604 matches
-
de muncă implicate au fost acoperite cu sume adunate prin intermediul comitetelor școlare 3, a căror rețea a fost înființată prin Decretul din iulie 19194. Deși comitetele școlare sunt în genere asociate cu numele lui Constantin Angelescu, eleau fost precedate de eforiile, care au avut o viață scurtă, înființate de Simion Mehedinți în 1918 ca ministru al educației în guvernul Marghiloman 5. În Regat, Casa școalelor a îndeplinit în chip limitat funcțiile acestor comitete încă din 18961. Angelescu a declarat că ideea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și apune la începutul anului 1928. Unele publicații apreciau că „prof. C. Rădulescu n-a editat această revistă decât pentru reclamă personală.” (Glasul Bucovinei, 3 martie 1932). * Bucovina Forestieră, revistă pentru studierea bogățiilor naturale ale Bucovinei, apare trimestrial, sub patronajul Eforiei fondului bisericesc din Bucovina, numărul 1 în ianuarie - martie 1943, cu referire la pădure, vânat, pescuit. Din comitetul de redacție făceau parte: director - ing. Ilie Dan, redactor - ing. Ștefan Gârbu, membrii ing. Aurel Voloșciuc și ing. Ioan Rătan, secretar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în limbaj francizat analize meticuloase privind subiectul, personalitatea eroilor, motivarea psihologică, jocul actorilor, decorurile, limba“ (G. Călinescu). Laertiu a mai scris poezii (Ore de repaos, 1853) și lucrări dramatice, mediocre. Dar n-a putut rămâne 338. Poetul Zamfirescu, funcționar la Eforia Spitalelor Civile, a murit nebun. Zamfirescu a avut talent. Publicului celui mare a început să-i fie cunoscut după apariția Revistei contimporane în anul 1873, în care a scris. Excela, mai ales, în satiră. Moartea prematură datorită acelei boale nenorocite
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la Facultatea de Stiinte Aplicate a Universității Libere din Bruxelles, așa cum atestă certificatul eliberat de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1903, grație căreia să pot continua studiele în anul al IV-lea și ultimul an de studii al Școlii Polytechnice. Singura mea speranța fiind concentrată în sentimentele umanitare ale Dlor Vóstre și viitorul meu depinzând de la decisiunea favorabilă a Onor Eforii, apelez prea respectuos la generositatea Dlor Efori, rugând a-mi aprobă o bursă, pentru care înalt act umanitar, îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a avut câștig de cauză, căci studentul nostru se îndrepta, câteva luni mai tarziu, prin intermediul Legației României la Bruxelles, către Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, căruia îi cerea, cu aceleași artificii de limbaj, un ajutor pentru studii pe
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, circulația documentelor între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine și reprezentanta din Belgia, caracteristicile suportului financiar pe care instituțiile publice ori private românești (Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc) îl acordau (sau nu!) tinerilor români aflați la studii, ca să nu mai vorbim de strategiile (legale, retorice, sentimentale) pe care aceștia le mobilizau pentru a obtine burse, stipendii, ajutoare. Prin multiplicarea unor asemenea biografii s-ar putea
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, care erau instituțiile publice sau private ce puteau oferi sprijin financiar tinerilor aflați în situații dificile: Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Domeniilor, Ministerul Instrucțiunii Publice, Casa Regală, Eforia Brâncoveanu, primăriile etc. Pe de altă parte, răspunsul autorităților ne-a ajutat să vedem cum circulau documentele între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine și reprezentanta din Belgia. Mai mult, am găsit în documentele de arhivă un interes real al
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
institutions publiques ou privées, qui offraient un appui financier aux jeunes qui se trouvaient dans des situations difficiles: le Ministère des Travaux Publics, le Ministère des Domaines, le Ministère de l'Instruction Publique, la Maison Royale, leș Établissements de Bienfaisance (Eforia) Brâncoveanu, leș mairies etc. D'autre part, la réponse des autorités témoigne de la collaboration entre l'Administration Centrale du Ministère des Affaires Étrangères et la Légation de Roumanie en Belgique. Leș documents d'archive démontrent un intérêt réel des autorités
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
practice ale secției de ingineri mecanici de la Facultatea de Stiinte Aplicate emis de Rectoratul Universității Libere din Bruxelles pe numele lui Basile Butza, 17 septembrie 1902, nepaginat. 13 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (9, rue Belliard, Bruxelles) către Eforia Instituțiunilor Brâncoveanu, 22 septembrie 1902, nepaginat. 14 Ibid., Scrisoare a lui Vasile G. Butză (6, rue des Paroissiens; Bruxelles) către Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 14 februarie 1903, nepaginat. 15 Ibid., Certificat semnat de Eugen Mavrodi, Ministrul României la
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
referințe Petre Țuțea 138 referințe Poezia lirică românească tradusă în limbile engleză și franceză. Dificultăți de traducere 98 referințe Politica și media 24 referințe Politologie și sisteme politice 329 referințe Poreclele românești 89 referințe Prescripția extinctivă 44 referințe Primăria și Eforia Iași în presa locală 1293 referințe Probele și mijloacele de probă în procesul penal 12 referințe Problema libertății și a responsabilității în filosofia creștină 138 referințe Protecția mediului. Securitatea statelor 157 referințe Psihopedagogia adulților (literatura românească a ultimilor 25 de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Școalelor. Om de cultură, valoros organizator, în perioada activității sale s-a remarcat prin măsuri energice de organizare: • Întocmirea unui catalog complet al fondului, primul de acest gen din țară. • Convinge pe epitropi să intre în relații de schimb cu Eforia Școalelor Publice din București. • Obligă autorii și editorii să depună bibliotecii câte cinci exemplare din cărțile publicate și un exemplar din periodice. • Redactează primul regulament pentru organizarea bibliotecii publice, acesta fiind primul regulament din țară. • Înființează cu Gh. Asachi o
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
la Universitate ca audient, și a făcut cercetări de istorie și filologie în arhivele vieneze. Aici își tipărește prima lucrare de lingvistică, Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo valachicae (1840). La solicitarea Eforiei Școalelor din București este numit în 1842 profesor de filosofie la Colegiul „Sf. Sava”, și din necesități didactice traduce manualele de filosofie ale lui A. Delavigne (1846) și Wilhelm Traugott Krug (1847), contribuind prin aceasta la formarea terminologiei filosofice în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
cu fostul său prieten Simion Bărnuțiu, demisionează în 1858 și se mută la București. Profesor de limba și literatura latină la Colegiul „Sf. Sava”, redactor la revista pedagogică „Instrucțiunea publică” (1859), devine curând director al Bibliotecii Naționale și membru al Eforiei Școalelor (transformată în 1862 în Consiliul Superior al Instrucțiunii Publice). Din 1864, când ia ființă Universitatea din București, funcționează ca profesor de istoria literaturii clasice, fiind primul decan al Facultății de Litere (până în 1878). Funcțiile însemnate se succedă mereu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
Bibliologia este o știință, o disciplină didactică, un domeniu de activitate practică care vizează cartea, biblioteca, bibliografia. 2. Enumerați câteva personalități ale bibliologiei românești. R: Primul organizator de biblioteci, Petrache Poenaru (1799-1875), absolvent al Școlii Politehnice din Paris, director al Eforiei Școalelor din Țara Românească, este cel care a introdus în Regulamentul Școalelor (1833) primele prevederi legislative privind bibliotecile. Datorită lui, Biblioteca Națională (dezvoltată din Colegiul Național de la Sf. Sava și Biblioteca Școlii Centrale din Craiova), a beneficiat de depozit legal
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
președinte al Camerei. Brătianu la mine între orele 11 și 12. După-amiaza singur, scris. Stöhr. Seara cu Elisabeta, piquet. Vineri, 7/19 februarie Mohorât. Înainte de amiază Brătianu la mine. După-amiaza citit. Orele 5-7 Kalinderu. Ora 8½ vizitat noua baie a Eforiei pe bulevard. Sala este iluminată electric. Acolo D. Ghica, Vernescu, Orescu, Robescu, S. Mihăilescu etc. Rămas o jumătate de oră. Văzut mașina pentru iluminat electric și construcția. Ora 9¼ înapoi. Scris. Sâmbătă, 8/20 februarie Foarte mohorât. Nici un ministru. După-amiaza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Orele 10½-12 Consiliu de miniștri, discutat jurisdicția consulară și tratatele comerciale. După-amiaza audiențe. Promenadă până la ora 4½. Orele 6-7½ Kalinderu. Procese aici și la Iași pentru Domeniile Coroanei, care sunt provocate de opoziție. Piquet cu Elisabeta. Ora 10½ la stabilimentul Eforiei pe bulevard. Balul Societății Elisabeta, iluminat electric, foarte plin, femeile în costume românești. Tombolă, acolo până la ora 12½. Sunt prezenți și delegații la conferința de pace. -6°R, noapte rece și senină. Joi, 13/25 februarie Vreme minunată, frig. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
curse, acolo până la ora 5½. Blarenberg, care e foarte bolnav, a câștigat aproape toate premiile, chiar și cei 4.000 de franci de la mine. Vorbit cu multă lume. Ora 5½ la sfințirea spitalului de copii pe care l-a construit Eforia. Ne întâmpină D. Ghica. Acolo până la ora 7. Mers cu trăsura prin oraș, până la Cotroceni. Enorm de cald, praf. Luni, 19/31 mai Secetă enormă, nu plouă deloc în toată țara, recolta pare să fie compromisă. Arșiță toropitoare. Ora 11½
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Elisabeta. Ora 12 în pat. Marți, 7 decembrie/25 noiembrie Vreme minunată. Înainte de amiază cu Leopold. După-amiaza la Cotroceni, acolo promenadă, aer bun. Ora 7 cinat cu suita, Bibescu, Kalinderu, Lecomte etc. Ora 10 la bal în localul Băii Eforiei de pe Bulevard. Lume puțină, tombolă, foarte frumos, corpul diplomatic, conversat acolo până la ora 12½. Leopold și cu mine răciți. Ora 1 în pat. Miercuri, 8 decembrie/26 noiembrie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază cu Leopold, Stöhr aici. Ora 1 dejunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
războiului. Bismarck cere ca generalul Boulanger să se retragă. Sâmbătă, 5 februarie/24 ianuarie -1°R, ceață. Înainte de amiază Pherekyde, situația este încă relicoasă, Franța din cauza lui Boulanger. După-amiaza C. Manu. Orele 5-7 Kalinderu. Ora 10 balul Furnica în sala Eforiei, acolo corpul diplomatic, mulți din societate etc. Tombolă, tarabe. Noi rămânem până la ora 12½. Duminică, 6 februarie/25 ianuarie Vreme minunată, deloc rece. Ora 10 capela episcopală. La episcop. Plimbare cu trăsura. Orele 1½-4½ audiențe. Brătianu bolnav. Seara cu Elisabeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
vrea de fapt să demisioneze. Frig, ceață. Ora 11½ în pat. Scris Mariei. Joi, 1 decembrie/19 noiembrie Ceață deasă, +4°R. Înainte de amiază Aurelian și Nacu. După-amiaza Melchisedec, audiențe, scris. Ora 5 lume. Ora 8½ cu Elisabeta la Baia Eforiei, reprezentație a lui Coquelin, piesă de Molière, până la ora 11, foarte bine, plin. Vineri, 2 decembrie/20 noiembrie Cețos, rece. Înainte de amiază R. Mihai. Mai târziu colonelul Bibescu. După-amiaza audiențe, promenadă. Seara iarăși audiențe, scris. Orele 8½ I. Murat, socrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi ca medic primar la spitalele Colțea și Eforie. Era totodată medic al Palatului. A fost în repetate rânduri deputat și senator. Nicolae Kalinderu (1835-1902), medic, doctor în medicină la Paris, frate al lui Ioan Kalinderu. Medic primar la Spitalul Eforiei și la Spitalul Brâncovenesc. Mai târziu, va deveni profesor la Facultatea de Medicină din București și membru corespondent al Academiei Române. Wilhelm Kremnitz (1843-1897), medic german stabilit în 1875 la București, ca medic primar la Spitalul Brâncovenesc. A devenit medic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
comunității. Prin urmare, nu numai că aceste comunități aveau În frunte oameni de Încredere ai Partidului, dar aceștia erau supervizați de organismul politic, care era C.D.E. Acești „comisari” trebuiau să „vegheze asupra Însănătoșirii componenței conducerilor de comitet, salariaților comunității și eforiilor sinagogale, să vegheze la aplicarea instrucțiunilor, să ajute la Întocmirea dosarelor...” 5. E vorba de un control total, până În cele mai neînsemnate probleme administrative. Comunitatea era lipsită astfel de funcțiile tradiționale, de autonomie, de inițiativă În propriile-i probleme. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
importante asupra banilor lăsați de defunctul Castroian. Iată ce mai scria contabilul șef: „...prin Decretele-Lege promulgate și în urma Ordinului Ministerului (probabil, al cultelor, n.n.) de către Primărie s’a predat toate bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată-l: „...Primăria Huși nu mai are nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21 noiembrie 1941, șeful poliției, I. Balea, trimitea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată-l: „...Primăria Huși nu mai are nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21 noiembrie 1941, șeful poliției, I. Balea, trimitea primarului „nota informativă confidențială”, cu nr.8845, în care îi aducea la cunoștință un fapt jenant pentru comunitatea romano-catolică din urbe: „...avem onoare a vă înainta alăturat una notă informativă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]