735 matches
-
Cervantes... Am sosit la Madrid la început de noiembrie, lună când se pregătesc acțiunile pentru Ziua Națională, rapoartele de activitate și proiectele pentru anul următor, așa că am intrat "în dispozitiv" imediat. Întrevederea cu ambasadorul a fost scurtă și protocolară, fără efuziuni sentimentale nici de o parte, nici de cealaltă. Pe felia sa fiecare eram prea versați în ale vieții pentru atare momente. Mi-am cunoscut și colegii consilierul comercial, consulul, secretar II, atașatul de presă, secretar III și atașatul cultural, secretar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
discreției până la a lăsa să fie jertfit sub ochii săi adevărul, poate uneori chiar și virtutea, fără să le apere. Și-ar pune bucuros pana, dar nu și limba, la îndemâna celei mai frumoase cauze din lume. În sfârșit, chiar în efuziunile și aban donul unei companii intime, el nu-și contrazice prietenii decât cu o repulsie în care se simte rezistența unei deprinderi. Acesta este Chateaubriand în societate. Adăugați la acestea câteva manii de mare senior, atracția pentru ceea ce este scump
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o situație presupus reală, ci în jurul unui discurs patetic, declamativ, care devine, de fapt, centrul de greutate al scenei. Pe bună dreptate, comediografului acest discurs i se pare derizoriu, enorm. Caragiale „simte” nu enorm, ca un romantic tra- versat de efuziuni și vizionarisme, ci enor mi tatea proce- deului asemeni unui critic literar care sesi zează retorismele și artificiozitățile. „Într-o scenă memorabilă a lui Victor Hugo, nobilul hidalgo Silva prinde la fidanțata și pupila lui, mândra Dona Sol, pe doi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de oră tot teatrul și apropiații actorilor au aflat că familia Suhar o va face lată de astă dată. Toți nu mă întrebau decât când plecăm, dacă ne mai întoarcem, nu cât ne costă biletele. Rezistând acestui prim val de „efuziune prietenească” mai mult sau mai puțin sinceră, am purces la căutarea cadourilor de pus sub bradul de Crăciun, paralel cu această activitate dând telefoane pentru a afla despre actele de care avem nevoie pentru obținerea vizelor și emailuri în America
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și caraghioase. Oricât adevăr ar exista în șarjele „belferului” asediat de toxinele atâtor „parapoane”, ele nu disimulează îndeajuns umoarea rea. Apatia, ieșirile lui de revoltă trădează obida unui complex social, precum și cantonarea în resentiment. Replierea în reverii și cultivarea unor efuziuni naturiste constituie cea mai bună terapie a stărilor de indispoziție. Ca și C. Hogaș, B., iubitor de solitudine care nu-și refuză deliciul epicureic, are gustul vagabondajului la voia întâmplării, aceste peregrinări nutrind lirismul dichisit al generoaselor descrieri. E fața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
voit să adun pe fiii tăi, cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar n-ați voit! (Luca, XIII, 34) Întâlniri la nivel înalt, simpozioane, dialoguri, plouă cu invitații. Patru, în medie, la fiecare cinsprezece zile. Punctul comun: toate aceste efuziuni ecumenice se desfășoară acolo unde nu au loc incidente armate. Ierusalimul continuă să nu le vrea, astfel încât lipsesc tocmai acolo unde e mai multă nevoie de ele. Profesioniștii dialogului nu așteaptă să li se spună de două ori că vatra
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chiar dacă aici s-a elaborat Talmudul de la Ierusalim). Zabulon și Neftali, în schimb, ca și portul Genesareth, care nu mai este un port și se numește Ginossar, sunt și mai întristătoare. Visam cândva, dacă-mi mai amintesc bine, ca, în lipsa efuziunilor spirituale (fiecare după capacitățle sale) să transform un clasic sight-seeing tour într-un exercițiu de infuzie peisageră și de telepatie vizuală. Îmi jurasem să mă impregnez nu atât cu negii monumentali, prelungiri contestabile ale superstiției mamifere, cât cu terenuri joase
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pierdea ocazia în nici un discurs de la Montecitorio, de a introduce o frază al cărei fond era întotdeauna același, despre "Marea Britanie, singura putere cu adevărat prietenă sigură și dovedită a Italiei... ". (Vederile asupra Abisiniei aveau să fie un duș rece peste efuziunile fierbinți și să ducă la înflorituri retorice de culoare opusă... În privința Germaniei, Ducele îl lăsă pe Federzoni să facă drumuri la Berlin și să pledeze apropieri teoretice, și pe fostul șef de gară Farinacci să răcnească cît îl ținea gura
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
riscul intreprinderii”, dar și de obligația noastră față de acel „asemănător, dar ne-ipocrit” contemporan. În felul acesta îl sărbătorim și noi pe lectorul nostru, el, care în atâtea rânduri și în atâtea colțuri de țară ne-a strâns mâna cu efuziune și „fără gând ascuns”!Ă Revenind la succes vom observa încă o dată că „sensul vieții”, cum îl interpretăm noi, nu se leagă de „succes”, de nici o fațetă a sa, indiferent că avem în față „pilda” cam opresivă și ubicuă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cunoscute. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în demersurile publicistice curente, cât și în memorabila sa sinteză. Conștient de panșantul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
să prindă în viers, vers sau proză clipele frumoase, trecătoare ale veșniciei satului nostru. Mulți ori fi fost aceea care și-au făcut singuri cîntecele cu care să-și aline dorul și aleanul, dar numai câțiva au îndrăznit săși încredințeze efuziunile lor sufletești hârtiei și să mai și arate și altora câte ceva din producțiile lor din ceasuri de veghe, de of și de dor. De la unii dintre aceștia am reușit să recuperăm producția lor artistică, uneori, nesperat de valoroasă. Înserăm în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmi țipă-n zori; sirena la uzină Ce cheamă mii de muncitori, la muncă ntins să vină. Nu i nici drăguța, nu-i nici joc, nici doina de la țară. Că altă doină, alt caval e-n viața proletară. Deducem din efuziunile poetice ale consătenilor noștri duși peste mări și țări, cît de mult erau măcinați de dorul de casă, și totodată simțim în versul lor naiv, simplu și plin de sinceritate că în viața lor se produceau mutații. Și pentru cei mai mulți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vrajă în plimbările sub „clar de lună”, dar tot ea îl supune la „tortura” îndoielilor și a geloziei, urmate de jalea „despărțirii”. Sunt trăiri ce induc, pe alocuri, o cadență de romanță („Iubita mea, îți mai aduci aminte?”). Înduioșări, tânjiri, efuziuni, toate exprimă o stare emoțională ce se sustrage rigorilor lirismului imperturbabil, izvorând din ceea ce poetul însuși numește „inima mea caldă”. Numai atunci când, aidoma parnasienilor, își vede iubita înveșnicită prin grația cuvântului sculptat cu scumpătate, P., cel care se iluzionează a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
unei incapacități de a ține sub control băiețeii dezlănțuiți. Înfăți-șându-i noii copii săraci și abandonați, îi spune: «Masina, acest copil este orfan, l-au abandonat. Ce spui, îl luăm?». Și femeia morocănoasă, cu lacrimi mari în ochi, se topește în efuziuni de gingășie maternă, îmbrățișând și mângâind copilul. Și la scurt timp, la prima năzdrăvănie a băieților, răbufnește cu noi muștruluieli: «Pleacă! Nu vezi că sugi sângele lui don Giovanni? Pleacă!». «Băieții mei» Prima îndatorire pastorală a lui don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
superb aleasă : nu e o tînără tulburătoare sau una victimizabilă, ci una aspră și obraznică (o cocalară, ca să vorbim pe șleau), iar soliditatea ei prozaică, nu prea impresionabilă (dar nici nesimțitoare), scoate și mai bine în evidență absurditatea lirică a efuziunilor lui Maurice. Nimeni nu e mai conștient de absurditatea asta decît Maurice însuși. Un băiat ? Ce băiat ? , își iscodește el dulcineea, gustînd din plăcerea geloziei ca dintr-un vin vechi. ̨ n cel mai uimitor moment al filmului, el se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu umor, unele amănunte fiind utile pentru cunoașterea biografiei scriitorului sau a cadrului general istoric al României din acea perioadă. Autorul a participat implicit la majoritatea evenimentelor prezentate, prin urmare autenticitatea lor este în afară de orice îndoială, ceea ce explică, pe alocuri, efuziuni lirice, accentele sentimentale și entuziasmul înaripat, așa cum mărturisește autorul chiar de la început: "Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei... Simt, dar, o mare plăcere să revin un moment asupra acestor fapte petrecute, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
arunce o ochire asupra vreunui muritor, de astă dată uitându-și mândria de rasă nu știau cum să străbată prin mulțime, pentru a vedea de aproape pe vestitul înotător, a-i vorbi, a-l felicita, a-i strânge mâna cu efuziune; iar una mai demonstrativă se zice chiar că l-ar fi sărutat. Lucru ciudat, eu care până în ziua aceea nu-mi cunoșteam păcatul de a fi invidios, mărturisesc că grozav aș fi voit să fiu în locul lui înghesuit de atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atunci pedeapsa cu moartea, menținută în unele state ca sancțiune supremă, nu mai are sens, deși ar fi necesar să se observe că această cădere a statelor în „terezism” ar putea încuraja pe toți dezaxații, sadicii și criminalii lumii. În efuziunile lui mistico-filosofice, Petre Țuțea lăsa să se înțeleagă că era de acord cu definiția dată omului de către alt filosof: „Omul este singurul animal care se plictisește”, care, cu toate că suferă de „psihologism”, este adevărată și folosește, în contextul dat, la stabilirea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
împreună”. Îmi dă și o carte: Timpul local. Plimbări prin Kaliningrad - niște fantezii lirice despre „fața neștiută” a orașului. Îi mulțumesc. „Ar fi bine să ținem legătura”. „Da, da, firește”, încuviințez eu, din politețe, sperând totuși să-și mai tempereze efuziunea. Bine că am întors „foaia” vremurilor în Moldova. De ce să-l descurajez?... Dar am întors-o, oare? VASILE GÂRNEȚ: Am program liber. Pot să mă plimb prin oraș, unde nu prea am ce să văd, sau să mă întorc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
orchestrei. Cehii, în special, sunt foarte activi. Miroslav Hule (zis și „pescarul”, pentru aerul lui frust și pentru poveștile pe care ni le-a înșirat despre zona rustică de unde provine) îl îmbrățișează pe șeful orchestrei, în rubașcă și el, cu efuziune slavă. Celălalt ceh, Pavel Verner, care ne reproșase, la Paris, că nu am convins masele din Moldova asupra beneficiilor libertății, vorbește la mobil cu Praga. Îi relatează interlocutorului său nevăzut, dar auzit de el, secvența pe care tocmai o trăiește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și-a pus costum nou și cravată. Nu a venit singur, și-a adus la banchet și „familionul” - soția și copilașul în cărucior. Micul Sauter - baby - devine, firește, obiectul adorației spontane a întregii caravane scriitoricești, în special o țintă pentru efuziunea doamnelor. VASILE GÂRNEȚ: Boris Buracinschi este ghidul nostru prin oraș. O mică dispută - unde să mergem? Nae Prelipceanu alege marea și pleacă singur într-acolo. Andrei Bodiu, Adrian Popescu, VITALIE CIOBANU și eu preferăm să batem orașul vechi. Mergem în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
privirea ei albastră plină de o inten sitate pe care nu reușesc s-o descifrez cu capul meu șfichiuit nă prasnic. Vine încet lângă mine și mă mângâie pe obraz. Mă surprinde mângâierea ei, nu sunt obișnuită cu astfel de efuziuni din partea ei. Dar nu mă pot desprinde de zidul rece al balconului. — E frumos să fii tânăr și liber și să visezi că zbori! rostește ea, în timp ce mă trage ușor de mână și eu o urmez cu pași de plumb
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
spune pe nume în primul rând și-n al doilea rând îl iau ca ucenic al meu, ajutor, copilul spune da și firescul răspunsului lui îmi place încât îmi vine să-l strâng în brațe, dar îmi opresc la timp efuziunile sentimentale la vederea chipului său asprit de viața austeră de la mănăstire, îmi ajunge Daniel aproape până la umeri și eu știu numai privindu-l că, așa plăpând cum pare la trup, va fi pentru mine mai mult decât canalul colector și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
patru de ani - cu unul mai puțin decât Hideyoshi. Era călit de anii petrecuți pe câmpul de luptă și, deși Îi lipsea un ochi, arăta calm și stăpânit. Când văzu primirea cordială pe care i-o făcea Katsuie, zâmbi la adresa efuziunilor sale emotive. Doamna Oichi era prezentă și ea să-l Întâmpine, dar Inuchiyo spuse galant: — Trebuie că vă este neplăcut să vă aflați În această Încăpere friguroasă, cu un grup de samurai aspri, doamnă. Îndemnată astfel să se retragă, Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
asupra unor noțiuni estetice ca:acuratețe, rapiditate etc., ea trebuie să aibă și o încărcătură afectivă, care să declanșeze la elevi anumite sentimente (emoții estetice) datorită convingerii cu care învățătorul o transmite. Totuși nu trebuie să ia forma unor exagerate efuziuni lirice oricât de puternică și de adevărată ar fi emoția estetică. Se știe că nu sunt utile prea multe aprecieri admirative atunci când este vorba de argumente. Învățătorul, în timpul explicației unor noțiuni estetice, trebuie să aibă în vedere că volumul atenției
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]