971 matches
-
în contexte locale, municipale și județene. Aceasta ar putea oferi răspunsuri la întrebările legate de dinamica sistemelor electorale locale și regionale, legate de nașterea și dezvoltarea unor partide politice alternative. Astfel am putea înțelege, poate, lipsa de vigoare a mișcării ecologiste, persistența unor partide etnice, dar și adaptabilitatea surprinzătoare a unor partide integratoare (catch-all parties), dispuse să integreze retorica partidelor mici și să răspundă intereselor alegătorilor acestora. Bibliografie Alemán, Eduardo și Marisa Kellam. 2008. "The nationalization of electoral change in the
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mai multe partide parlamentare decât partide cu mai mult de 1%. 1 Cele 10 familii identificate de autorul german sunt: partidele liberale, partidele muncitorești, partidele agrariene, partidele etno-regionaliste, partidele creștine (creștin-democrate), partidele comuniste, partidele fasciste, partidele de protest și partidele ecologiste. 2 În categoria partidelor conservatoare intră și partidele creștin-democrate. Ambele curente au drept caracteristică tradiționalismul cu care abordează problematica valorilor morale, diferența semnificativă dintre acestea fiind că partidele conservatoare consideră că aceste valori au o natură seculară, rezidând în tradițiile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
European. Caracterulul "intermediar" al alegerilor europene tinde să favorizeze reprezentarea aleșilor ce provin din sânul unor forțe protestatare și a unor partide minoritare pe scena lor națională. De atunci, se găsesc deci în hemiciclu reprezentanți ai diferitelor familii politice: liberală, ecologistă, social-democrată, creștin-democrată, stânga radicală și unul sau mai multe grupuri eurosceptice și suveraniste 19. Această stabilitate, care a permis o rutinizare a practicilor și o eficientizare funcțională a Parlamentului European 20, se explică prin conjugarea unor factori politici și a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Mare parte din partidele de extremă dreaptă se constituie sau reapar în anii 1980. Partidele naționaliste și de extremă dreaptă nu au reușit întotdeauna să formeze un grup în cadrul Parlamentului de la Bruxelles din cauza atitudinilor lor divergente cu privire la construcția europeană. Partidele ecologiste au obținut și ele progresiv rezultate bune la alegerile europene datorită afirmării valorilor post materialiste în rândul unui electorat tânăr, în timp ce partidele etno regionaliste se bucură de succes datorită avantajelor pe care le pot obține în urma integrării 46. Pentru mare
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
este problematică pentru că include o mare varietate de partide din diferite state membre. Partidele calificate ca atare nu sunt numai cele extremiste sau cele create pentru a contesta construcția europeană. Atitudini ostile față de UE menifestă și o serie de partide ecologiste din Austria, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia și Marea Britanie 55. Despre euroscepticism nu se poate vorbi la singular. Formele de "rezistență" la Europa sunt multiple 56. De aceea în mediile academice s-a ajuns la concluzia că el
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
decât la cele de politică publică 22. Problemele constitutive sunt abordate în perioada alegerilor europene. Activitatea principală a PE privește politicile Uniunii, puțin discutate în campaniile electorale. În schimb, mișcările antieuropene din Danemarca sau Franța, pozițiile critice ale unor partide ecologiste, partidele neo comuniste, de extremă dreaptă sau naționaliste invocă în mare parte chestiuni legate de apartenența la Uniune, de procesul decizional și de competențele UE23. În lumea academică există și alte curente de interpretare care susțin că discuția în jurul deficitului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
adică de contopirea creaturii umane cu Dumnezeu. Cel dinții paradis e unul al regretelor, cel de al doilea e al speranței. 46. Reprodus de Danielle Leger, art.cit. Afirmația este atribuită lui Brice Lalonde. Acesta ilustrează foarte bine ambiguitățile mișcării ecologiste contemporane, care e văzută prin ceea ce este reversibil: regresiune și protest, paseism și creativitate, eliberare și căutare a unei noi ordini. Pentru o dimensiune istorică mai largă, vezi articolul lui Jean Seguy, O sociologie a societăților visate. Monarhism și utopie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Putere versus opoziție Iliescu, secondat mai ales de Brucan, nu încetează să denunțe caracterul "depășit" al partidelor politice, pledând pentru o mișcare de masă generată de un proces revoluționar, fără structuri rigide de partid, citând drept exemple, în devălmășie, mișcarea ecologistă din Germania (Verzii), Solidarnost din Polonia, forumurile civice din Cehoslovacia și Ungaria 59. Între două declarații de acest fel, pe 23 ianuarie, FSN își anunța însă decizia de a se constitui ca partid și de a participa la alegeri. Structurat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
http://register.consilium. europa.eu/ pdf/en/06/st15/st15556.en06.pdf. 29 Euractiv, Guarded reactions to Europe's new energy policy, 27.03.2006, data consultării: 15.04.2006, http://www.euractiv.com/en/energy/guarded-reactions-europenew-energy-policy/article-153720. 30 Partidul Ecologist European, Comunicat de presă, 24.03.2006, data consultării: 15.04.2007, http://www.greens-efa.org/cms/pressreleases/dok/116/116459.spring european council@en.htm. 31 Partidul Popular European, Comunicat de presă, 24.03.2006, data consultării: 15.04.2007
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
deoarece reprezintă o atitudine inedită. Acesta ar conduce la o ordine mondială mai demilitarizată, mai socializată și mai grijulie față de mediul planetar. "Realismul utopic folositor" s-ar construi prin articularea diverselor mișcări nonpolitice, cum ar fi cele feministe, pacifiste sau ecologiste, în orice caz a mișcărilor care presupun funcționarea conștiinței participative. Aș adăuga la toate acestea următoarea constatare. Printre transformările din viața personală, care ar trebui manageriate prin cea de-a treia cale, se numără în epoca izomodernă apariția ciberspațiului. Fenomenul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în globalizare și, în definitiv, în percepția onto-socială asupra realității. Iar această percepție modelează în perioada izomodernă înseși noțiunile de contract, convenție, asociere, comunicare și conflict. Să mai reținem și ideea potrivit căreia rolul jucat de activismul extrapolitic (mișcările feministe, ecologiste etc.) este din ce în ce mai vizibil. Societatea bazată pe drepturi și obligații concrete, formulate punctual, pare să ia loc societății postmoderne în care cumulul excesiv de obligații formale a condus la reacțiile adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest fenomen
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
joc partinic și au un rol capital de furnizor de fonduri 149. Cazul familiei verzilor europeni rămîne, bineînțeles, unul special. Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele observă că, la momentul "căderii Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, coordonarea europeană a partidelor ecologiste era dintre cele mai slabe. Exista o coordonare europeană a partidelor verzi, dar mijloacele și activitatea sa erau limitate. Adevărata coordonare se exercita la scara grupului verzilor din Parlamentul European"150. Recunoașterea nu este fără vreun interes la vîrful grupărilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
2002. Edward Balls, Londra, 24 iulie 2002. Ton Beumer, secretar general al PSE, Bruxelles, 8 martie 2001; Bruxelles, 7 martie 2002; Londra, 18 decembrie 2003. Philippe Busquin, Bruxelles, 21 august 2002. Arnold Cassola, secretar general al Federațiilor Europene a Partidelor Ecologiste, Londra, 17 decembrie 2003. Willy Claes, Hasselt, 4 septembrie 2000. Stefan Collignon (convorbire telefonică Bruxelles-Londres), 10 septembrie 2002. Massimo D'Alema, Roma, 23 septembrie 2002. Mady Delvaux-Stehres, Luxemburg, 9 martie 2001. Harlem Désir, Bruxelles, 24 aprilie 2004. Elio Di Rupo
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
o bază argumentativă solidă. Patina obținută prin șlefuirea lemnului indică longevitate, ceea ce le conferă actorilor și, în ultimă instanță, oamenilor pe care aceștia îi reprezintă, dreptul la un viitor. McMaster interpretează calitatea relațională a acestei lucrări pe baza unei etici ecologiste care trece dincolo de problema politică a aborigenilor. Însă orice altă poveste am mai dori să "citim" în această sculptură, interpretarea rămîne ineficientă dacă nu permitem antropomorfismului să pătrundă în cîmpul vizual. Cu siguranță, fabulele expuse în majoritatea textelor narative prezintă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și dezacordurile sale / 220 Contribuția constructivismului / 224 Constructivismul după 11 Septembrie / 226 Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281 Indice de nume proprii / 313 Indice tematic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Concluzie / 230 Capitolul 9: Feminismul (Jacqui True) / 233 Feminismul empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281 Indice de nume proprii / 313 Indice tematic / 321 Prefață la ediția a treia Asemeni celor anterioare, această a treia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
empiric / 236 Feminismul analitic / 242 Feminismul normativ / 249 Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281 Indice de nume proprii / 313 Indice tematic / 321 Prefață la ediția a treia Asemeni celor anterioare, această a treia ediție își propune să le ofere studenților din ciclul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Concluzie / 253 Capitolul 10: Ecologismul internațional (Matthew Paterson) / 257 Teoria politică ecologistă / 259 Ecologia globală / 260 Ecocentrismul / 260 Limitele creșterii, post-dezvoltarea / 263 Respingerea ecologistă a sistemului de state / 264 Obiecții la argumentele ecologiste în favoarea descentralizării / 268 O politică globală din ce în ce mai ecologistă? / 271 Concluzie Bibliografie / 281 Indice de nume proprii / 313 Indice tematic / 321 Prefață la ediția a treia Asemeni celor anterioare, această a treia ediție își propune să le ofere studenților din ciclul superior și de la cursurile postuniversitare un ghid referitor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
este tradus prin "auto-ajutorare"). Alte probleme au fost ridicate de englezescul sustainable din expresia sustainable development, pe care l-am tradus uneori prin "sustenabil", alteori prin "durabil", după cum ne-a permis contextul. Cuvântul green, care în vocabularul politic desemnează partidele ecologiste sau "verzi", a fost tradus aici prin "ecologism", din cauza imposibilității de a găsi o formulă mai fidelă pentru identificarea curentului green politics în Relațiile Internaționale. Un alt concept important, de această dată în cadrul paradigmei liberale, este acela de relative /absolute
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asemenea preocupat de construcții ale genului, înclusiv de cele ale masculinității, și de felul în care acestea afectează unele forme de putere și inegalitate și, la nivel epistemologic, anumite pretenții privind cunoașterea lumii. Matthew Paterson discută evoluțiile din gândirea politică ecologistă în Capitolul 10. Degradarea mediului, poluarea transnațională și schimbarea climei au avut un impact semnificativ asupra studiului politicii globale. Aceste chestiuni s-au remarcat în studii ale "regimurilor internaționale" cu responsabilități pentru probleme de mediu. Aspectele legate de dreptatea globală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
privind perspectivele "responsabilității ecologice" a statelor și cetățenia ecologică globală, care au fost discutate recent în gândirea și practica politică a verzilor, au o importanță specială pentru cercetătorii Relațiilor Internaționale. Acestea sunt unele din modalitățile prin care gândirea și practica ecologistă au încercat să reconfigureze studiul relațiilor internaționale pentru a se acorda mai multă atenție, pe termen lung, soartei planetei și diferitelor forme de viață care o populează. Majoritatea autorilor se identifică cu una din perspectivele analizate în această carte, dar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și locale, constituie funcții de bază ale teoriei Relațiilor Internaționale. Traducere de Ștefan DABU, Ruxandra IVAN Capitolul 10 Ecologismul internațional constituie probabil cea mai nouă dintre perspectivele abordate în această carte. Deși "problemele mediului" în jurul cărora s-a dezvoltat poziția ecologistă asupra politicii globale nu mai au în prezent aceeași pondere ca în anii 1990 în opinia publică, prea puțini observatori ai politicii globale ar putea afirma că acestea au revenit (sau vor reveni) la poziția marginală pe care o ocupau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
afirma că acestea au revenit (sau vor reveni) la poziția marginală pe care o ocupau înaintea acestei perioade. În acest timp, în culise, s-a dezvoltat teoretizarea efectelor crizei ecologice asupra politicii globale. După ce au insistat asupra comparației dintre teoria ecologistă și teoriile existente în Relațiile Internaționale (Laferrière și Stoett 1999; Laferrière 1996; Hovden 1999; Mantle 1999; Helleiner 1996, 2000), dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care mișcările ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ecologice asupra politicii globale. După ce au insistat asupra comparației dintre teoria ecologistă și teoriile existente în Relațiile Internaționale (Laferrière și Stoett 1999; Laferrière 1996; Hovden 1999; Mantle 1999; Helleiner 1996, 2000), dezbaterile s-au concentrat asupra modului în care mișcările ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în reconstruirea politicii mondiale (Eckersley 2004). Ecologismul internațional a apărut ca o forță politică semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
modului în care mișcările ecologiste și reacțiile teoriilor dominante la provocările ecologice globale sunt implicate în reconstruirea politicii mondiale (Eckersley 2004). Ecologismul internațional a apărut ca o forță politică semnificativă în multe țări începând din 1975. Multe dintre lucrările teoreticienilor ecologiști și practicile mișcărilor ecologiste conțin atât analize ale dinamicii politice globale, cât și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]