1,171 matches
-
intre în casele acestora pentru a-i forța să treacă la catolicism, în schimbul garantării vieții și a bunurilor materiale. Ca urmare a acestor presiuni, patru sute de mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
la catolicism, în schimbul garantării vieții și a bunurilor materiale. Ca urmare a acestor presiuni, patru sute de mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
mii de hughenoți au preferat să se convertească la catolicism, iar regele a revocat Edictul de la Nantes, înlocuindu-l cu cel de la Fontainebleau. Acest Edict i-a exilat pe pastorii protestanți, a demolat bisericile acestora, a instaurat botezarea forțată; noul Edict a fost aspru comentat în Europa protestantă, și chiar Papa Inocent al XI-lea a criticat violența cu care a fost pus în practică. Cu toate acestea, poziția de putere centrală a Franței nu putea fi menținută fără implicarea în
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
militară și numărul de soldați implicați. Franța încheiase victorioasă războiul cu Olanda în anul 1678, Ludovic al XIV-lea devenind astfel cel mai puternic monarh european. Însă dorințele sale expansioniste nu s-au limitat la titlul de mare putere. Revocarea Edictului de la Nantes a început să destabilizeze autoritatea și credibilitatea Franței pe scena politică. Celelalte țări, vizibil amenințate de expansiunea teritorială tot mai mare a Franței, au format marea alianță alcătuită din: Austria, Bavaria, Brandemburg, Anglia, Sfântul Imperiu Roman, Portugalia, Savoia
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
creștine, pentru că atunci au activat cele mai alese personalități ale vieții creștine, cele mai luminate minți ale epocii patristice. În manualele de Patrologie, acest secol este cuprins în perioada a doua a literaturii patristice ce se întinde de la anul 313 (Edictul de la Milan) până la 461 (dată morții împăratului Leon I). În secolul al IV-lea s-au evidențiat trei bărbați virtuoși, numiți și cei trei Capadocieni: Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa și Grigorie de Nazianz, care au desfășurat o activitate
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nimic pentru aceasta, deși ține a nu se înstrăina moștenirea fiului minor. Ioan avea 8-9 ani, când împăratul Iulian publica legea din 17 ianuarie 362, prin care supunea numirea profesorilor aprobării imperiale, rezervând, de fapt, aceste posturi păgânilor convinși. Un edict emis ulterior agrava situația, deoarece închidea copiilor din familiile creștine școlile gramaticilor și ale retorilor. Totuși, Antusa dispunea de mijloace materiale și avu posibilitatea de a plăti pentru fiul ei profesori particulari. Situația aceasta nu dură mult deoarece legea se
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
dieta obișnuită și periodică până în anul 1413, apoi locul și funcțiile îi vor fi luate de Herredag, adunarea nobilimii. La jumătatea secolului al XV-lea în exercițiul votării se va impune regula majorității. Ea a fost precis formulată într-un edict (Haandfaestning) din anul 1448 al regelui Cristian I (1448-1481), care consimțea că fără aprobarea stărilor privilegiate nu va hotărî nimic în problemele importante ale statului 548. În 1520 Cristian al II-lea (1513-1523) a recucerit Norvegia, fiind încoronat și ca
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suveranii au convocat-o tot mai rar. Semnul acestei tendințe apare la începutul secolului al XVIII-lea. Împăratul, obligat să sancționeze hotărârile Dietale, nu a exercitat această prerogativă decât sporadic până la 1744. Transilvaniei i se recunoaște autonomia de iure, prin edictul de la 1765 al împărătesei, care o ridică la rangul de Mare Principat (Decernimus etiam, et hoc nostro Diplomate firmissime statuimus, ut post hac futuris temporibus, dictus Magnus Transsilvaniae Principatus)775. Direcțiile principale ale reformismului luminat sunt marcate în Transilvania de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Poem de spus morții la ureche, Editura 24: ORE, Iași, 2011; Aveți nevoie de mine, Editura 24: ORE, Iași, 2012; Interesul poartă (E)fesul, Editura 24: ORE, Iași, 2012. La acestea se adaugă volum de proză scurtă, Sinea Mea (Editura Edict, 2006), un roman, Provocarea (2 volume, Editura Timpul, Iași, 2009) și un jurnal de călătorie: Cu bani sau fără bani, întotdeauna Cuba (Editura Tipo Moldova, Iași, 2006). Numeroase volume de publicistică. Membru al Uniunii Scriitorilor (din 1990) și al Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, Facultatea de Drept a Universității "Dimitrie Cantemir" din Iași (2000-2005). Salariat la Întreprinderea Mecanică Nicolina din Iași (1975-1978) și tehnician la Combinatul de Utilaj Greu Fortus (1978-1990). Membru fondator al Casei Editoriale Moldova (1990) și al editurilor Tipomoldova și Edict Production (1999). Debutează cu versuri în "Cronica" (1977), iar editorial cu placheta Poeme (1980). Colaborează și la "Poezia", "Dacia literară", "Caiete botoșănene", "Convorbiri literare", "24 ore" (1990). Volume de versuri: Poeme, Iași, 1980; Credință și frig, București, 1990; Hierofanie, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și Adi Cristi), Editura TipoMoldova, Iași, 2009; Lăcomia destinului (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Alte volume: Lampa lui Aladin (eseuri), Editura Moldova, Iași, 1997; Curcubeul din hol. Predispoziție amoroasă (proză scurtă), Editura Timpul, Iași, 2004; În România concretă (publicistică), Editura Edict, Iași, 2006. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Premii și alte distincții: Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1995), Premiul revistei "Convorbiri literare" pentru poezie (2005), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
demonstrînd pentru prima oară că Rațiunea statului-națiune este mai puternică decît Religia lui Hristos. În timpul celui de-al doilea asediu al turcilor asupra Vienei, nu se profilează nici o cruciadă, iar Ludovic al XIV-lea nu se gîndește decît la revocarea edictului din Nantes (1685). Europa modernă se formează nu în războiul împotriva dușmanului din afară, ci în lupta cu ea însăși. Statul național este o realitate originală, mai vastă ca cetatea antică, ca republica sau principatul medieval, și mai puțin eterogenă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei unde, sub diverse forme, în întreaga Europă. Din acest moment se dezlănțuie războiul religiilor, care de-clanșează războaie religioase între state pînă la statornicirea, mult mai tîrziu, a unui modus vivendi (pe care îl va anihila însă în Franța revocarea Edictului din Nantes, din 1685). Extinderea Reformei a introdus pluralismul religios în sînul creștinismului occidental. Apar astfel, între variantele aceleiași Credințe, antagonisme și rivalități care sfărîmă definitiv unitatea religioasă a Creștinătății Cruciadelor și Catedralelor, iar dialogul între Bisericile care s-au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
înfrângerea de la Mohács, conflictele cu diverși principi transilvăneni, ascensiunea casei de Habsburg), conflictele religioase din Transilvania și procesul accelerat de modernizare impus de împăratul Iosif al II-lea au anulat treptat autonomia orașului și i-au deschis porțile (Schaser 2000). Edictul de concivilitate din 1781 prevedea tuturor dreptul de cetățenie în oraș, indiferent de stare (românii ortodocși fiind în marea lor majoritate țărani). Mai mult, Universitas Saxonum și-a pierdut votul medieval (curiat), un vot egal cu al celorlalte stări, dobândind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1976. Parties and Party Systems: A Framework for Analysis. Cambridge: Cambridge University Press. Sartori, Giovanni. 2008. Ingineria constituțională comparată. Structuri, stimulente și rezultate. Iași: Institutul European. Schaser, Angelika. 2000. Reformele iosefine în Transilvania și urmările lor în viața socială. Importanța Edictului de Concivilitate pentru orașul Sibiu. Sibiu: hora-Verlag. Slavova, Tatjana. 2008. "A rank order and efficiency evaluation of the EU regions in a social framework." Empirica 35: 339-367. Small, Tamara A. 2008. "Equal Access, Unequal Success Major and Minor Canadian Parties
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru formatori , realizat de UNICEF Păunescu C. Mușu I. „ Recuperarea medicopedagogica a copilului handicapat mintal ” Ed. Med. București 1990 Păunescu C. „ Deficiența mintală și procesul învățării ” EDP Bucuresti 1977 Păunescu C. „ Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului inadaptat ”EDP București 1984 Edict revista educației nr. 7 / 2004 32
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
circuitul valorilor spirituale europene. Pentru a înțelege mai bine creația de exil a lui Ovidiu ne vom referi, în paginile care urmează, la enigma relegării și la metamorfoza poeziei ovidiene, fapte controversate în exegezele de profil. ENIGMA RELEGĂRII. Augustus, prin edictul său fulminant, a schimbat destinul lui Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The Mistery of Ovid's Exile, Berkeley - Los Angeles, 1964, răspund la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu. Ce fapt a determinat relegarea poetului? Cartea de față, a lui Demetrio Marin, și, mai recent, cartea lui J. C. Thibault, The Mistery of Ovid's Exile, Berkeley - Los Angeles, 1964, răspund la această întrebare. Augustus a invocat, în edictul său, volumul Ars amandi, prin care poetul ar fi subminat politica de regenerare a moravurilor inițiată de împărat. Dar cartea Ars amandi fusese publicată cu circa nouă ani înainte de relegare 2. Acestă explicație oficială este un pretext care ascunde cauza
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie, după mai bine de o jumătate de an12. Altă ipoteză, susține S. Reinach 13, în speță că poetul ar fi luat parte la o ședință de divinație privitoare la moartea împăratului și a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu Fabia, soția sa, iar aceasta cu Marcia 19, soția lui Fabius, iar Marcia cu împărăteasa Livia. Dezvăluirea acestui secret de stat ar fi dus atât la asasinarea lui Agrippa din ordinul Liviei, cât și la exilarea lui Ovidiu prin edictul lui Augustus. Precizăm că Paulus Fabius Maximus cobora din gens Fabia, iar soția a treia a lui Ovidiu, tot din gens Fabia. Soția lui Paulus Fabius Maximus era Marcia, nepoata de soră a lui Iulius Caesar, iar soția lui Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
amendat prompt de un regim totalitar. Poetul precizase că delictul său, malum funestum meritase pedeapsa capitală, dar că împăratul comutase această pedeapsă în relegare (Tristia I, 2). Opera de exil a lui Ovidiu nu este, aparent, antiaugustană. Protestul său contra edictului arbitrar al împăratului se referă la carmen, nu la error, fapt pe care și-l asumă, dar pe care nu poate să-l mărturisească. Poetul declară clar că: "Alterius facti culpa silenda mihi." Așadar, silendus error reflectă tăcerea impusă de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
declară într-un pasaj adresându-se lui Augustus: "Furia ta a fost moderată și m-ai lăsat în viață; nici dreptul de cetățean, nici numele nu mi-au fost luate; norocul meu nu a fost dat altora; nici în termenii edictului nu sunt numit exilat. Mi-a fost frică de toate aceste pedepse, pentru că îmi dădeam seama că le meritasem; dar furia ta a fost mai blândă decât greșeala mea. Tu mi-ai ordonat să plec ca relegat în teritoriile pontice
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nici exilul meu nu a fost decis de un judecător special (selecto iudice)114; certându-mă cu cuvinte triste, lucru demn de un principe, te-ai răzbunat singur pentru jignirile primite (offensas tuas), așa cum se și cuvenea. Adaug faptul că edictul, deși nemilos și amenințător, a fost totuși îngăduitor în ceea ce privește pedeapsa (in poenae nomine lene fuit); într-adevăr, în acesta sunt definit drept relegat și nu exilat; practic destinul meu a fost cruțat 115 (parcaque fortunae sunt data verba meae)"116
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de religie, frivol, inept...) și să fi contestat loialitatea acestuia față de împărat. Și cu îndoială în suflet și amărăciune în inimă, Augustus prefera să se lase amăgit de asigurările de fidelitate ale "prietenului" său. De aceea, atunci când Paulus a auzit edictul de exilare al poetului, s-a arătat furios pe Ovidiu, asigurându-l pe Augustus că durerea care îi atinsese inima era și a sa405. Împăratul, pentru moment trebuie să se fi declarat așadar mulțumit de explicațiile lui Paulus, revărsându-și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sine429, și care trebuia să definească noua instituție imperială: principatul. Intenția lui Ovidiu e prea evidentă ca să mai fie comentată. Rezumăm în câteva rânduri ceea ce sperăm să fi clarificat până aici. Ovidiu, în Fasti, deci cu puțin timp înainte de apariția edictului de exilare, își propunea să elogieze figura lui Paulus Fabius Maximus și a casei sale mai mult decât pe cea a lui Augustus însuși, transformându-l într-un adevărat erou, vrând parcă să-l imite poate pe Vergilius care făcuse
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]