499 matches
-
judecătorești trebuie să se facă numai în baza legii, și nu a unor decizii care, aplicate în baza caracterului lor obligatoriu, pot duce la încălcarea valorilor supreme menționate în art. 1 din Constituție. Prin caracterul obligatoriu al deciziei, instanța supremă edictează norme general obligatorii, intrând în sfera puterii legislative, fiind astfel încălcat principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat. De asemenea, invocă și încălcarea art. 126 alin. (3) din Constituție, prin aceea că norma constituțională nu precizează nimic despre
DECIZIE nr. 98 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013 , şi ale art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1865. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261531_a_262860]
-
se vedea, în acest sens, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Raportând cele menționate la prezenta excepție, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au fost edictate de legiuitor cu respectarea exigențelor normelor de tehnică legislativă, acestea având claritatea și previzibilitatea necesare adoptării actului normativ. De asemenea, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale alin. (2) al art. 15, care consacră principiul neretroactivității
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
de plată care să permită despăgubirea tuturor persoanelor îndreptățite - și tergiversarea plății despăgubirilor persoanelor îndreptățite. Statul nu se poate prevala de faptul că resursele sale bugetare sunt prea mici pentru a putea despăgubi toate persoanele îndreptățite chiar în temeiul normei edictate de către autoritatea legiuitoare, trebuind să estimeze la momentul adoptării Legii nr. 9/1998 resursele materiale necesare plății despăgubirilor respective. De asemenea, opinia instanței este și în sensul că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 încalcă principiul neretroactivității
DECIZIE nr. 120 din 6 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261659_a_262988]
-
Codul de procedură fiscală. Iar Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 nu are forța juridică a unei legi, așa cum cer prevederile art. 1 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, astfel că nu ar putea edicta o normă juridică prin care să se înlăture aplicarea unei prevederi a Codului de procedură fiscală. În aceste condiții, prevederile art. 35 al Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea
SENTINŢA CIVILĂ nr. 835 din 8 februarie 2012 referitoare la pronunţarea asupra cererii în contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect - anulare act administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260534_a_261863]
-
să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Curtea a apreciat că cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituție. Curtea constată că aceste considerente sunt valabile și în prezenta cauză, având în vedere similitudinea reglementării taxei
DECIZIE nr. 40 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259270_a_260599]
-
respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Se arată că prin aceste modificări se creează un cadru procesual distinct privitor la momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în favoarea ordonanțelor (lato sensu, ordonanțele Guvernului sau ordonanțe de urgență ale Guvernului) față de legile organice sau ordinare (edictate de Parlament). Astfel, prin articolele criticate, ordonanțele Guvernului dobândesc o putere juridică superioară legii, prin restrângerea cadrului procesual în care poate fi ridicată o excepție de neconstituționalitate. 6. Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
DECIZIE nr. 479 din 18 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263820_a_265149]
-
cu consecința eliberării din funcție a personalului aferent, nu se îngrădește alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece activitatea personalului noilor structuri create în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Or, ordonanța de urgență prevede că, în urma preluării activității Gărzii Financiare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, se înființează două noi structuri, Direcția generală antifraudă fiscală și, în cadrul acesteia, Direcția de combatere
DECIZIE nr. 495 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263871_a_265200]
-
din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se ocupă în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene, a consilierilor locali și a consilierilor județeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcționare a acestora. Astfel, Curtea a constatat că susținerea autorului excepției, în sensul că, prin stabilirea unor incompatibilități în cazul aleșilor locali, prevederile art. 87 și art. 91 din Legea nr. 161/2003 adaugă la art.
DECIZIE nr. 550 din 16 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. f) şi art. 91 alin. (1), (3)-(6) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, precum şi ale art. 25 alin. (2)-(4) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264051_a_265380]
-
cu consecința eliberării din funcție a personalului aferent, nu se îngrădește alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece activitatea personalului noilor structuri create în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Or, ordonanța de urgență prevede că, în urma preluării activității Gărzii Financiare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, se înființează două noi structuri, Direcția generală antifraudă fiscală și, în cadrul acesteia, Direcția de combatere
DECIZIE nr. 399 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263699_a_265028]
-
în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat, indiferent de vârsta lor biologică și că, detaliind anexa nr. 3 la lege, ajunge astfel să o modifice, încălcând spiritul legii în aplicarea căreia a fost edictat. 21. În termeni asemănători au fost tratate aspectele de admisibilitate de către cele două complete ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, arătându-se că litigiile se află în apel
DECIZIE nr. 22 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265704_a_267033]
-
pentru prevenirea și combaterea corupției, măsură ce are ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor publice. Prin urmare, activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora, astfel că nu se poate susține încălcarea dreptului de asociere și a libertății economice, consacrate de art. 40 și, respectiv, art. 45 din Constituție. Textul de lege criticat nu aduce atingere nici
DECIZIE nr. 396 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256152_a_257481]
-
reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și pentru prevenirea și combaterea corupției
DECIZIE nr. 396 din 1 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256152_a_257481]
-
II. Expunerea de motive conține suficiente motive pentru a susține atât caracterul extraordinar al situației care a determinat Guvernul să reglementeze materia insolvenței pe calea unui astfel de act normativ, cât și urgența cu care acesta se impunea a fi edictat. Emiterea unei ordonanțe de urgență a fost pe deplin justificată de existența în materie a unei legislații greoaie, stufoase și contradictorii, cuprinzând o multitudine de acte normative prin aplicarea cărora se ajunge la prelungirea excesivă a procedurii insolvenței, cu efecte
DECIZIE nr. 447 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255761_a_257090]
-
arbitrar, deoarece momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Curtea a constatat că legiuitorul este îndreptățit ca, pentru situații deosebite, să aplice un tratament juridic diferit. De altfel
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
reținut că momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Așadar, s-a considerat neîntemeiată critica potrivit căreia sintagma "referitoare la perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989", regăsită
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
totalitate perioadei dictaturii comuniste. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât, dimpotrivă, situațiilor diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit. Opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este, astfel, una justificată în mod obiectiv și rațional și în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în practica sa, în mod constant
DECIZIE nr. 15 din 12 noiembrie 2012 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 , în ceea ce priveşte stabilirea caracterului politic al deportării şi prizonieratului în fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. În speță, în aplicarea art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportată la dispozițiile Codului vamal, ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), și
DECIZIE nr. 88A din 31 mai 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de 22 februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247342_a_248671]
-
După cum a statuat practica judiciară, dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscala (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă. În
DECIZIE nr. 88A din 31 mai 2012 privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de 22 februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247342_a_248671]
-
în Cauza Van Raalte împotriva Olandei, prin care a statuat că impozitele sau contribuțiile intră în domeniul de aplicare al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, se aplică prin analogie și taxelor parafiscale. Totodată, mai învederează că legile edictate în această materie trebuie să corespundă cerințelor de accesibilitate, claritate și previzibilitate consacrate atât de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și de jurisprudența Curții Constituționale, ceea ce duce la încălcarea implicită a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
DECIZIE nr. 892 din 25 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 35/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247367_a_248696]
-
că, potrivit dispozițiilor generale ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, normele vamale, fiscale ori procesual-fiscale își limitează efectele la raporturile juridice pentru reglementarea cărora au fost edictate. În speță, în aplicarea art. 14 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportată la dispozițiile Codului vamal, ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal), și
DECIZIE nr. 248 din 4 decembrie 2012 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 88A din 31 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de 22 februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
După cum a statuat practica judiciară, dispozițiile invocate de pârâtă, art. 130^1 și art. 131 din Codul fiscal reprezintă norme în materie fiscala (și, mai mult, în materie de taxă pe valoarea adăugată - titlul VI al Codului) și au fost edictate pentru stabilirea raporturilor fiscale între contribuabili și stat, și nu pentru realizarea drepturilor de proprietate intelectuală. Prin urmare, domeniul de aplicare al acestor dispoziții trebuie interpretat după regula potrivit căreia unde legea distinge și interpretul trebuie să o facă. În
DECIZIE nr. 248 din 4 decembrie 2012 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 88A din 31 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 2 pronunţate la data de 22 februarie 2012 având ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind cuantumul remuneraţiei compensatorii pentru copia privată pentru coli de hârtie pentru copiator format A4, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 6 martie 2012, în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 17/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247340_a_248669]
-
rezultatul verificării măsurii în care această hotărâre îndeplinește condițiile prevăzute de lege. 3. În ceea ce privește susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la faptul că statul trebuie să garanteze accesul persoanei la activitatea economică, Curtea observă că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, coroborate cu cele ale art. 45 din Constituție, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și
DECIZIE nr. 834 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247055_a_248384]
-
este de competența judecătorului ordinar, măsura de suspendare a plății pensiei, după opțiunea exprimată de beneficiar, nefiind în conflict cu normele Constituției. Referitor la dispozițiile art. 118 din Constituție, consideră că acestea nu sunt în niciun fel atinse de măsurile edictate prin Legea nr. 329/2009 , normele aplicându-se tuturor celor care se găsesc în situația de cumul, iar nu numai pensionarilor militari. De altfel, drepturile și obligațiile cu caracter pecuniar ale militarilor în activitate sau pensionari nu fac obiect de
DECIZIE nr. 774 din 25 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247054_a_248383]
-
unele cazuri, avându-se în vedere specificul profesiei. Prin instituirea interdicțiilor prevăzute de textele de lege criticate nu se îngrădește alegerea profesiei, deoarece orice activitate ce se circumscrie dreptului la muncă trebuie să respecte regulile pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. 4. Curtea observă că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală, întrucât, potrivit acestora, accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate
DECIZIE nr. 868 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247156_a_248485]
-
instanță a unei astfel de hotărâri. În opinia sa, reglementarea este evazivă și contradictorie, rațiunile de securitate națională la care face referire art. 85 alin. (5) sunt diferite de cele de la alin. (1) al aceluiași articol. Or, legiuitorul trebuie să edicteze norme accesibile și previzibile, lipsite de ambiguități și neclarități. Apărătorul părții Zheng You solicită, de asemenea, admiterea excepției, subliniind, în esență, imprecizia și echivocul textului de lege criticat. Arată că în cuprinsul acestuia se folosesc cu același sens expresiile de
DECIZIE nr. 273 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85 alin. (1)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253821_a_255150]