e Întotdeauna sălbatică, adică emanația ideatică a unui fizic nepervertit. Travestiul veveriței a Început Însă cu coada, unde a Înlocuit solzii rudelor guzgan și castor, cu tot atâtea fire de păr. În fond, același lucru, ca fanere ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
suprapunea astfel entropia cosmopolitismului. Trebuia adăugat deci ceva pentru a obține reacordarea. Iar acest popor, de atunci obligat la a găsi mereu reacordări, a umplut perioada 1-23 martie, adică până la primul eveniment astronomic notabil, chiar dacă nu la fel de evident precum solstițiul, echinocțiul de primăvară adică, cu ceva de genul „teritoriului nimănui“, ceva nedecis Între iarnă și vară, cu cele 9 sau 12 babe, plus tot atâția „moșnegi“, ceva mai blânzi. À propos de acest număr: pare-mi-se că un total de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai blânzi. À propos de acest număr: pare-mi-se că un total de 24, față de altul de 18, acoperă mai bine diferența până la 23 martie, cu atât mai mult cu cât calendarul iulian, oficialul imperiului, cam rămânea În urmă, echinocțiul căzând pe atunci de fapt pe 24... Într’adevăr, Soarele Începe să câștige acum terenul pierdut la solstițiul trecut: deja - vreau să spun la echinocțiu - ziua a egalat noaptea. Iar aceasta pentru că Terra, aceea pe care se manifestă anul, este
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
martie, cu atât mai mult cu cât calendarul iulian, oficialul imperiului, cam rămânea În urmă, echinocțiul căzând pe atunci de fapt pe 24... Într’adevăr, Soarele Începe să câștige acum terenul pierdut la solstițiul trecut: deja - vreau să spun la echinocțiu - ziua a egalat noaptea. Iar aceasta pentru că Terra, aceea pe care se manifestă anul, este acum cea mai bogată În energie „inteligentă“, În negentropie. À propos: un astfel de moment va fi și la toamnă, prin septembrie, dar la fel de nesemnificativ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cel puțin, dar esențială pentru toată lumea ca „ștecher“ Împlântat În Soare, sursa de energie primară adică - de moartea tomnatecă... Așa vorbind, să mă mai mir că Însuși Paștele, regenerativ prin excelență sau definiție, este socotit taman ținând seama de data echinocțiului de primăvară? Dar să redevin păgân, adică dac: Cică Dochia, amăgită de noul calendar, dar și de o vreme caldă, cum nu e acum când Îmi ascultați vorbele, a plecat cu oile la munte. À propos: tradiția cere asta abia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar să alătur o frumusețe: mărțișorul, poate obligat de acele vremuri a fi oferit - oricum romanii nu-l puteau dezrădăcina, și a dăinuit până astăzi - pe 1 martie, dar purtat până Înfloresc pomii, de care să fie agățat, mai pe la echinocțiu adică. Iar pomii știu mai bine de care calendar să asculte, chiar dacă un Îngheț târziu și capricios Îi mai Înșeală uneori, o dată pe secol... Și mai adaug Încă o frumusețe, ghiocelul, nu acela forțat să-și ridice „căpșorul“ În solariile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
murit niciodată, nici măcar În vremea cruntei ierni care nu se lasă Încă alungată. De aici poate abundența de sărbători, creștinești ori moștenite de la vechii păgâni, zisele sărbători băbești, ale acestei perioade, care vor culmina cu Paștele, el Însuși socotit după echinocțiul primăvăratec. Negentropia momentului, excedentul energetic carevasăzică, va Îmboldi ziua să crească În paguba nopții devenind, din egală În acest moment, majoritară; dar atunci, la solstițiul de vară, impulsul „startului“ se va fi epuizat urmând, firesc, declinul. Atunci, la solstițiul de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Sânziene, Natura va atinge cel mai sărac energetic moment al anului; iar oamenii, vreau să spun nativii zodiilor din preajmă, Gemenii sau mai degrabă Racul, vor fi așișderea, adică numai buni ca să se Înțeleagă de minune cu alde mine. Dar echinocțiul de acum are un corespondent așișderea, În cel de toamnă, iar solstițiul Sânzâienilor În acela iernatec. Dreptu-i, excedentul energetic al toamnei nu folosește vieții ce se dezvăluie ochilor noștri, ci alteia, aflată În slujba morții, vegetale cel puțin, dând apă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceleia vegetale, chiar dacă indirect, prin pregătirea unui sol după dorința ei. Așa că, mă gândesc dacă nu cumva anul nostru calendaristic n’ar trebui să fie doi, unul de vară și altul de iarnă, fiecare Începând cu negentropia nașterii la un echinocțiu, de primăvară, respectiv de toamnă. Un „an“ al manifestării vieții, În care vedem explozia vegetală, un altul al regenerării - tot pentru plantă, iar asta numai și numai pentru că de frunza ei depinde propria-ne viață, a celor care ne permitem
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
anual. Apa - În fond trăim pe o planetă albastră - o face cel mai ușor, În „obediența“ sa: anume, energia liberă, cum Îi spun eu, negentropia cum i-ar spune un filosof, conținută de apă urmează o sinusoidă, cu maximele la echinocții, iar minimele la solstiții. Firesc s’o facem și noi, căci pe două treimi suntem apă, ba uneori chiar mai mult. Relația om-cosmos - parcă cineva spunea că omul e un microcosm - e una pur ecologică: organism-mediu. Așa vorbind, omul se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu Vărsătorul ori Gemenii, compatibilități aflate oarecum Într’un plan, mai dezvălui una. Este vorba de maxima compatibilitate, aceea dintre un excedent și un deficit la nivelul biocâmpului: Berbecul, excedentar, cu Racul sau Capricornul, deficitari. Sau, altfel spus, Între un echinocțiu și un solstițiu. Și mărturisesc că-mi duc viața - de vreo treizeci de ani - lângă un Săgetătoro-Capricorn... Omul este extrema evoluției animale. Faptul se vede și În contextul acestei discuții. Vorbeam de excedent și de deficit energetic? E o chestiune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu ardere internă adică; nu În speranța reducerii poluării căci, la urma-urmei chiar eu sunt obligat a recunoaște asta, cât a conștientizării iar mai departe a educării, dresării mai bine-zis, doar-doar ziua cu pricina - deloc gratuit aleasă chiar la data echinocțiului de toamnă, fenomen astronomic, implicit natural cu N mare - va deveni două, trei... până la 365. Pe scurt, la lada de gunoi a tehnologiei cu motorul cu ardere internă și drum deschis aceluia electric, al tramvaiului ori troleibuzului, prin definiție nepoluante
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]