461 matches
-
și foametei, devenind martori ai destrămării imperiilor și ai renașterii națiunilor ce-și reclamau imperios independența. Darie se maturizează pe parcursul acestei călătorii și ajunge cu bine în patrie, în timp ce Diplomatul sfârșește prin a fi arestat de autorități. Romanul a fost ecranizat în 1976 de regizorul Andrei Blaier într-un film intitulat "Prin cenușa imperiului", în care rolurile principale au fost interpretate de Gabriel Oseciuc (Darie) și Gheorghe Dinică (Diplomatul). Acțiunea romanului începe în toamna anului 1917 în Bucureștiul vremelnic ocupat de
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
suedeză de Per Wollebæk), persană ("Bazi ba marg", 1980; traducere de Muhammad Ali Sawti) și slovacă ("Hra so smrťou", Pravda, Bratislava, 1989; traducere de Matej Hlôška). "Jocul cu moartea" a fost primul roman al lui Zaharia Stancu care a fost ecranizat, unul dintre personaje fiind eternul Darie, care apare în mai multe scrieri ale romancierului. Studioul Cinematografic București a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
Jay Gatsby și a vecinului său, Nick (Maguire), în perioada de vârf a anilor '20. Filmul era plănuit inițial să se lanseze în data de 25 decembrie 2012, dar a fost mutat pentru 10 mai 2013, pentru ca filmul să fie ecranizat și în varianta 3D. Cu toate că filmul a primit recenzii mixte din partea criticilor, care au lăudat jocul actoricesc, dar au criticat editările, coloana sonoră și lipsa de loialitate față de carte, audiențele au răspuns mult mai pozitiv, iar nepoata lui F. Scott
Marele Gatsby (film din 2013) () [Corola-website/Science/329374_a_330703]
-
2007 și-a terminat cea de-a patra carte "Love the One You're With". Cărțile sale au devenit bestsellere internaționale. Trei dintre ele au apărut simultan în lista "Top 150" a celor de la "USA Today". "Something Borrowed" a fost ecranizată în 2011, iar continuarea cărții, numită "Something Blue", va apărea și aceasta pe marile ecrane. Revista "Glamour" descrie cartea " Something Borrowed" ca fiind încântătoare, surprinzător de captivantă și de reală, iar Lauren Weisberger, autoarea romanului "Diavolul se îmbracă de la Prada
Emily Giffin () [Corola-website/Science/329392_a_330721]
-
privind istoria locală. locală. La început, Cinematograful municipal vechi de 100 de ani, închis de peste 20 de ani și folosit ca un depozit, a fost golit și folosit pentru a găzdui o prelegere a autorului Tristan Manco și pentru a ecraniza filme cu arta stradală. După weekend-ul de deschidere, festivalul a obținut finanțare, echipamente și permisiunea politică de a realiza ideea îndelung planificată de plantare a unui autobuz vechi de lângă tunelul subacvatic care duce la Vardø. Autobuzul a fost folosit
Komafest () [Corola-website/Science/329466_a_330795]
-
nenumită, urmează pașii unui tată și a fiului său de-a lungul unei perioade de timp de câteva luni, în încercarea acestora de a supraviețui. Scriitorul a câștigat cu această carte Premiul Pulitzer pentru ficțiune în 2007. Cartea a fost ecranizată sub același nume în 2009. Filmul a fost regizat de , și îi are în prim-plan pe și . Un tată și fiul său luptă să supraviețuiască într-un decor post-apocaliptic sumbru, la câțiva ani după ce un dezastru major a distrus
Drumul (roman) () [Corola-website/Science/329483_a_330812]
-
Cehov, Ecaterina cea Mare, Rasputin, Feodor Dostoievski, Lev Tolstoi, Ivan cel Groaznic). În egală măsură a scris biografii ale unor importante personaje ale culturii și istoriei franceze, Flaubert, Maupassant, Verlaine, Baudelaire, Dumas, Zola, Balzac. Cartea sa "Zăpada îndoliată" a fost ecranizată în 1956 (filmul s-a numit "The Mountain", regizat de Edward Dmytryk, adaptare de Ranald MacDougall, cu Spencer Tracy și Robert Wagner). A fost ales membru al Academiei franceze la 21 mai 1959, în locul lui Claude Farrère (fotoliul al 28
Henri Troyat () [Corola-website/Science/330999_a_332328]
-
cu interes de critica literară. Între 1971-1989 a lucrat, succesiv, ca redactor la revistele "Ateneu" din Bacău și "Steaua" din Cluj. A publicat numeroase cărți, care i-au adus notorietate. Unul dintre romanele sale, "Rug și flacără", 1977, a fost ecranizat, cu Ion Caramitru în rolul principal (regizor Claudiu Petringenaru) și a obținut Marele Premiu la Festivalul de la Santarem. În 1990 se stabilește la București, unde lucrează ca redactor-șef adjunct al revistei literare "Luceafărul". Susține explicit demonstrația anticomunistă din Piața
Eugen Uricaru () [Corola-website/Science/331020_a_332349]
-
de Sean Mathias, având la bază piesa omonimă a lui Martin Sherman din 1979, care este de altfel și scenaristul filmului. Filmul gravitează în jurul persecuției homosexualilor în timpul Germaniei naziste imediat după asasinarea liderului SS Ernst Röhm în „Noaptea cuțitelor lungi”. Ecranizat în doar câteva cinematografe din Statele Unite și vestul Europei, Bent s-a bucurat de un real succes în rândul criticilor de film, obținând, printre altele, premiul "Prix de la jeunesse" în cadrul celei de-a 50-a ediții a Festivalului de Film
Bent (film) () [Corola-website/Science/337019_a_338348]
-
presă al Solidarność (Solidaritatea). De asemenea, a predat literatură, filozofie și istorie. A fost directorul Televiziunii poloneze din orașul său natal în perioada 1994-1999. Debutul său literar a venit în 1987 cu "Weiser Dawidek", care în anul 2000 a fost ecranizat de regizorul Wojciech Marczewski.
Pawel Huelle () [Corola-website/Science/333456_a_334785]
-
Whale. În rolurile principale joacă actorii Boris Karloff, Colin Clive, Valerie Hobson, Elsa Lanchester. Este prima continuare a filmului "Frankenstein" din 1931. Universal Pictures a încercat să refacă "Mireasa lui Frankenstein" în mai multe rânduri. În timp ce romanul "Frankenstein" a fost ecranizat de numeroase ori, cea mai apropiată refacere a "Miresei lui Frankenstein" a fost "Mireasa" (1985), film în care joacă Sting, Clancy Brown și Jennifer Beals. În 1991, studioul a încercat să refacă filmul pentru televiziunea prin cablu, iar Martin Scorsese
Bride of Frankenstein () [Corola-website/Science/331249_a_332578]
-
bădăran și violent, ce-i întruchipează pe arendașii îmbogățiți care dobândesc o tot mai mare influență în politica românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se strecoară brutal în clasa boierească. Primele două romane ale Ciclului Comăneștenilor au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. La scurtă vreme după plecarea din țară a lui Mihai Comăneșteanu, boierul Dinu Murguleț o
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Im krieg", Editura pentru Literatură, București, 1967; traducere de Thea Constantinides) și rusă ("Tănase Skatiu", în vol. "V derevne; Tănase Skatiu; Na vojne", Hudojestvennaja literatura, Moscova, 1988; traducere de S. Marheva). Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu" ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un mediu idilic. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
a fost tradus în limba franceză de J.F. Mattei și publicat sub titlul „La vie à la campagne (1898)” în vol. "Éloge du village roumain et autres textes", 1990, pp. 116-121. Romanele "Viața la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate de regizorul Dan Pița, după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu, în filmul "Tănase Scatiu", ce a avut premiera la 25 octombrie 1976. Filmările principale au avut loc în perioada 23 iunie - 4 septembrie 1975 la Constanța, Golești, Mogoșoaia și
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
inamici uciși în timpul Războiului din Irak, dintre care 160 au fost confirmați oficial de Pentagon. În 2009 el a scris bestsellerul autobiografic, "American Sniper", care a fost publicat în ianuarie 2012. Ulterior, în baza cărții a fost realizată o adaptare ecranizată în regia lui Clint Eastwood, care a fost lansată în decembrie 2014. a murit pe 2 februarie 2013, împușcat la un poligon de antrenamente împreună cu prietenul său, Chad Littlefield, de către Eddie Ray Routh, un veteran al războiului din Irak care
Chris Kyle () [Corola-website/Science/334151_a_335480]
-
Bueno). Un fragment din acest roman a fost tradus în perioada interbelică în limba franceză („Funérailles (fragment du Roman Concert Bach)”, în vol. Sarina Cassvan, "Contes roumains d’ecrivains contemporains", 1931, pp. 168-175; traducere de Sarina Cassvan). Romanul a fost ecranizat în anul 1974 de către regizorul Dinu Tănase, după un scenariu propriu, într-un film de televiziune omonim cu o durată de 69 de minute, pe care criticul Călin Căliman îl considera „un exercițiu de stil incitant și convingător”. Rolurile principale
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de ecranizare pentru trei romane ale lui : "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul", "VALIS" și "Radio Free Albemuth". În 2007, Halcyon Company a cumpărat prima opțiune asupra operelor lui Dick, anunțând în mai 2009 că, după "Terminator Salvation" (2009), intenționează să ecranizeze "Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul". O aluzie la carte apare în filmul din 2006 a lui Richard Kelly, "Southland Tales", în care un revoluționar underground îmbrăcat în uniformă de poliție (interpretat de Jon Lovitz) spune „Curgeți, lacrimile mele”, în timp
Curgeți, lacrimile mele, zise polițistul () [Corola-website/Science/335319_a_336648]
-
refugiaseră anterior mai mulți răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Autorul adaptează povestirile pescărești ideologiei realist-socialiste, vrând să evidențieze susținerea populară de care s-ar fi bucurat mișcarea revoluționară de sorginte comunistă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Romanul a fost ecranizat, alături de alte proze sadoveniene, în filmul "Vacanță tragică" (1979), regizat de Constantin Vaeni după un scenariu scris de Constantin Mitru. Iliuță, fiul inginerului Manole Dumitraș, trăiește în orașul Fălticeni, împreună cu tatăl său, cu mătușa sa și cu bătrâna sa dădacă
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
o serie de cărți. Serialul este produs de Dan Farah, Jon Favreau, Miles Millar, Al Gough, Jonathan Liebesman și de scriitorul Terry Brooks. Brooks a afirmat într-un interviu că este mulțumit de modul în care povestea sa a fost ecranizată. La fel ca și adaptarea pentru televiziune a seriei "Cântec de gheață și foc", serialul "The Shannara Chronicles" nu a fost adaptat în ordinea cărților și cronologiei din trilogia originală ci mai degrabă într-un amestec al conținutului. Prima carte
The Shannara Chronicles () [Corola-website/Science/335375_a_336704]
-
indică apropierea de sfârșitul acțiunii și crede că „Ben dă glas propriilor opinii ale lui King despre direcția în care s-ar putea îndrepta societatea; are ceva de spus și o face prin suferința sa”. În 1987, romanul a fost ecranizat în producția "The Running Man" ("Justiția viitorului") în regia lui Paul Michael Glaser, cu Arnold Schwarzenegger interpretând rolul lui Benjamin Richards. King, care-l descrisese pe protagonist ca „sfrijit” și „pre-tuberculos”, a declarat că Richards (din carte) este „...cât se
Fugarul (roman de Richard Bachman) () [Corola-website/Science/331573_a_332902]
-
Nathan, al cărui roman "One More Spring" l-a influențat în scrierea cărții "A Fine and Private Place". În 2012, Beagle a publicat nuveleta "Olfert Dappper's Day", o poveste fictivă a călătoriilor lui Dapper. În 1982, romanul a fost ecranizat în desenul animat Ultimul unicorn, regizat și produs de Rankin/Bass pentru ITC Entertainment, cu un scenariu scris de însuși Beagle. Muzica a fost compusă de Jimmy Webb și interpretată de formația America, iar vocile personajelor au fost date de
Ultima licornă () [Corola-website/Science/331766_a_333095]
-
să omoare băieții. În cele din urmă, Anne, urmărită de o întreagă societate dornică de , descoperă sursa și motivația din spatele epidemiei: o specie extraterestră provoacă intenționat rasa umană la autodistrugere astfel încât extratereștrii să aibă Pământul doar pentru ei. "" a fost ecranizată într-un film de televiziune de către scenaristul Sam Hamm și regizorul Joe Dante pentru serialul rețelei TV Showtime "Masters of Horror". A avut premiera TV la 8 decembrie 2006.
The Screwfly Solution () [Corola-website/Science/331842_a_333171]
-
2000; traducere de Jiří Našinec), ucraineană („Генеральские мундиры”, în vol. "Генеральские мундиры", Editura Nika-Țentr, Kiev, 2000; traducere de N.A. Stratanovskaia) și maghiară („Tábornoki egyenruhák”, în vol. "Dionüszosz kertjében", Editura Metropolis Media, Budapesta, 2013; traducere de Attila Joó). Nuvela a fost ecranizată de către TVR într-o piesă de teatru TV regizată de Constantin Dicu și difuzată la 11 noiembrie 1996. Filmul "Eu sunt Adam!" (1996) a fost inspirat din proza fantastică a lui Mircea Eliade, mai precis din nuvelele „Pe strada Mântuleasa
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Toba de tinichea (în ) este un roman scris de Günter Grass și publicat în 1959. El este primul roman din "Trilogia Danzigului" (în ) a lui Grass. A fost ecranizat în anul 1979 într-un film, care a câștigat în același an premiul Palme d'Or la Festivalul de Film de la Cannes și în anul următor Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Povestea se învârte în jurul vieții lui
Toba de tinichea (roman) () [Corola-website/Science/333177_a_334506]