606 matches
-
anual. Apa - În fond trăim pe o planetă albastră - o face cel mai ușor, În „obediența“ sa: anume, energia liberă, cum Îi spun eu, negentropia cum i-ar spune un filosof, conținută de apă urmează o sinusoidă, cu maximele la echinocții, iar minimele la solstiții. Firesc s’o facem și noi, căci pe două treimi suntem apă, ba uneori chiar mai mult. Relația om-cosmos - parcă cineva spunea că omul e un microcosm - e una pur ecologică: organism-mediu. Așa vorbind, omul se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu Vărsătorul ori Gemenii, compatibilități aflate oarecum Într’un plan, mai dezvălui una. Este vorba de maxima compatibilitate, aceea dintre un excedent și un deficit la nivelul biocâmpului: Berbecul, excedentar, cu Racul sau Capricornul, deficitari. Sau, altfel spus, Între un echinocțiu și un solstițiu. Și mărturisesc că-mi duc viața - de vreo treizeci de ani - lângă un Săgetătoro-Capricorn... Omul este extrema evoluției animale. Faptul se vede și În contextul acestei discuții. Vorbeam de excedent și de deficit energetic? E o chestiune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu ardere internă adică; nu În speranța reducerii poluării căci, la urma-urmei chiar eu sunt obligat a recunoaște asta, cât a conștientizării iar mai departe a educării, dresării mai bine-zis, doar-doar ziua cu pricina - deloc gratuit aleasă chiar la data echinocțiului de toamnă, fenomen astronomic, implicit natural cu N mare - va deveni două, trei... până la 365. Pe scurt, la lada de gunoi a tehnologiei cu motorul cu ardere internă și drum deschis aceluia electric, al tramvaiului ori troleibuzului, prin definiție nepoluante
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unei lumi păgâne creștinismul. Ca valah - căci numele de român Îmi exclude congenerii rămași pe afară - am Încercat să-mi păstrez identitatea negentropică: sacrificând un porc la solstițiul de iarnă dar și sânziene la acela de vară, roșind ouă la echinocțiul de primăvară și spărgând nuci la acela de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oarbe, ca niște aripi grele de pasăre de pradă. După o iarnă atât de grea... și un început de martie rece.. soarele a prins să încălzească, cu razele sale, din ce în ce, tot mai tare, pe măsură ce se apropia de Echinocțiu. În aer se simțea boarea primăverii.. care venea. Afară se auzeau streșinile curgând, și, prin ogrăzi se mai vedea ultima zăpadă strânsă pe lângă copaci la rădăcini. Stai și te întrebi, unde mai sunt nămeții aceia de argint, prăvăliți din slăvile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mult timp liber și de abundența alimentelor recoltate, sunt propice divertismentului, festinurilor și sărbătorilor"35. Odată cu răspândirea creștinismului, aceste festivități se vor cristaliza în jurul unor solemnități proprii noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al sărbătorilor care pregătea venirea primăverii. În decembrie începeau Dionisiile rustice, sau Dionisiile Mici, sărbători țărănești ale podgorenilor în cadrul cărora i se mulțumea zeului pentru recolta obținută. Ceremonia principală consta într-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
și admitere în facultăți. Ediția a 3-a, București, Recif, 1995, 464 p. [18] BĂRBULESCU, VIOLETA, Gramatica limbii române. Sinteze de teorie și exerciții aplicative. Craiova, Editura Terathopius, 1995, 360 p. [19] BEJAN, DUMITRU, Gramatica limbii române. Compendiu, Cluj, Editura Echinocțiu, 1995, 415 p. [20] BELDESCU, G., Punctuația în limba română. Lucrare avizată de Comisia națională de limba și literatura română a Ministerului învățămîntului, București, Eprocion, 1995, 207 p. [21] BEREA-GĂGEANU, ELENA; MOIGRĂDEANU, DOINA; POPESCU, FLORIN D.; TABARCEA, CEZAR. Coordonator: Florin
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sintoism simbolizează divinitatea, iar locurile de rugăciune din moschei prezența lui Allah. Peste tot tebuie să-ți speli mâinile și picioarele înainte de a înainta în spațiul sacru. Timpul liturgic, mistic, cosmic este simbolizat prin roata vieții trecând între solstiții și echinocții, un ciclu presărat de momente ale căror semnificații reprezintă o repetabilitate a simbolurilor temporale. Ca o permanentă rememorare a succesiunii de mediere, sacrul revine zi după zi făcând aluzie la fenomenul divin. Obiectele de ritual și ceremonialul pot conduce la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Și semne ale acestor legături sunt pretutindeni. Imnele vedice, Biblia, cronicile mayașe amintesc despre timpurile de demult. Varuna, Osiris și Uranus simbolizează constelația Orion și miturile lor se referă la vremea când echinoxul vernal avea loc în această constelație. Precesiunea echinocțiilor întâlnită în Death of Gods in Egiptul antic 613 era cunoscută și de islandezi, scandinavi, nativi americani, hawaiani, japonezi, chinezi, perși, romani, greci și hinduși. Ea se numește moara lui Hamlet de la Amlodhi, eroul islandez luat ca model în opera
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
adânci, prin cratere strecoară nume și chip, Universala stare din care să coboare o altă zămislire de oameni neînvinși 903. The International Astronomical Union din 1928 a fixat limitele celeste ale constelațiilor zodiacale. S-au definitivat astfel punctele vernale ale echinocțiilor, punctele în care soarele trece aparent ecuatorul ceresc al pământului. Cel al primăverii a fost stabilit la marginea imperiului Peștilor și se preconizează că în 2600 el va fi în plin Vărsător. Câte ere au trecut și nimic nu ne
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
țigănia lor. Dacă tot ne propunem să ieșim din criză, de ce să nu ne propunem să ieșim și din criza datorată unei părți din etnia țigănească? Oricum, pentru rezolvarea acestei chestiuni, nu trebuie să pornim de la Costești. 12 septembrie 2010 Echinocțiul politic de toamnă Motto:” În dorințe încep zgârcit să fiu...” (Serghei Esenin) Stau „zgribulit de-al toamnei mele frig” și nu știu pe cine să cred. Să-l cred pe primul ministru Boc, care, deși nu cunoaște problemele macroeconomice ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aleasă în mod întâmplător, că, după ce și-a consultat agenda cu cele 16 ore de lucru pe zi, numai ziua asta rămăsese cu o fereastră, numai bine să ne bage frigul în oase și să ne apuce dârdâiala până la celălalt echinocțiu. Trebuie să aveți la știință că eu l-am ascultat cu atenție pe domnul Băsescu, n-am ieșit din sală împreună cu opoziția și n-am închis televizorul și nici n-am dat pe alt post. Eram aproape convins că vine
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Frédéric, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European, Iași, 2011. Bataille, Georges, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994. Bataille, Georges, Suveranitatea, Editura Paralela 45, Pitești, 2004. Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, Editura Echinocțiu, Cluj-Napoca. Bădescu, Ilie, Despre criză în lumina teoriei succesiunilor coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, Editura Centrului de Informare și Documentare Economică, 2009. Beaud, Michel, Istoria capitalismului de la 1500 - până în 2000, Editura Cartier, București, 2001. Berca, Alex
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
multor romane, printre care amintim: Zeii obosiți(1969), Dincolo (1979), Paralele (1970), Ziua uitării (1972) în așteptarea aproapelui (1974), Speranța care ne rămâne, (1974), Miezul și coaja (1975), Dimin eața (19 77), Când vine umbra (1979), Sărutul pământului (1980), După echinocțiul de primăvară (1981), Ruptura (1983), Drumuri de fum (1985), Și mâine, și poimâine (1988), Spovedania valetul ui (2002 ), deținător a mai multor premii, primește Ordinul Meritul c ultural în grad de Cavaler (2002). 257 La solicitarea acad. Valeriu D. Cotea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vizat de fapt unul din templele de aici, El Castillo. Popularizarea de care s-a bucurat acest sit arheologic cu această ocazie a determinat o creștere ulterioară a numărului de vizitatori, mulți dintre ei preferând să vină aici în ziua echinocțiului de primăvară când umbra lăsată de razele soarelui pe templu este asemuită cu profilul unui șarpe. Interesant este amestecul a mai multor stiluri arhitecturale, de la stilul mexicanizat (o reminiscență a stilurilor central mexicane) la stilul Puuc, tipic mayaș, întâlnit în
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
al piscurilor înălțat ca un steag". Primele volume surprind măcar prin inovațiile stilistice, prin retorismul adresării. Astfel în Anna-Mad se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și în secvențele în care erotismul se realizează
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Dumnezeu în religiile creștine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paștelui marchează începutul anului ecleziastic creștin. Există unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele. Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primavară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. OBICEIURI DE PAȘTI De Paști se vopsesc ouă în special roșii. Unii oameni vopsesc
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
unele culte creștine care nu sărbătoresc Paștele. Data celebrării Paștelui are la bază două fenomene astronomice: echinocțiul de primavară și mișcarea de rotație a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paștele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocțiul de primăvară. OBICEIURI DE PAȘTI De Paști se vopsesc ouă în special roșii. Unii oameni vopsesc și alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, mov, violet... Creștinii se duc in Săptămâna Mare (ultima săptămâna înainte de Paști) să se spovedească
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Boţ Sorin- Petronel, Acatincăi Erika-Maria () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107382]
-
unui nou calendar care stabilea "era francezilor": "ART. 1 [al decretului din 5 octombrie 1793]. Era francezilor se socotește de la fondarea Republicii, care a avut loc la 22 septembrie 1792 din era vulgară, zi în care soarele a ajuns la echinocțiul adevărat al toamnei, intrînd în semnul Balanței la orele 9h 18 mn 30s după Observatorul din Paris [...]. "ART.7. [...] Anul este împărțit în 12 luni egale de 30 de zile fiecare, după care urmează 5 zile pentru a completa anul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929, pp. 1-2. 9 George Racoveanu, Necanonicitatea hotărârii sinodale, în "Cuvântul", an V, nr. 1357, 31 ianuarie 1929, pp. 1-2. Canonul 7 Apostolic spune: "Dacă vreun Episcop, ori Presbiter, ori Diacon, sfânta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alese, și care nu puteau a se face mai bune, zice Mathei Vlastar, au așezat și au dat sfântul și de toată lumea Soborul 1, după canonul 1, al Soborului din Antiohia... 1) Că Paștile trebuie a se face totdeauna după echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
echinocțiu de primăvară, 2) Că nu se cade a se face în aceeași zi, cu legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină (iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legiuitele Paști ale iudeilor (care amândouă acestea să hotărăsc de acest al 7-lea Apostolesc Canon), 3) Ca să nu se facă chiar și nehotărât după echinocțiu, ci după cea întâi Lună plină a lui Martie, care se va întâmpla după echinocțiu, 4) Ca să se facă în întâia Duminică ce se va întâmpla după Luna plină (iar aceste două din Predanie le avem, și nu din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sufletelor(Calea Laptelui), dăinuind pînă la sfîr-șitul secolului lV și care aducea mare supărare iudeo-creștinilor, noii stăpîni ai imperiului roman după anul 381. Vechii arimini și perși țineau sărbătoarea de 25 decembrie ca nașterea luminii din întunericul peșterii iar la echinocțiul de primăvară aveau Newruz(ziua nouă) cînd ziua devenea mai mare decît noapte fiind considerată și Anul Nou. Atunci i se sacrifica un taur ca simbol al rodniciei pămîntului și a renașterii naturii prin puterea sacrificiului. Aceste sacrificii se făceau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pustie, în vol. Lauda somnului (1929); Arhanghel spre vatră, în vol. La cumpăna apelor. 24 Suprema ardere, ciclul Corăbii cu cenușă, în vol. Poezii, ed. cit. 25 Mirabila sămânță, în vol. Poezii, ed. cit.; Veghe, în vol. Nebănuitele trepte. 26 Echinocțiu de toamnă; Götterdämmerung, ciclul Vârsta de fier, în vol. Poezii, ed. cit. 27 Imagine care "este doar absorbită de alt tot mai vast, din partea căruia ea primește un reflex de nouă semnificație" (Geneza metaforei și sensul culturii, în op. cit., p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]