461 matches
-
ridicîndu-se de la masă, plecînd în voiaj cu nonșalanța omului căruia lumea, cu regulile ei pisăloage, nu-i pune probleme. În urma lui, părintele-autor, care adună cu răbdare oale sparte, arată, în italice, unde și cînd s-a greșit. Dacă ar fi ecranizată, cartea lui ar semăna cu atît de utilele casete cu întîlniri (de obicei, și din păcate, numai de afaceri...) pline de gafe, unde, prin tăieturi sistematice, se inseră purtările corecte, așa încît cursantul învață rîzînd și... făcînd. Primul capitol e
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
lui Cain și Abel, într-un decor californian, pe fondul „visului american“. Acțiunea este delimitată de războiul civil american și primul război mondial, vreme în care sunt urmărite, silențios, conflictele dintre două generații de frați. În 1955, romanul a fost ecranizat de către regizorul Elia Kazan, cu James Dean în rolul principal. Deși autorul a scris numeroase romane, el consideră „La răsărit de Eden“ singura carte pe care a scris-o vreodată. John Steinbeck: La răsărit de Eden. Editura Polirom, București, 2005
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
acest mise en abîme al filmelor în film, dar și al poveștilor despre, poti descoperi pe cont propriu că Robert Bloch, autorul românului ale cărui drepturi de ecranizare le cumpărase Alfred Hitchcock în ^59, avea să devină scenarist la Hollywood, ecranizînd printre altele un roman de William Castle, cel care, cu o altă carte a sa, l-a inspirat pe mai sus-numitul Kevin Williamson pentru filmul regizat de Jim Gillespie I Know What You Did Last Summer/Știu ce-ai făcut
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
debutat cu povestiri în cele mai prestigioase reviste literare americane: The New Yorker, The Paris Review, The Yale Review, Granta. Primul său roman, Sinuciderea fecioarelor, publicat în 1993, se bucură de un succes răsunător, fiind tradus în 15 limbi și ecranizat la Hollywood, în regia Sofiei Coppola cu Kirsten Dunst, Josh Hartnett, James Woods și Kathleen Turner în rolurile principale. Romanul Middlesex (în curs de apariție în colecția "Biblioteca Polirom") i-a adus elogiile criticii, care l-a comparat cu monștrii
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Cu ajutorul unei cutii care conține obiectele și scrisorile celor cinci soldați, Mathilde, convinsă că Manech e în viață, încearcă să-i dea de urmă. Scenariul e bazat pe romanul lui Sebastien Japrisot, un scriitor ale cărui cărți au mai fost ecranizate, una chiar de Costa-Gavras. Tranziția de la vocea omniscientă la cea plină de îndoieli, restauratoare de evenimente, e însă inovația lui Jeunet. Viețile celor patru camarazi ai lui Manech alcătuiesc un alt vortex narativ, iar vocea îți servește ca un fir
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
o ecranizare, în al doilea caz cu o romanțare. Și întrebarea firească e: cît din aceste mărturii poate trece în lumea artei, spre a căpăta mai multă notorietate? La prima vedere răspunsul e afirmativ: totul dintr-o biografie poate fi ecranizat, la fel cum totul poate fi romanțat. În realitate, ficțiunea de origine biografică are o limită a cărei cauză e dublă: 1) schimbarea unghiului de evocare și 2) condiția creatorului de ficțiune. La primul punct nu poți să nu-ți
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
cursul ororilor. Nu ororile contează, ci spiritul pe care l-au dobîndit în urma lor, tocmai de aceea un prozator contemporan, chiar dacă evocă cu talent aerul penitenciar, e în carență de orizont spiritual. Obiecțiile acestea nu ating filmul, căci tehnic poți ecraniza orice, atîta doar că rezultatul nu e artă, ci ideologie. Și atunci ce-i de făcut cu cele 190 de biografii prinse în cele șase volume de istorie orală? Artistic nu se poate face nimic, ele rămînînd dovezi care pot
Biografii neromanțate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3737_a_5062]
-
1925 sunt respectate fidel, creația lui Resnais nu are nimic în comun cu filmele franțuzești din acea perioadă. Lungmetrajul e, afirmă Rosenbaum, un artefact dintr-un univers paralel, în care istoria a evoluat într-o direcție diferită. Paradoxul e că, ecranizând o operetă, Resnais reușește să rămână ferm ancorat în actualitate: anumite nuanțe ale prestației actoricești fac ca Eric să semene cu Bush și ca Valandray să amintească de Jean-Marie Le Pen. Deși filmul abundă în calități, povestea lui seamănă cu
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
scrie" corect ultimul capitol al existenței sale, pentru că încă paginile nu s-au sfârșit și povestea poate fi spusă în continuare. Filmul celor doi regizori are ceva din forța cu care reinvestește romanța Márquez în Dragostea în vremea holerei (2007), ecranizat de Mike Newell, sfidând magnific prostul-gust, sublimându-l estetic. În romanul lui Márquez, după o lungă serie de obstacole, dragostea lui Florentino Ariza pentru Fermina Daza cunoaște împlinirea când cei doi sunt deja bătrâni, însă fericirea este atât de intensă
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
Ralian Desigur că celebrul dramaturg american Tennessee Williams nu are nevoie de prezentare. Nu cred că există cititor care să nu fi văzut, să nu fi trăit emoții tulburătoare la vizionarea măcar a uneia dintre piesele sale sau a filmelor ecranizate după dramele lui. Fie că-i vorba de Menajeria de sticlă, de Un tramvai numit Dorință, Dulcea pasăre a tinereții, Pisica pe acoperișul fierbinte, Noaptea Iguanei sau atâtea altele. Ce se cunoaște mai puțin este că Tennessee Williams, în cei
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
a născut în 1949 la München, din părinți americani. A crescut la Tokio, Manila și Washington. A debutat în 1983 cu romanul Angels, dar a reținut atenția cititorilor și a criticii odată cu publicarea volumului de povestiri Jesus' Son, în 1992, ecranizat în 1999 și inclus pe lista celor mai bune 20 de cărți americane din ultimul sfert de secol. Arborele de fum, publicat după o pauză de aproape nouă ani, a fost distins cu National Book Award 2007 și nominalizat, în
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
micului erou i-a impresionat pe Elie Wiesel și pe fostul cancelar german Adenauer care au făcut din romancier un martor al holocaustului și l-au propus la Nobel. Un al doilea roman al lui Jerzy Kosinski a fost repede ecranizat de Peter Sellers. Curând după aceea, romanul s-a dovedit plagiat după un altul, tot al unui polonez, din anii 1930, mai mult, scris de Kosinski cu ajutorul unor „negri”. Cariera lui Kosinski s-a curmat în acea împrejurare. De curând
Scriitori mitomani () [Corola-journal/Journalistic/3997_a_5322]
-
și a Octaviei Nedelcu. Tradus în limba franceză, „Migrațiile” a fost declarat de critica pariziană drept „cel mai bun roman străin al anului 1987”, iar la Belgrad a fost numit „romanul deceniului” din literatura iugoslavă. Și tot „Migrațiile” a fost ecranizat, filmul purtând același nume. Cărțile lui Miloš Crnjanski au fost traduse în patrusprezece limbi. După absolvirea liceului, Miloš va pleca în 1913 la Viena, lăsând la Belgrad o piesă de teatru, la Sarajevo o culegere de poezii, iar la Sremski
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
literatura după exerciții ale scrisului ce implică impact direct cu publicul și priză la real. Din 1997 și până astăzi a publicat 10 române și aproape tot atâtea culegeri de articole, a realizat scenarii de film, propriile române au fost ecranizate în filme de succes, într-o ascensiune constantă, căci pare să nu-și dezamăgească publicul niciodată. Dramă omului în criză Românul debutului - Small World, 1997 (Small World, Humanitas fiction 2012) îi aduce și primele premii: Premiul Cantonului Zürich, 1997, si
Memoria ca teritoriu periculos by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3885_a_5210]
-
Poetry (1994), The Norton Book of American Autobiography (1998), The Oxford Encyclopedia of American Literature (2004). A publicat șapte romane, dintre care amintim Ultima gară (The Last Station, 1990; Humanitas Fiction, 2009), despre ultimii ani din viața lui Lev Tolstoi, ecranizat de regizorul Michael Hoffman, cu Helen Mirren și Christopher Plummer în rolurile principale, Benjamin’s Crossing (1996), The Apprentice Lover (2002) și Rătăcirile lui Herman Melville (The Passages of H.M., 2010), o splendidă reconstrucție ficțională a vieții autorului lui Moby
Jay Parini Rătăcirile lui Herman Melville by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/3102_a_4427]
-
Angelo Mitchievici Ecranizînd ro-ma-nul omonim al lui Bohumil Hrabal, Jiri Men-zel face din Jan Dite per-so-najul narator al filmului o combinație între Char-lot cu clovneriile sale și soldatul Svejk al lui Ja-ros-lav Hasek. Atracția pentru acest tip de personaj este vădită la Jiri
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
profund, aproape în răspăr cu războaiele duse pe teritoriul studiilor de gen. Recunoașterea valorii a venit prompt, romanul apărut în 1990 fiind distins cu două mari premii: Man Booker și Premiul Internațional pentru ficțiune acordat de Irish Times. Romanul fost ecranizat, în 1992, în regia lui Neil LaBute, cu doi actori celebri în roluri principale (Gwyneth Paltrow și Aaron Eckhart), iar filmul a însoțit periplul traducerilor în mai multe limbi. Și chiar dacă versiunea în limba română are titlul Pasiune, cititorul găsește
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
remușcări de prerogativele sale și probabil că totul ar fi rămas pentru dosarele secrete ale istoriei scufundat în arhive dacă n-ar fi intervenit o mică breșă în sistem: scandalul Watergate. Momentul pe care-l surprinde filmul lui Ron Howard ecranizând piesa lui Peter Morgan, după un scenariu semnat tot de dramaturg, este unul, am putea spune, secundar, în afara câmpului de luptă, spre deosebire de abordarea personajului de către Oliver Stone în Nixon (1995) cu Anthony Hopkins în rolul președintelui american. Nixon a demisionat
Nixon vs Nixon by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7670_a_8995]
-
care nici o societate nu este pregătită să lupte. Romanul lui Bret Easton Ellis studiază abisurile de neînțeles ale nebuniei și reușește să surprindă absurditatea violenței din vremurile noastre - de fapt, din oricare alte vremuri. Finalul rămâne deschis. Romanul a fost ecranizat în anul 2000, cu Christian Bale și Willem Dafoe în rolurile principale. Lunar Park Traducere din limba engleză și note de Teodor Fleșeru. Romanul este construit în jurul unui personaj-narator numit Bret Easton Ellis, prilej pentru autor de a-și ficționaliza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
entuziast recenzată în revistele "lor". Am dat interviuri în aceste reviste, fără să mă prind de asta decât mai târziu. La un moment dat am fost contactat de o regizoare italiană de la casa de filme "Mi-randa", care vroia să ecranizeze "Travesti". Fericit că mi-a pus Dumnezeu mîna-n cap, am căutat repede pe Internet date despre această firmă. Evident, firma era foarte îngust specializată, așa că am dat cu piciorul unui contract tentant. Nu m-a deranjat, în toată povestea asta
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de frunză de palmier. Nici un premiu. Curios. No Country for Old Men este una dintre cele mai bune pelicule ale fraților Coen, sintetizând multe dintre temele exploatate de ei până acum și fiind mai multe filme într-unul singur. Coen-ii ecranizează romanul de succes al lui Cormac McCarthy, găsind în el subiectul potrivit pentru a fi infuzat cu propria lor viziune. No Country for Old Men e un film despre răul care, odată eliberat din sticluța lui, devine un duh malefic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
căutare de sine. Din acest motiv, recunosc, aștept cu o mare curiozitate apariția filmului cu un scenariu realizat după acest roman. Chibițez: cartea va bate filmul, căruia i se pun în față o mulțime de probleme. Dificultatea de a-l ecraniza pe Teodorovici nu vine doar din necesitatea de a evita grotescul și violența, promovând în schimb ridicolul și absurdul. Mai greu este să convertești în limbaj cinematografic umorul atât de aparte al autorului ieșean, umor care aparține textului, și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
Writers of America” și o dată la Premiile Anthony; este dublu laureat al Premiului Cititorilor Ellery Queen pentru „Cea mai bună nuvelă a anului” și câștigător al premiului W. H. Smith Thumping Good Read. Cartea sa „Maiden’s Grave” a fost ecranizată de HBO într-o peliculă avându-i în rolurile principale pe James Garner și Marlee Matlin, iar romanul „The Bone Collector” a fost ecranizat de Universal Pictures și îi are în rolurile principale pe Denzel Washington și Angelina Jolie. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
câștigător al premiului W. H. Smith Thumping Good Read. Cartea sa „Maiden’s Grave” a fost ecranizată de HBO într-o peliculă avându-i în rolurile principale pe James Garner și Marlee Matlin, iar romanul „The Bone Collector” a fost ecranizat de Universal Pictures și îi are în rolurile principale pe Denzel Washington și Angelina Jolie. Cele mai recente romane ale sale sunt „The Stone Monkey”, „The Blue Nowhere” și „Speaking in Tongues”. Locuiește în Virginia și California. Cititorii îi pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
corespondent al cunoscutei reviste „Rolling Stone“, unde au apărut primele fragmente din Spaime și scârbe în Las Vegas. Romanul lui Thompson, presărat de ilustrațiile lui Ralph Steadman, îi este dedicat lui Bob Dylan, „pentru Mr. Tambourine Man“. Cartea a fost ecranizată de Terry Gilliam, iar filmul i-a avut în rolurile principale pe Johnny Deep și Benicio del Toro. Cei doi protagoniști ai romanului, ziaristul Raoul Duke și avocatul său, Dr. Gonzo, pleacă într-o decapotabilă roșie („Marele Rechin Roșu“Ă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]