440 matches
-
a putut rămâne nesancționat de intelectualitatea interbelică care cerea revenirea la singurul îndreptar de funcționare a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Este imposibil de ignorat importanța acestui gest din partea lui Compagnon, a unui autor francez, un gest echivalent, mai mult decît cu un armistițiu, cu recunoașterea unei supremații. Este, dacă interpretăm corect, un act politic care trebuia făcut o dată și o dată. Ecumenismul criticului francez trebuie salutat, iar dialogul, de-acum consacrat, trebuie continuat. Una dintre frustrările cititorului de literatură franceză este lipsa aplicațiilor pe text sau a formulării vreunei corespondențe Între profesarea “relativismului temperat” teoretic și identificarea lui În textele literaturii franceze
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Să facem tabula rasa. Nu există semnificație ascunsă. Este ceea ce este. Sînteți dumnezeu (god, totdeauna cu g mic, în afară de atunci cînd este vorba de Dumnezeu). Trebuie doar să crezi. Amestec extravagant de Biblie, Nietzsche și Palo Alto combinate într-un ecumenism unde oricine este dumnezeu. Să parcurgem aforismele ehrardiene. Tabula rasa: "Se creează plecînd de la nimic" (p. 15). " Viața este un joc în care ceea ce nu este este mai important decît ceea ce este." (p. 16) " Ceea ce este este, nu există semnificație
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
unde autorul propune insistent o reformă radicală a domeniului. Contraoferta sa presupune substituirea pozitivismului miop tradițional cu o orientare teoretofilă de nuanță nominalistă, abandonarea vânătorii de influențe în beneficiul identificării universaliilor, topoilor speculativi de mare circulație. Teoreticianul pledează pentru un ecumenism apt să răstoarne sensul polarității frustrante central/periferic și să transforme cultura într-o piață de valori cu liberă circulație în toate direcțiile. E primul proiect coerent de proporții în care se angajează M. În jurul lui gravitează o masă compactă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
în vasta sa sinteză ideologică, se văd foarte clar drumurile care se deschid în fața unor discipline cum sunt critica, literatura comparată sau teoria literaturii. În matricea ideologică pe care o schițează, comparatismul are o pistă de decolare spre un nou ecumenism și pentru depășirea teoretofobiei. Critica se vede impulsionată în efortul de a integra și a sili la cooperare tehnici preluate din cele mai eclectice direcții. Iar teoriile literaturii își descoperă rațiuni legitimante pentru a ieși din izolare, căutând căi de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Remesiana, care prin misionarismul său a unit pe strămoșii noștri din dreapta și stânga Dunării, toți ceilalți ierarhi tomitani și teologi dacoromani din Dacia Pontică au fost oameni de vocație ecumenică, plini de dinamism, care au imprimat un foc viu, nestins, ecumenismului creștin. Universalismul spiritualității daco-romane s-a manifestat nu numai prin scrierile elaborate de teologii și misionarii dintre Dunăre și Mare, ci și prin contactele dintre romanitatea răsăriteană și cea apuseană sau prin promovare unei împletiri de elemente spirituale între cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
patristică. Această căutare depășește sfera filologică și nu de puține ori scoate la iveală din tezaurul patristic, comun întregii Biserici primare nedespărțite, lumini și sensuri noi pentru înțelegerea corectă și temeinică a dezideratului de unitate creștină, visul de aur al ecumenismului contemporan. Vocabularul teologic actual, care întrebuințează termeni precum: ecumenic, ecumenicitate, ecumenist, etc., dovedește că încă nu s-a făcut o definire clară a acestora. Pentru evitarea unor confuzii a acestor termeni, în dialogul ecumenist actual, este bine să urmărim ideea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
normale a vieții tuturor oamenilor. Prin urmare, ecumenicitatea exprimă sobornicitatea Bisericii, unitatea și ortodoxia credinței apostolice, apărate și întărite prin sinoadele ecumenice și întărite prin diferiți factori (școlile catehetice, misionarismul Bisericii, prietenia între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a structurilor Bisericilor particulare, este o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin diferiți factori (școlile catehetice, misionarismul Bisericii, prietenia între ierarhi, călătoriile, propovăduirea păcii, etc.). b) Termenul ecumenism a fost pus în circulație la începutul secolului XX de către Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a structurilor Bisericilor particulare, este o cercetare comună a misiuni acestora în lume și pentru lume. Ecumenismul nu exprimă nici universalitatea credinței, pentru că nu toate Bisericile de pe pământ participă la
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Mișcarea ecumenică și s-a născut din lipsa de ecumenicitate în lumea protestantă. Ecumenismul actual este un efort care vizează unitatea dogmatică și organică a structurilor Bisericilor particulare, este o cercetare comună a misiuni acestora în lume și pentru lume. Ecumenismul nu exprimă nici universalitatea credinței, pentru că nu toate Bisericile de pe pământ participă la lucrarea de refacere a unității primare a Bisericii și nici ortodoxia ei, pentru că protestantismul s-a îndepărtat uneori prea mult de izvoarele curate ale învățăturii Bisericii. Se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prea mult de izvoarele curate ale învățăturii Bisericii. Se impune, așadar, precizarea că, deși se întrebuințează frecvent, astăzi, cuvântul ecumenic în expresii ca: „mișcare ecumenică”, „efort ecumenic”, „Consiliul Ecumenic”, sensul lui este, în fond, acela de „ecumenist”. Cu alte cuvinte, ecumenismul este un deziderat, pe când ecumenicitatea este o realitate, ca însușire esențială a Bisericii Ortodoxe. „Ecumenicitatea - spune teologul Corneliu Sârbu - reprezintă însăși esența și realitatea supremă a Bisericii, care este un organism spiritual, a cărui viață deplină este unitatea întru adevăr
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
întemeiați fiind pe Sfânta Scriptură. Sfântul Niceta se numără printre cei mai iscusiți apărători ai Bisericii Ortodoxe împotriva arianismului și macedonianismului, precum și împotriva superstițiilor păgâne, infiltrate uneori în credința creștină. El insistă, îndeosebi, asupra dogmei Sfintei Treimi ca bază a ecumenismului actual, făcând din ea „regula credinței”, pe care Sfinții Apostoli au primit-o de la Domnul și au predat-o urmașilor ca „singura credință în Treime”. Tratatul Despre Sfântul Duh, alcătuit „pentru luminarea minții” celor care erau amăgiți de macedonieni sau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spre învățături greșite. Sfaturile pe care Niceta le dă credincioșilor săi, privind atitudinea lor practică pentru a păstra neștirbită credința în Treimea Sfântă sunt pătrunse de dragoste pentru pace și unitate, elemente de bază ale ecumenicității patristice dar și ale ecumenismului actual. Unitatea Bisericii se arată și prin credința în unitatea de ființă a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, care stăpânesc împreună una și aceeași împărăție, „fiindcă este o singură voință a Tatălui și a Fiului, o singură
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
împărăție, „fiindcă este o singură voință a Tatălui și a Fiului, o singură conlucrare, un singur har și aceeași conducere”. Învățătura Sfântului Niceta despre credința în Sfânta Treime ca generatoare a unității dragostei și păcii în lume, inspiră și ajută ecumenismul actual care promovează unitatea tuturor creștinilor chemați să mărturisească și să preamărească un singur Dumnezeu,Tatăl și Fiul și Sfântul Duh - spre mântuirea și fericirea lor. Sfântul Niceta vorbește despre fiecare persoană a Sfintei Treimi, descriindu-i însușirile personale în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
moștenitoare a Ortodoxiei din Scythia Minor și din Dacia, a fost în secolele IV - V d. Hr., în Evul Mediu, și a rămas și astăzi slujitoare a idealurilor celor mai înalte ale credinței creștine și umanității. Creștinismul a creat un ecumenism pe urmele universalismului grec și roman. În Scythia Minor, esența și perspectiva sa s-au manifestat prin acțiuni misionare și de păstrare a doctrinei, prin călătorii, prin opere teologice și de desăvârșire duhovnicească, prin fapte de cultură. Misionarii erau în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pustnicești reliefând valorile eremiților, dar și pe cele chinovitice și punând în centrul lor liniștea și ascultarea, rugăciunea continuă și contemplarea în scopul atingerii desăvârșirii duhovnicești. b. Contribuția Sfântului Ioan Cassian la dezvoltarea literaturii patristice 1. Forme de manifestare a ecumenismului regional în Scythia Minor Ecumenismul creștin al perioadei ce ne interesează (sec. IV - V) este complex și s-a manifestat, în primul rând, datorită universalismului spiritului grec și mesajului evanghelic, dar și grație vastelor dimensiuni terestre ale Imperiului roman. Scythia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și pe cele chinovitice și punând în centrul lor liniștea și ascultarea, rugăciunea continuă și contemplarea în scopul atingerii desăvârșirii duhovnicești. b. Contribuția Sfântului Ioan Cassian la dezvoltarea literaturii patristice 1. Forme de manifestare a ecumenismului regional în Scythia Minor Ecumenismul creștin al perioadei ce ne interesează (sec. IV - V) este complex și s-a manifestat, în primul rând, datorită universalismului spiritului grec și mesajului evanghelic, dar și grație vastelor dimensiuni terestre ale Imperiului roman. Scythia Minor a beneficiat de universalismul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
românii din străvechea Scythie Minor (Dobrogea) și Dacia. Toți acești scriitori apar după retragerea aureliană din 271 - 275 d. Hr.. Populația străromână se afla într-un proces continuu de formare. Există mai multe forme de manifestare a ceea ce putem numi ecumenism regional, și anume: a. O comuniune de credințe diferite și o comuniune de elemente creștine de origine diversă descoperită mai ales în inscripțiile funerare. Trei sferturi din inscripțiile creștine ale Scythiei Minor sunt în limba greacă comparativ cu cele latine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
preoțimii din Constantinopol“. De asemenea, Ioan Cassian face cunoștință nemijlocit, chiar la Roma, cu arhidiaconul Leon, viitorul papă, cel care-l îndeamnă să scrie cunoscutul tratat ,,Despre întruparea Domnului-contra lui Nestorie”. c. Opera misionarilor plecați de pe aceste meleaguri a ridicat ecumenismul din punct de vedere calitativ și cantitativ. Episcopi precum Bretanion, cu ajutoare venite din alte colțuri ale Imperiului roman, din Capadocia (episcopul Eutihie este amintit în scrierile sale de însuși Vasile cel Mare), au organizat activitatea misionară a Scythiei Minor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Tomis au realizat, prin prezența în cadrul acestor sinoade, contacte importante cu marile personalități ale Sinoadelor și ale Imperiului, cu problemele ce se discutau acolo, cu rugăciunile și atmosfera specifice unor astfel de întâlniri. e. Mijloacele care susțin înflorirea și progresul ecumenismului creștin sunt reprezentate de activitatea intelectuală teologică și științifică. Persoanele care au făcut misionarism ori au întreprins călătorii pentru îsușirea mai profundă a dimensiunilor spirituale ale filocaliei și ale Ortodoxiei erau aceleași care promovau ecumenismul sau îl puneau în circulație
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care susțin înflorirea și progresul ecumenismului creștin sunt reprezentate de activitatea intelectuală teologică și științifică. Persoanele care au făcut misionarism ori au întreprins călătorii pentru îsușirea mai profundă a dimensiunilor spirituale ale filocaliei și ale Ortodoxiei erau aceleași care promovau ecumenismul sau îl puneau în circulație. Printre teologii autori de cărți ale căror cuvinte atrag atenția se numără și Teotim I. Instruit în ,,filosofie” și aspirant către desăvârșire, dovedește bună stăpânire a informației teologice, dar și abilitate diplomatică în timpul unei dispute
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Apusul creștin. Călugării dacoromani dintre Dunăre și Mare, zeloși pentru Ortodoxie și pentru unitatea Bisericii, au făcut atunci înțelegeri între creștinii din Răsărit și cei din Apus, constituind exemplul pe care noi, trebuie să-l avem în vedere în înfăptuirea ecumenismului actual. În ceea ce privește persoana marelui teolog Ioan Maxențiu, constatăm că, în tot ceea ce a scris și a gândit, a fost de bună credință, aducându-și o contribuție substanțială la cristalizarea Ortodoxiei postcalcedonene. VII. IERARHI TOMITANI DIN SECOLELE IV-VI
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
fratele și împreună-slujitorul vostru (episcopul Romei noi), stăpânul și patriarhul nostru, să fie asigurată pacea tuturor Bisericilor. Ajutorul spiritual dat de un frate altui frate este ca un zid inexpugnabil, ca o cetate întărită”. Avem aici o grăitoare expresie a ecumenismului interortodox, a dorinței de înțelegere dintre Apus și Răsărit, redată prin aceeași limbă latină cultă. Cuvintele lui Paternus, venerat și printr-o inscripție, contrastează cu tonul și cuprinsul epistolelor schimbate între același papă Hormisdas și Ioan Maxențiu. Evident, situațiile erau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și Africa. Hristologia Sfântului Chiril al Alexandriei n-a fost cunoscută în Apus decât din traducerile lui Dionisie cel Mic, iar nestorianismul prin combaterea acestuia de către Sfântul Ioan Casian și mai apoi prin Ioan Maxențiu. Teologie creatoare și susținătoare a ecumenismului doctrinar și practic între Răsăritul și Apusul creștin, ea a promovat unitatea Bisericii universale. Teologia ținutului dintre Dunăre și Mare a fost umanistă, cu nuanță ascetică, combătând aspru viciile și păcatele, dar cultivând, în același timp, blândețea și prietenia. Ea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]