1,904 matches
-
mai important editor și prieten al scriitorului. 10 Mormîntul Danei Dumitriu se află și el la doi pași de cele ale lui Botta și Barbu din Cimitirul Bellu. Altă elegie pentru canon Este îndeajuns de celebră - îmi place să cred - Elegia introductivă a tot atât de faimoasei cărți a lui Harold Bloom, Canonul occidental, încât să nu mai fie nevoie să-mi explic și să-mi detaliez titlul. Singura lămurire pe care s-ar cuveni s-o dau vizează obiectul articolului meu întrucâtva
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
căldura înțe- legerii și apropierii afective, umbrite, din când în când de durerile și dramele familiilor celor doi: tatăl Olimpiei deținut politic, iar mama poetului, greu bolnavă, din 1951, va muri tânără, în 1953, și una din temele obsesive ale elegiilor lui Ion Brad va fi durerea pierderii atât de timpurii a „celei mai frumoase dintre mume”. Ion Brad este militar aproape un an, în 1952, la Jebel, în Banat, de unde-i scrie, de asemenea, frumoasei sale logodnice cu care se
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
aproape distrusă de proliferarea civilizației materiale”, dar și printr-o expresie care „s-a radicalizat până la a sugera că poetul însuși nu se mai poate lua pe sine în serios”. Pentru Eugen Simion, Mircea Dinescu e un poet ce „reabilitează elegia sentimentală, introduce biografia în poezie, deschide imaginația lirică spre social și comentează, în stil când grav, când aluziv și sarcastic, istoria care îl asumă”. Isarlâk-ul lui Mircea Dinescu este un peisaj al contrastelor conciliante și al freneziei senzoriale, al mirajului
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Cronicile genocidului se remarcă, la scară mică, și prin excelenta instrumentare a poeticii disprețului din cuplu. Brândușa-Laurian reunesc, întotdeauna intermediați, tensiuni psiho-imagistice mult mai carnale decât cele surprinse de narator „la firul ierbii”. De asemenea, într-un roman ca o elegie a degradării inerțiale, finalul este rezolvat printr-un flash suprarealist izbutit, poeticizând, astfel, parabola dezumanizării. De asemenea, pendulările între iubirea de alcov cu dialoguri nu o dată neconcludente, cu un Robert supradimensionat, și cele de o maximă poeticitate, cum e scena
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
John Woodbridge și o suită de „Versuri introductive”: poeme și anagrame inspirate de numele „Bradstreet” și „Bartas”, compuse de mai mulți clerici, pastorii și învățătorii bisericilor fiind inventivi la potrivirea cuvintelor, după cum stă deja mărturie Psaltirea de la Golf, cât și elegiile sau rimele de la începutul cărțuliilor cu predici. Tipărit „departe în Londra abrutizată, pentru o coroană ce sun-a gol”, cum spune Berryman, textul poeziilor era viciat de erori, motiv în plus ca autoarea, în maniera sa smerit-ironică, să deplângă, de
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
Elegiile negre - Apocalipsa nebunilor - I Mă agățasem de acest colac de salvare, pe care-l numisem orgoliu. îl purtam la gât ca pe un colan. îl purtam ca și cum prin el alergau litere de mercur, ca și cum, prin el, aș fi putut reda
Radu Cange by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/10326_a_11651]
-
șugubine, M-a scărmănat în chip și fel pre mine, Bușindu-mă adesea-n vreun podmol, însă am fost, la rândul meu, înstare Să-mi readun tendoanele-n picioare Și, oțărât, din smârcuri să mă scol. Viața asta, dreasă-n elegie, Ursită fost-a silnică și mie, Chit că să-i fac hatâruri m-am zbătut. Ci, tam-nisam, oricât mi-ar da de furcă, Dacă ar fi posibil pot să jur că M-aș strofoca s-o iau de la-nceput. Mi-
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
mulți prieteni s-au desprins din rânduri") și dor după ireversibila mitologie personală (deplinătatea vieții în peisajul transilvan). Alternând ritmul unui amplu melos învăluitor și rima versatilă ce amintesc de dramatismul versurilor târzii ale lui Vasile Voiculescu, cu tropul febrilei elegii eufonice tip "mai am un singur dor" sau "stelele-n cer", Ion Horea se lasă pătruns de misterul morții și al credinței. își exorcizează "marea trecere", pe care de câțiva ani buni o privește-n față, amănunțind-o în cântece
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
care în tinerețe am primit inestimabile daruri, Nichita, Cezar, Grigore -, am îndrăznit o versiune românească a intraductibilelor și abstruselor poeme rilkeene. Mostre supreme ale unui discurs poetic somnambulic, desfidând nu numai logica și sintaxa curentă dar și cea poetică, aceste Elegii? sunt, cred eu, un vârf dacă nu un monument al spiritualității moderne europene. Sunt fericit că limba română a strămoșilor mei și a marilor poeți români a primit și a putut cuprinde arta poetului austriac, ce se clatină și cuvântă
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
a marilor poeți români a primit și a putut cuprinde arta poetului austriac, ce se clatină și cuvântă într-un aer de o tensiune insuportabilă, între Pindar și Hölderlin, un monument de vârf inegalabil, cu siguranță, al creației europene. (N.B.) Elegia a cincea dedicată Doamnei Hertha Koenig Cine însă sunt ei, spune-mi, călătorii, cei ușor mai oarecari decât noi înșine, cei care, cu necesitate și devreme presează spre cine - și cui spre o iubire niciodată pe deplin satisfăcută? Dar el
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
pe toți spre seară,/ ademenindu-i cu armonia de jos,/ unde se roagă o făclie de ceară./ Numai eu voi rămâne-n lumină/ cu cântecul, pasăre țipând între dinți -/ și-mi va curge din tâmple rășină:/ două pâraie fierbinți.” (Aproape elegie). George Corbu (România, scriitor, poet, epigramist, publicist), fiind considerat „personajul original”, este omul și acea creație literară despre care au scris foarte mulți oameni de cultură și știință, critici literari. Spre exemplu, Eugen Simion descrie personajul literar George Corbu în
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
scris despre poezia lui, puțini critici au revenit. Sigur, nu e vina lor, căci - și aici voiam să ajung - o uimitoare voluptate a lecturii a înfrânat căutarea unor noi chei de abordare. Julien Ospitalierul incită mult mai puțin decât 11 elegii, de pildă. Revenind la discuția tinerilor, cred că, manieristă, minoră (în sensul tipologic, și nu axiologic), retorică, mai exact exclamativă, mizând pe rafinamentul lexical și prozodic, poezia lui Brumaru a ieșit dintr-un parcurs obișnuit al literaturii contextualizate, păstrând semnele
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
poeme sunt un soi de basme fără subiect în care decorul, recuzita, obiectele, plantele, insectele își permit orice în regimul fanteziei suverane (piratul și melcul au același statut), în timp ce versurile în sine sunt niște chinezării în buna tradiție asianică, candide elegii, invocații, bocete, sonete etc. care cântă sentimente soft, de dolce far niente. În final, țin să spun că Șapte cântece naive pentru parfumat gura este unul dintre cele mai frumoase poeme de dragoste din întreaga noastră literatură. Sau Fântâna lui
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
numitor.” În versul al treilea, trebuie citit numeni în loc de nimeni - așa cum apare în strofa penultimă (Cf. DEX, p. 703 : numen, „lucru în sine, cunoscut numai prin rațiune, în opoziție cu fenomenul, cunoscut senzorial”). Al doilea poem, Răsfrângere cu spini, introduce elegia soției lui Orfeu, adică a hotarului (la fel de implacabil ca a doua lege a termodinamicii), care marchează că nimic în univers nu este mai despărțit decât viul de mort : „când palid m-am uitat în urmă / iar tu treceai pe lângă timp
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cum poate scrie omul veșnicia Când timpul prin iubire se măsoară Și-n ochii neputinței se strecoară Secunda care-și plânge agonia? Un farmec blând tăcerea împresoară, În suflete se scaldă elegia Și-n haina serii curge fantezia, Doar liniștea din stele mai coboară. Să-ți fie clipa candelă cerească Iar visul să-l îmbraci în amintiri, Să porți pe brațe taina îngerească Și s-o ascunzi mereu în nemuriri. Căci inima
SONETUL TIMPULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385236_a_386565]
-
absolutul, Într-un cerc se înnoptează, Închegând necunoscutul Tu de-a pururi ne veghează. Și renaște prin iubire Așa cum a fost odată, Noi orbiți de-a ta sclipire Vom da mării vraja toată. Doar în zborul de luceferi Respirând o elegie Vom simți că suntem teferi Lăcrimând cu poezie. Lăcrimând cu poezie Tu de-a pururi ne veghează Și te-mbracă-n veșnicie Dacă cerul lăcrimează. Azi, înseninând pământul Marile te-aduc și ele, A eternizat cuvântul Numele-ți sfințit de
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
Zile, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2012, rămâne în zona preocupărilor consacrate ale lui Alexandru Ruja. Sumarul reține portrete ori sinteze (v. cap. E. Lovinescu - ciclul junimist; Victor Iancu - estetician, critic, publicist; Aron Cotruș și relațiile culturale româno-poloneze; Eugen Dorcescu- Elegiile de la Bad Hofgastein; Expresionismul poetic (Ioan Alexandru); Recitindu-l pe Sorin Titel: gânduri răzlețe etc.), abordări ale literaturii române din unghi diacronic (O teză de doctorat din vechime - Valeriu Braniște) și, în fine, incursiuni în dinamica actuală a creației artistice
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012. Olimpia Berca “...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă” Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu. Scriitorul, plecat de pe meleagurile Carașului, format la Cluj
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
pentru verbul poeziei. Lumile ... Citește mai mult Olimpia Berca“...ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatru Ion Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu. Scriitorul, plecat de pe meleagurile Carașului, format la Cluj
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358223_a_359552]
-
Adevărului cu-a mea durere. Nu pot! Eu știu să iubesc, orice mi-ai spune, chiar de nu vezi că mă rănești; Puterea mea e-n taina unei lacrimi și scut mi-e vers de dragoste, așa că n-o să reușesti. Elegie... Mă rog să-ți fie bine, te simt atât de ...singur, nici măcar nu te mai recunoști pe tine și-ți suferi necontenita amăgire, pierdut-ai sensul cuvântului Iubire. Rătăcire... Te voi ierta, nu mă cunoști, nu știi că moartea mi-
ÎNVIERE ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385067_a_386396]
-
Simbioze lirice, vol. 1, 7, ANAMAROL, București 2012-2014. Traduceri: Leopold Sedar Senghor, Jertfe negre; Hosties noires / Jertfe negre; S. Kosovel, Extazul morții; Khalil Gibran, Poeme; Profetul; Jean Joubert, Omul de nisip; Charles Baudelaire, Florile răului și alte poeme; Jacques Chessex, Elegiile lui Yorick, și altele. La Editura ANAMAROL: Biblioteca de sentimente, documentar bio-bibliografic ilustrat, 2013; Simbioze lirice, vol: 11, 12, 13, 2014-2015 Antologia de poezie ANAMAROL. A colaborat și colaborează cu versuri, articole, cronici și eseuri la diferite ziare și reviste
AMINTIRI DIN PARADIS DE RADU CÂRNECI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385161_a_386490]
-
acasă, Că eu, sunt doar un invitat la masa timpului Și că, vreau sau nu să intru în joc, Îmi voi dansa ultimul vals În fața Împăratului... Cenușăreasă, Mireasă sau musafir nepoftit, Încă mai e timp să transform povestea Dintr-o elegie, într-o epopee măreață, Iar propriu-mi personaj, Să se estompeze tot mai mult până când, Sub aura incandescentă a infinitului, Să se curețe de zgură și, Purificat, să își redobândească locul Pierdut cândva în diadema Creatorului... Fără negocieri, fără plăți
LA MASA TIMPULUI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384385_a_385714]
-
nici o șansă să fii descoperit la adevărata ta profunzime). Un poem de mare valoare este poemul de mare dimensiune ,,Joc”, pe care Nichita Stănescu ar fi fost fericit să-l fi scris el. Aparent epic, poemul este de fapt o Elegie profundă, abstractă și superbă, despre mersul ludic al ființei prin lume și viață, în drumul ei către un nivel superior, jucându-se cu pietrele ,,albe și negre, maro cenușii, / Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate, sfere, / Venind de departe,vorbind de alte ere
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
superior, jucându-se cu pietrele ,,albe și negre, maro cenușii, / Dreptunghiuri, triunghiuri, pătrate, sfere, / Venind de departe,vorbind de alte ere”. Poemul acesta, foarte subtil și foarte abstract (de aceea spuneam că ni-l amintește pe Nichita Stănescu, cel din Elegii) este unul dintre cele mai profunde și frumoase poeme scrise în ultimele decenii. În esență vedem aici, radiografiată cu ochii minții, devenirea ființei, a spiritului prin ere, jucându-se cu pietrele care simbolizează veșnicia, ce vin de la începutul lumii, din
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea. Iată o elegie : E vară. Soarele este la amiază. Poetul se întinde în pat. Ferestrele sunt pe jumătate deschise, lumina intră în odaie ca într-o pădure. Atunci
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]