980 matches
-
Plastice „Nicolae Grigorescu” (1972-1976). De-a lungul timpului a lucrat ca librar, corector și ca grafician, realizând numeroase ilustrații de carte. În 1972 debutează la „Luceafărul”, iar editorial în 1990, cu volumul Imperiul simpatiei. Colaborează la „Orizont”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Echinox”, „Dilema veche”, „Academia Cațavencu”, „Poesis” ș.a. Critica l-a privit pe S. ca pe un continuator al suprarealismului, în linia lui Gellu Naum. El se îndepărtează însă de unele principii ale curentului, cum ar fi dicteul automat, visele sale sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
copii. Debutează în 1950 cu versuri pentru copii, pentru ca, în continuare, să publice într-un ritm susținut volume de proză scurtă științifico-fantastică, nuvele fantastice, apoi romane. A colaborat frecvent, de-a lungul anilor, la revistele „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Echinox” ș.a. A semnat, uneori în colaborare, traduceri din autori cehi, maghiari, polonezi. Poezia pentru copii a lui A. reprezintă prelucrarea unui sentimentalism minor, derivabil din contextul ideologizant al deceniului șase. Trecerea autorului la genul literaturii fantastice și științifico-fantastice va reflecta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
mai întâi în satul natal, apoi la Liceul „Unirea” din Brașov (1958-1962) și la Liceul „Emil Racoviță” din Cluj (1962-1965), unde urmează și cursurile Facultății de Filologie, secția limba și literatura română (1965-1970). Este membru fondator al cenaclului și revistei „Echinox”, unde lucrează ca redactor (1968-1970). Va fi funcționar la Centrala Cărții din București (1970-1971), redactor la Editura Enciclopedică Română (1971-1973) și la revistele „Flacăra” (1973- 1974), „Amfiteatru” (1974-1988) și „Secolul 20” (1988-1989). După ce, în 1989, se stabilește la Paris, devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
studențească” ș.a. Încă de la titlul ce trimite, poate oarecum forțat, la noțiunea-cheie a lui Anaximandru, Apeiron, volumul de debut apărut în 1971 trădează fascinația pentru fața nevăzută a lucrurilor, pentru starea primordială a ființei. Blagian ca mai toți poeții de la „Echinox”, dar fără vocația metafizică a maestrului, F. evocă nevroza de adaptare a tânărului de la țară, senzual și frust, confruntat cu spațiul citadin alienant. Dacă nostalgia rurală, a fabulosului pământ natal identificat drept Țară a Nordului rămâne un reper constant al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
școala generală, începută la București (1953) și terminată la Cluj (1960), urmează aici Liceul „Mihai Eminescu” (1960-1964) și Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității „Babeș-Bolyai” (absolvită în 1969). Face parte din redacțiile revistelor „Amfiteatru” (1965-1967) și „Echinox” (1969-1971). Redactor la Studioul de Radio Cluj din 1970, se vede obligat, în 1985, să încerce alte locuri de muncă (administrator de cinematograf, instructor la Casa Municipală de Cultură) până în decembrie 1989, când studioul teritorial de radio își reia activitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
și al lui Eugen Uricaru, muncitori. Urmează școala generală la Bacău (1953-1960), Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1960-1964) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1966-1971). În studenție se află între inițiatorii cenaclului Echinox, iar în 1968, la apariția revistei cu același nume, U. este redactor-șef doar al primului număr, fiind înlocuit la cererea autorităților, din cauza sumarului în care figurau texte de Emil Cioran, Martin Heidegger și Mircea Eliade; va deveni redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
se produsese în 1987, la „Amfiteatru”, cu proză. Prima carte personală, Întâmplări din orășelul nostru, îi apare în 1993. Colaborează cu proză și eseuri la revistele „România literară”, „Contrapunct”, „Dilema” și la suplimentul acesteia, „Vineri” (la care este redactor), „Luceafărul”, „Echinox”, „Secolul 20”, „Agora” (SUA), „Observator cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
atât a maestrului, cât și a ucenicilor, de a se fi găsit și de a se fi împărtășit unii din alții. Mai târziu, Ioan Petru Culianu a bântuit ca un fel de cometă prin căutările mele intelectuale. Echinoxismul și revista Echinox au avut o importanță matriceală în ceea ce mă privește, în anii ’80; poezia optzecistă românească m-a stimulat și ea în sensul asimilării unei noi paradigme culturale. Recapitulând deci: viabilitatea unor modele depinde nu doar de corpusurile de idei pe
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
urma plachetele Decorul și prezența (Capricii) (1979), Elegii pentru sufletul înflorit (1981), Jurnal. Eul peregrin (1984), Partea omului (1987), Incinte (1988), romanul pentru copii Aventurile lui Mototol-Rostogol la prima lui ieșire din ocol (1981) și diverse traduceri. A colaborat la „Echinox”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „România literară” ș.a. Lirica pe care o scrie N. indică o luciditate asumată cu fervoare și cu fascinația riscului, un patos fără grandilocvență al verbului, susținut prin forța și rigoarea elegantă a rostirii, legitimat de angajarea existențială puternică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
Gând românesc”, „România nouă”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Steaua”. A mai colaborat și la alte periodice, iar postum unele contribuții și o parte din corespondență (în special cu Lucian Blaga) îi apar în „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Cercetări de lingvistică”, „Tribuna”, „Echinox”, „Manuscriptum”. A publicat studii și articole de istorie culturală și literară, cronici teatrale, literare, plastice, muzicale, recenzii, note, comentarii diverse, documente, folclor ș.a., semnând și I. B., Cronicar, Titus (Bunea). Cele mai importante cercetări ale lui B. au fost adunate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
o fabrică, ulterior e corector, iar din 1997 face parte din redacția cotidianului județean „Crișana”, unde debutase cu poezie în 1967. Prima carte, placheta Dezvăluiri, îi apare în 1989. Colaborează cu versuri, recenzii, reportaje la „Luceafărul”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Unu”, „Echinox”, „Al cincilea anotimp”, „Romanian Roots” (SUA), „Cele trei Crișuri”, „Bihorul” ș.a. Versurile lui S., îndeosebi cele din Strigătul de siliciu (1997), anexează unei fervori declamatorii fără suport reflexiv o materie eterogenă. Cu toate că uneori vivacitatea perorației, inervată în ideea ludicului, deturnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
doi ani este elev al Liceului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, apoi al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, pe care îl va absolvi în 1972. Student al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1974-1979), participă la cenaclurile literare „Echinox” și „Napoca universitară”. Înainte și după licență practică diverse meserii, iar după ce se stabilește în Brașov, este dispecer de producție la Nivea, referent literar la Teatrul Dramatic, redactor la revista „Astra”, instructor cultural-sportiv. Frecventează Cercul literar 19 din Brașov (alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
Fundației pentru Întrajutorare Intelectuală Europeană și participă la conferințe internaționale în Elveția, Ungaria, Cehia, Ucraina, Republica Moldova, SUA. Din 1997 trăiește la Cluj-Napoca, lucrând ca redactor-șef la Editura Ginta. În presă începe să scrie în 1976, aproape simultan, la „Vatra”, „Echinox” și „Napoca universitară”. Colaborează la „Astra”, „Tribuna”, „Vatra”, „Amfiteatru”, „Opinia studențească”, „Contrapunct”, „22”, „Convorbiri literare”, „Poesis”, „Euphorion”, „Calende” ș.a. În 1988 este prezent în antologia Doisprezece prozatori, cuprinzând debuturi în proza scurtă, iar primul volum individual este Scene din viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje/Sondaj opinie-INSHR-iunie 2015.pdf. Bibliografie ANDREESCU, Gabriel, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015. CESEREANU, Ruxandra (coord), Gulag și Holocaust în conștiința românească, Fundația Culturală Echinox, 2007. CLIMESCU, Alexandru, "Post-transitional Injustice. The Acquittal of Holopcaust Perpetrators în Post-Communist România", în Holocaust. Studii și cercetări, nr. 1(7)/2014. CLIMESCU, Alexandru, "The Holocaust on Trial. Memory and Amnesia în the Case of Romanian War Criminals", în Holocaust
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Comuniști pe Centrul universitar Iași), Dumitru Constantin (fost redactor-șef la Opinia studențeasca și Viața studențeasca), Dan Pavel (fost redactor la Viață studențeasca și Amfiteatru), Octavian Știreanu (fost redactor-șef la Napoca universitară), Zoltán Rostás (fost redactor-șef adjunct la Echinox din Cluj Napoca), Petre Andea, (fost lider al Consiliului Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști pe Centrul universitar Timișoara) și jurnalistul Doru Bușcu. Din ceea ce povestesc cei intervievați, se poate reconstrui atmosferă din presa studențeasca din timpul regimului comunist. În recenzia pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
elementară în limba germană la Cluj, tot aici a urmat Liceul „Emil Racoviță”(1962-1970) și Facultatea de Filologie, secția germană-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai”, luându-și licența în 1974. Elev, apoi student, frecventează cenaclul „Lucian Blaga” și pe cel din jurul revistei „Echinox” ori cenaclul bucureștean condus de Tudor Opriș, precum și cluburile de jazz. Devine redactor la „Echinox” (1971-1983), revistă căreia îi asigură și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj, ca redactor, din 1990, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Facultatea de Filologie, secția germană-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai”, luându-și licența în 1974. Elev, apoi student, frecventează cenaclul „Lucian Blaga” și pe cel din jurul revistei „Echinox” ori cenaclul bucureștean condus de Tudor Opriș, precum și cluburile de jazz. Devine redactor la „Echinox” (1971-1983), revistă căreia îi asigură și prezentarea grafică. Funcționează ca profesor de germană și engleză la Liceul „Ady-Șincai” din Cluj, ca redactor, din 1990, la „Steaua”, iar din 1992, în calitate de cadru didactic la Academia de Muzică „George Dima” din Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
în anul următor apărându-i un grupaj în „Steaua” (1970). Prima carte de poezie, Legea conservării adolescenței, îi este publicată în 1977. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, cronici muzicale, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, italiană, suedeză, rusă) la „Echinox”, „Steaua”, „Familia”, „Tribuna”, „Vatra”, „Transilvania”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Argeș” ș.a., precum și la reviste din străinătate. A mai semnat Virgil Mihai sau V. Iahim. Coproducător al unor albume discografice, este și coautor al video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
Theorie des Sprechens, 1988], elaborado y editado por Heinrich Weber, versiόn española de Francisco Melo Blanco, Gredos, Madrid, 1992. Coșeriu, Eugeniu, Introducere în lingvistică [Introducciόn a la lingüística, 1951], traducere de Elena Ardeleanu și Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Echinox, Cluj, 1995. Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice [Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, 1958], versiune în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, București, 1997. Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală [Lezioni di
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. Milner, George, "The Quartered Shield: Outline of a Semantic Taxonomy [of Proverbs]", în Edwin Ardener (ed.), Social Anthropology and Language, Tavitstock, Londra, 1971, pp. 243-269. Moeschler, Jacques și Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Echinox, Cluj-Napoca, 1999. Moon, Rosamund, Fixed Expressions and Idioms in English. A Corpus-Based Approach, Clarendon Press, Oxford, 1998. Munteanu, Lucia-Gabriela, Câmpul lexical-semantic "DRUM" în limba română, Universitas XXI, Iași, 2004. Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Polirom, Iași, 2005. Munteanu, Eugen, Lexicologie
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Science", p. 109. 205 Idem, Competencia lingüística, p. 235. 206 Ibidem, pp. 234-235. 207 Ibidem, p. 23. 208 Ibidem. 209 Idem, Introducere în lingvistică [Introducciόn a la lingüística, 1951], traducere de Elena Ardeleanu și Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Echinox, Cluj-Napoca, 1995, p. 25. 210 Idem, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 174. V. în acest sens și următoarea afirmație: "Într-o oarecare măsură, fiecare act de vorbire conține ceva "inedit", ceva care nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
traducător. Este fiul Rozaliei (n. Trif) și al lui Aurel Filipaș, țărani. Absolvent al Liceului Energetic din Cluj, a urmat, în același oraș, studii universitare la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, încheiate în 1976. În timpul studenției, este redactor la revista „Echinox” (1974-1976). După licență lucrează ca profesor în Chiuiești, județul Cluj (1976-1977), ca librar și funcționar la Centrul de Librării din Cluj-Napoca (până în 1987), apoi ca redactor la revista „Tribuna”. Debutează cu o poezie în revista „Familia” (1968), la rubrica „ Poșta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
unii comentatori au numit „un absurd agreabil”, o meditație adesea gravă asupra destinului lumii de astăzi. SCRIERI: Poeme banale, București, 1969; Balerina portocalie, București, 1970; Ora translucidă, București, 1974; Acceptați retrovizorul, București, 1974; Aventură în cosmos, București, 1974; Pregătirea pentru echinox, București, 1977; Amfora de rezervă, 1979; Destăinuirile vulcanilor stinși, București, 1985; Antinomii, Cluj-Napoca,1986; Multiplii faptului divers, București, 1986; Departe, între ieri și mâine, Cluj-Napoca, 1991; Destin de împrumut, București, 1995; Învinși de abstracțiuni, București, 1995; Delapidatorul de timp, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289495_a_290824]
-
de la francophonie. Vème édition, textes réunis par Marină Mureșanu Ionescu, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 2000, p.71-77 MUREȘANU IONESCU, Marină, Literatura un discurs mediat, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1996 NEAGOTĂ, Bogdan, Mitanaliză și ideologie, în "Caietele echinox", Teoria și practica imaginii. Imaginar social, vol.III, Dacia, Cluj, 2002, p.118-125 NEGRICI, Eugen, Sistematică poeziei, Fundația Culturală Română, București, 1998 NICOLESCU, Basarab, Transdisciplinaritatea, Polirom, Iași, 1999 NICU, Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, București, 1999 NOICA, Constantin, Modelul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spre Itaca. De la text la imagine scenica, Meridiane, București, 1990 PREISS, Axel, XIXe siècle, Bordas, Paris, ț.2, p.1851-1891 PRUNER, Michel, L'analyse du texte de théâtre, Nathan, Paris, 2001 PRUS, Elenă, Dimensiunea socială a imaginarului urban, în Caietele Echinox, Dacia, Cluj, 2002, Nr.3, p.59-61 PRUS, Elenă, Homo urbanus, în Metaliteratura, Analele facultății de filologie, Editura UPS "Ion Creangă", Chișinău, vol.6, p.109-119 RAMOND, F. C., Leș Personnages des Rougon-Macquart, Burt Franklin, New York, 1970 RANK, Otto, Le mythe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]