982 matches
-
Z. Ornea, Ediția academică Caragiale, RL, 2002, 1; Calinic Argatu, Frumusețea lumii văzute, Cluj-Napoca, 2002, 5-9; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 53-54; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Viorica Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, Miercurea Ciuc, 2003, 470; Nicolae Oprea, Literatura „Echinoxului”, Cluj-Napoca, 2003, 118-121. I.D.
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
iar în 1978, Facultatea de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, cu o lucrare de licență având un titlu premonitoriu pentru viitoarea sa formulă de proză: Filmul și literatura română. A făcut parte din grupul de scriitori tineri școliți de revista „Echinox” (al cărei secretar de redacție a fost între 1974 și 1978) și s-a recomandat constant drept echinoxist, deși a mai trecut și prin Cenaclul de Luni sau prin cel al revistei bucureștene „Amfiteatru”. A fost, de asemenea, membru al
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
Artiștilor Plastici. După 1989 a lucrat ca redactor-șef adjunct la revista „Contrapunct”, redactor la „Academia Cațavencu”, referent la Studioul Cinematografic al Ministerului Culturii, jurnalist în redacția ziarului „Ziua” etc. Debutează în presa literară în timpul studenției (1974, colaborând sistematic la „Echinox”), în special cu articole de critică. În 1985 tipărește volumul de povestiri Caravana cinematografică, fiind distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. G. nu este un autor prolific și a doua carte, tot de proză scurtă, Trenul de noapte
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
inginer. Urmează școala primară și liceul la Sibiu (1962-1974); va absolvi în 1979 Facultatea de Drept din Cluj-Napoca și în 1990 Facultatea de Științe Politice din Boston (SUA). Este redactor (1976-1979) și secretar general de redacție (din 1978) al revistei „Echinox”. Debutează editorial în 1979, cu volumul de versuri Lecția de anatomie, prezentat de Ștefan Aug. Doinaș și încununat cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut. Este jurisconsult (1980), librar (1981) și avocat (1982) în județul Sibiu. Obținând o bursă Herder la
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
și analist politic deopotrivă în Germania și în România, volumele Între câine și lup (1996) și Cutia neagră (1997) adunând și o parte a publicisticii lui anterioare. La douăzeci și patru de ani poetul sintetiza atmosfera, stilul, temele și poetica tinerilor de la „Echinox”, care scriau despre moarte, melancolie, artă, existența frustrantă, într-o unanimitate tulburătoare. Era modul lor tipic de a spune „nu” epocii în care erau siliți să trăiască. Față de colegii de generație (Adrian Popescu, Marta Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
aerostatele sprințare ale criticilor care cultivă metafizica (supra)interpretării și se aventurează în ascensiuni riscante sau ridicole în stratosfera textelor, adică să îi aducă cu picioarele pe pământ. Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
C. Constantin, reprezentată în 1952, editată în 1953 și distinsă cu Premiul de Stat. A lăsat în manuscris alte două piese: Simion de Mondfort și Privire din pom asupra realității. Ultima, după o încercare de a fi inclusă în revista „Echinox” în 1984, fiind oprită de cenzură după prima parte, va ieși de sub tipar abia în 2003. Interesul ei rezidă nu atât în tema propusă - supraviețuirea unui cuplu în condițiile unui dezastru atomic -, cât în ideea de a exploata, cu mijloacele
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
al lui Constantin Runcanu, ofițer. Urmează Liceul „Emanuil Gojdu” din Oradea (1961-1965), iar între 1966 și 1971 Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1968 face parte din prima echipă redacțională a revistei studențești de cultură „Echinox”, din 1969 fiind secretar general de redacție, când și debutează cu publicistică, susținând totodată rubrica „Muncile lui Dedal”. După licență este redactor la „Tribuna”, lucrând aici până la sfârșitul prematur. Debutează editorial în 1973 cu romanul Sepia (Premiul Uniunii Scriitorilor), apărut
RUNCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289398_a_290727]
-
iarbă, La atac, Primăvara, În cimitir ș. a.), poetului fiindu-i și recenzat de Perpessicius volumul Versuri, tipărit în 1925. Poezie mai trimit Perpessicius (Pastelul neoclasic), Mihail Celarianu (Chemare în amurg, Cântecul orelor, Înnoptare), V. Demetrius (Psalmistul, Iarnă, Adolescentul), Ion Minulescu (Echinox de toamnă, Toamna), Eugeniu Ștefănescu-Est (Poemă de argint de lună, Oglinda lacului albastru, Seara lăcrimează parcul), Eugeniu Sperantia (Lumină ce cobori pe mine), Marcel Romanescu, George Dumitrescu ș.a. O inițiativă a revistei constă în inserarea în sumar a unor tălmăciri
SALONUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289450_a_290779]
-
1970 e bibliograf la Biblioteca Academiei, iar din 1971 până în 1981 redactor la Editura Univers. Din cauza unei boli grave, se retrage din activitate. Debutează în 1967, la „Viața românească”. E prezent și în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Echinox” ș.a. Poezia lui S. se înscrie în descendența liricii lui Lucian Blaga și a celei a lui Ion Vinea - căruia i-a dedicat în 1971 și o micromonografie -, zvâcnirile de originalitate nefiind întru totul înăbușite de această înrâurire. Două ar
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
fost, se pare, determinante în relansarea sa, fiindcă în 1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
poet, prozator și eseist. Este fiul Antiței și al lui Gheorghe Ștef, muncitori. Urmează Liceul „Mihai Eminescu” din Oradea (1969-1973), apoi Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția română-franceză (1975-1979). În perioada studenției a fost redactor la revista „Echinox”. Funcționează ca profesor la Liceul Industrial din Popești și la Școala Generală din Cuzap, județul Bihor (1979-1986), metodist la Centrul Județean al Creației Populare (1986-1990) și ca redactor la revista „Familia” (din 1990). Debutează în „Familia” (1974), cu poezie, iar
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
E. Baconsky și a imaginii oarecum conspirate a lui Blaga s-au adunat, în primele două decenii de existență a periodicului, Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea, Leonida Neamțu, Virgil Nistor ș.a. Ulterior, prin confluența unei părți din generația de la „Echinox” cu redacția S., s-a constituit grupul format din Dinu Flămând, Adrian Popescu, Aurel Șorobetea, Ion Mircea ș.a. Cele două grupări aparțin Clujului, dar S. a atras de-a lungul timpului aproape tot ceea ce s-a dovedit valoros în poezia
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
al revistei româno-italiene cu același nume (1996-1997). Debutează la „România literară” în 1991, debutul editorial reprezentându-l volumul de polemici Între Icar și Anteu (1996), urmat de altă carte de polemici, Orient-Expres (1999). Colaborează la „România literară”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Apostrof”, „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Euphorion”, „Observator cultural” ș.a. Subiectele alese de L. în eseurile și comentariile sale sunt dintre cele mai diverse, de la teatrul și eseurile lui Václav Havel la biografia papei Ioan Paul al II-lea, de la moravurile presei literare românești
LASZLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937), Profiluri literare franceze (1945), Eseuri (1971), Eseuri literare, filosofice și artistice (1982), Eseuri și
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
liceale încheiate la Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox”, „Forum studențesc”, „Amfiteatru”, „Interval”, „Vatra”, „Astra”, „Poesis”, „Observator cultural” ș.a. Este, pe rând, profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
1985 până în 1990, când revine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu un volum propriu ceva mai târziu decât colegii săi de generație din ambianța primului „Echinox”, poeții Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, intrați în circuitul editorial la începutul anilor ’70 ai secolului trecut. Cea dintâi carte a sa, Elegie pentru ultimul crâng, este însă precedată de un ciclu selectat în antologia Eu port această ființă
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
al Liceului „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu. După bacalaureat (1966), a devenit student la Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Coleg de serie cu Ion Mircea, Adrian Popescu, Marcel Constantin Runcanu, a făcut parte din Cenaclul Echinox și din redacția revistei cu același nume (1970-1971). După licență, timp de un an, a fost profesor la Liceul Viticol din Isaccea (județul Tulcea). În 1972, s-a mutat la Târgu Jiu, unde a lucrat, la început, ca redactor la
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
documentarist la Casa Corpului Didactic Gorj. După 1990, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
1992- 1994), unde deține mai mulți ani cronica literară, iar din 1994 profesor la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din capitală. A mai fost redactor la „Apostrof” și „Viața românească”, muzeograf la Muzeul Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Literaturii Române. Debutează în 1975, cu versuri, la „Echinox”. Preocupările sale literare erau însă anterioare anilor studenției. În adolescență a învățat multe despre literatură de la poetul brașovean Darie Magheru. A activat în cenaclul revistei „Astra” (1969-1973), apoi în cenaclul de la „Echinox” (1975-1979), iar după decenii a devenit unul din principalii animatori ai dezbaterilor în cadrul unor importante cenacluri bucureștene: din 1998 la cenaclul Asociației Scriitorilor (condus de Nora Iuga), din 2002 la cenaclul „Euridice” al Uniunii Scriitorilor (condus de Marin Mincu). Rolul
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Plastice „Nicolae Grigorescu” (1972-1976). De-a lungul timpului a lucrat ca librar, corector și ca grafician, realizând numeroase ilustrații de carte. În 1972 debutează la „Luceafărul”, iar editorial în 1990, cu volumul Imperiul simpatiei. Colaborează la „Orizont”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Echinox”, „Dilema veche”, „Academia Cațavencu”, „Poesis” ș.a. Critica l-a privit pe S. ca pe un continuator al suprarealismului, în linia lui Gellu Naum. El se îndepărtează însă de unele principii ale curentului, cum ar fi dicteul automat, visele sale sunt
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
Studies din Londra (1990-1992) și la University of Nevada, Reno, SUA (2003). Debutează în revista „Steaua” (1965) cu critică literară, continuând să colaboreze, cu eseuri și traduceri, și la „Tribuna”, „Secolul 20”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, iar după 1989 la „Literatorul”, „Apostrof” ș.a. Este unul din autorii articolelor din Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002). A fost distins cu Premiul Consiliului Britanic (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2001). Prima carte a lui
STANCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
din Oradea (1968-1973). Din 1974 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1978, în aceeași serie cu Ioan Groșan și Radu G. Țeposu. În timpul studenției este redactor și cronicar literar la revista „Echinox”. După terminarea facultății va fi profesor de limba franceză la Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]