4,879 matches
-
de doua ori, căci Sânzâiana era foarte curajoasă În Îndatorirea ei: aprindea pe deal câte un foc ce din depărtare se vedea ca o făclie galbenă și atunci știau satele că se apropie vreo urgie. Ioan era tare mândru de eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la o rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
rugby de la Pașcani, creată de profesorul și antrenorul Dumitru Pintilie, s-au ridicat și câțiva jucători lespezeni care au ajuns în loturile naționale, la echipe de divizia A sau din străinătate. Mirela Elena Lazăr - născută în 1992 la Lespezi. Este elevă la Liceul Sportiv din Roman, participând la diverse concursuri la probele de ciocan, aruncări și suliță. În anul 2007 a făcut parte din lotul național de junioare la atletism. În acel an a obținut două locuri I, la aruncarea ciocanului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
realizat lucrări remarcabile și a participat la toate expozițiile oficiale, ultima fiind la Salonul oficial din București. Că a iubit pictura și a crezut în ea o dovedește faptul că trei dintre fiicele sale au urmat artele plastice: Maria Mârza, elevă a lui Octav Bancilă; Elena Savei, colegă cu Corneliu Baba și Eugenia Ștefănescu, elevă a maestrului Ion Irimescu. Spre sfârșitul vieții, pictorul Neculai Popovici - Lespezi și-a pierdut vederea. E.S. MARIA ROȘCA - învățător. Născută în 1951 la Dumbrava, a urmat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oficial din București. Că a iubit pictura și a crezut în ea o dovedește faptul că trei dintre fiicele sale au urmat artele plastice: Maria Mârza, elevă a lui Octav Bancilă; Elena Savei, colegă cu Corneliu Baba și Eugenia Ștefănescu, elevă a maestrului Ion Irimescu. Spre sfârșitul vieții, pictorul Neculai Popovici - Lespezi și-a pierdut vederea. E.S. MARIA ROȘCA - învățător. Născută în 1951 la Dumbrava, a urmat școala generală la Dumbrava și Lespezi, iar Liceul Pedagogic l-a absolvit în 1969
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și mai ales să nu dezvăluiți altora ceea ce vedeți. Muntele gemea, în ploaie, de cei aproape cinci sute de bărbați și femei. L-am ascultat, cuviincioși, în ciuda ploii care ne-a udat până la piele. Printre noi se numărau elevi și eleve, cu fețele înghețate, gata-gata să izbcunească în plâns. Ploaia mi-a pătruns prin pelerină, prin haine, iar în final mi-a ajuns și la lenjeria de corp. În ziua aceea am cărat în spinare coșuri cu pământ. În altă zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
primăvară. Lâna e de un roz pal și o combin cu un fir de bleu-cobalt. Lâna cea roz o am de la un fular pe care mi l-a împletit mama cu douăzeci de ani în urmă, pe vremea când eram elevă. La capătul fularului era un soi de bonetă și când mi-am pus-o și m-am privit, mi-a apărut în oglindă imaginea unui drăcușor ce se uita la mine fix. Fularul avea o culoare diferită de cele purtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
absolvenții clasei a VIII-a care a susținut Evaluarea Națională. Potrivit rtv.net, Carmen Simionescu a reușit să ia nota 5.40 la matematică. La limba și literatura română Carmen a luat nota 7.55. Fata lui Adrian Minune este elevă în cadrul Liceului Internațional de Informatică din București, un liceu de elită unde învață copiii bogaților din Capitală.
Ce notă a luat fiica lui Adrian Minune la Evaluarea Națională by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72041_a_73366]
-
Cristina Alexandrescu Valerie Dodds, în vârstă de 19 ani, a ales o metodă inedită de a se răzbuna pe liceul la care a renunțat pentru a deveni star porno. Valerie Dodds era elevă la liceul catolic Pius X din Lincoln, însă a decis să devină star porno așa că a abandonat școala și și-a creat propriul site pentru adulți. Supărată că toți colegii au bârfit-o și au râs de ea, Valerie a
Cum s-a răzbunat o elevă pe liceul la care a renunțat pentru a fi star porno by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72190_a_73515]
-
trăi fără tine. E-adevărat că n-aveam decât șaptesprezece ani. Aris, la fel, nu putea să-și imagineze, plecând la Ionnina să țină cursuri la Institutul Francez, că o va regăsi, douăzeci de ani mai târziu, pe una dintre elevele sale, pe care o va lua de soție și se vor stabili definitiv în acest oraș. Fotografia ta agățată pe peretele cămăruței lor datează de la căsătoria lui cu Eleni. Ei trăiesc azi într-o casă frumoasă din piatră pe care
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
mers la păscut pe străzile urbei, de unde și substantivul creat de Celati, pășuniști. Pentru ei zilele de școală, față de care nu simțeau să aibă vreo obligație (întrebîndu-se chiar de ce-o fi existînd), făceau să pară vacanțele un non sens. Elevele silitoare nu sînt uitate, dar prim planul este ocupat de tineri mai degrabă atipici, nelipsiți însă din mozaicul social. Pucci, cu capul prost croit dintru bun început, cum decretase propriul lui tată, continuă "să pască" rătăcind prin urbe și cînd
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
PSI" ș.a.m.d. îi sînt în detaliu cunoscute. Atît numai că funcționarul-profesor te privește chiorîș dacă-i vorbești în vreo pauză nu despre căderea părului, a guvernului sau a președintelui, ci despre sensibilitatea muzicală ieșită din comun a unei eleve dintr-a XI-a, ori despre dezbaterea pe tema specificului național de la clasele a XII-a unde sînt elevi care au descoperit sensul real al noțiunii de patriotism... Tot el îți întoarce, subțire, profilul, de-i ceri opinia despre evaluarea
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
Flem-ming Flindt, din 1963, am așteptat cu mult interes să văd, în partea a doua a spectacolului, Lecția după Eugene Ionesco, pe mu-zică de Georges Delerue, lucrare coregrafică interpretată de Johan Kobborg în rolul profesorului, de Alina Cojocaru în rolul elevei și de Deirdre Chapman în cel al menajerei. Transpunerea textului în libretul baletului este adecuată, dar distanța între modernitatea mijloacelor de expresie ale textului și modalitățile de expresie coregrafice este foarte mare, mai ales în ceea ce privește personajul ele-vei, interpretat de
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
și mai interesantă - sunt rolurile interpretate de Johan Kobborg și Deirdre Chap-man. în general însă, piesa a fost transpusă în dans doar în litera textului nu însă și în spiritul acestuia. Constrângerea care pune treptat stăpânire pe libera voință a elevei este tratată neconvingător. Piesa din 1950 a lui Eugene Ionesco rămâne la fel de actuală, cea din 1963 a lui Flemming Flindt s-a prăfuit deja. Textul ionescian își așteaptă, în continuare, abordări coregrafice mai înrudite spiritual. Tot ceea ce a însemnat, însă
Gala Alina Cojocaru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9881_a_11206]
-
perioade din istoria noastră modernă. Numărul 57 cuprinde cîteva texte remarcabile: fragmente din albumul Lenei Constante pe tema închisorii (desene și mărturii); o impresionantă evocare a Micaelei Ghițescu, Francofonia mea, arătînd cum francofonia, celebrată actualmente, a distrus însă viețile unor eleve de liceu în anul 1948, cînd Institutul Francez a fost închis de comuniști; notăm, de asemenea, articole semnate de Alexandru Zub, Mircea Carp, Claudia Florentina Dobre etc. Ne-a atras însă atenția un studiu al tînărului profesor Alin Mureșan asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9908_a_11233]
-
tinerețe". Într-un final, așa cum au venit vor și pleca: "Furișate în curte, fetele din Corint / încălecară pe bicicletele de argint / fulgerînd din pulpele o clipă dezvelite". Ochiul avid de frăgezimi răzbate "prin curți și văzdoage" unde privește "cum dorm eleve în iatace, / cu pulpe plăpînde de chihlimbare". Elevă este și "nimfeta Niceta" lui Kogălniceanu din Iluzii pierdute ... Un întăi amor care, în Alfabetul doamnelor trece drept cap de serie pentru copile și copilițe, "fete înfiorate de aripi de zburători". Din
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
și pleca: "Furișate în curte, fetele din Corint / încălecară pe bicicletele de argint / fulgerînd din pulpele o clipă dezvelite". Ochiul avid de frăgezimi răzbate "prin curți și văzdoage" unde privește "cum dorm eleve în iatace, / cu pulpe plăpînde de chihlimbare". Elevă este și "nimfeta Niceta" lui Kogălniceanu din Iluzii pierdute ... Un întăi amor care, în Alfabetul doamnelor trece drept cap de serie pentru copile și copilițe, "fete înfiorate de aripi de zburători". Din această speță pare a fi și Lili, o
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
este și "nimfeta Niceta" lui Kogălniceanu din Iluzii pierdute ... Un întăi amor care, în Alfabetul doamnelor trece drept cap de serie pentru copile și copilițe, "fete înfiorate de aripi de zburători". Din această speță pare a fi și Lili, o elevă nu tocmai silitoare din poemul dimovian Lili și densitatea, care știe însă a se dezbrăca lent, ordonat și cu metodă pe un acoperiș fierbinte, sub ochii "arși de reverii" al voyeurului de lucarnă. La vederea delicatei împreunări a uliului violet
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ivit/ ca orizontul/ deasupra blugilor strâmți?// toți clipim/ de parcă urmează să iasă soarele/ și nu vrem să fim prinși nepregătiți// dar mama ei/ ca o furtună/ îi șuieră/ ridică-ți pantalonii!/ și privirea ni se întunecă" (Cine nu vede?); "o elevă îi citește alteia/ un articol dintr-o revistă de modă/ când îl termină/ râd amândouă și se uită curioase la poze/ pantofi fuste taioare rochii pardesie pălării costume de baie/ se perindă prin fața lor/ ca la o paradă// după ultima
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
avut măcar Rezistența!" Vrea să sublinieze astfel cauza lipsei de prestigiu a comuniștilor români. îmi vorbește de Jacques Duclos, cofetar de meserie, care folosește tot soiul de produse ca să facă o tartă. Colegul meu, provizorul liceului francez, o are printre elevele sale pe fiica Anei Pauker; cu o amabilitate cam afectată, o întreabă dacă e mulțumită de liceu.6- Am fost la un concert, la Knut Anjou, secretarul legației suedeze. Am dat acolo de Gerbore, ministrul Italiei (fasciste, raliat guvernului Badoglio
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
tocmai bine, atunci când nu sunt cu totul uitați, ca Nicolae }ic. Nu e prea mult timp de când Radu Cosașu a fost grav calomniat, învinuit că a scris pe vremuri un articol care a dus la eliminarea din școală a unor eleve și la arestarea uneia. Acuzație aiuritoare și neprobată. Geo Dumitrescu, M. R. Paraschivescu? Foști proletcultiști, piloni ai comunismului li s-a tot spus. N. Breban? A condamnat el Tezele din iulie dar a călătorit în lume după poftă și i-
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
memorialistic, explicativ și analitic privind istoria acestor desene. Între timp, lucrările au mai fost expuse la Muzeul de Artă din Constanța pentru ca, finalmente, să îmbogățească, prin donație, patrimoniul Muzeului Bruckenthal din Sibiu. Eugenia Iftodi însăși, care, ca artistă și ca elevă a lui Tonitza i-a păstrat acestuia un adevărat cult, s-a stins și ea din viață, textul rămînînd un important document de istorie a artei. Îl publicăm acum, atît ca omagiu adus marelui nostru pictor, cît și ca încercare
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
este atît trauma pe care cele două personaje o internalizează, cît și farmecul senin, cu melancolia reținută a muzicii lui Robert Schumann pentru profesoară sau impetuos, într-o muzică "neagră" cu ceva din amestecul de registre al muzicii wagneriene pentru eleva sa. Fiecare scenă traduce o criză, fiecare scenă reprezintă o ruptură de nivel, un act de exorcism. Regizorul nu te lasă să respiri, nu slăbește nici o clipă tensiunea și personajul. Forța filmului rezidă în felul în care trăirea, violența se
Anonimul român între Dunăre și Mare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9339_a_10664]
-
căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte și marfare, cu mărarul, dovleacul, fluturele mut (deseori m-am gîndit la niște fluturi ciripitori ca păsările; vă dați seama ce hărmălaie cristalină s-ar fi iscat?), cu motanul meu siamez, Scămoșilă, cu elevele ducîndu-se în silă (dezvirginate cu aplomb de prin clasa a V-a) la școală (amînîndu-și, leneș, coapsele durdule în amiaza străfulgerată de ochii muncitorilor de la balastieră), cu AERUL și cu LUMINA... cu lumina pe care o vedeam... nu mă uitam
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
ieșea o poezie. Mă culcam obosit și, dimineața, versurile erau gata, se închegaseră prin somn! Dolhasca m-a consumat și am consumat-o... Ar fi trebuit să plec de prin 1973. În 1975 am fugit, imoral și decăzut, cu o elevă (Tamara era repetentă în clasa a XI-a, avea șolduri plate și ochelari, citea Sade, publica poezii, visa permanent terenuri virane cu morți în plină erecție), luînd doar mașina de scris Consul cu mine... părăsindu-mi pînă și manuscrisele (după
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
înființeze 3 școli de agricultură, școli comerciale, seminarii și școala de moașe. Conform legii durata liceului va fi de 7 ani iar gimnaziul va dura 4 ani.Pentru școlile secundare de fete, legea a fixat 5 ani de studiu, iar elevele ce deveneau institutoare, trebuiau să urmeze un curs de pedagogie în ultimul an. Seminariile erau organizate în seminarii de gradul I, cu 4 clase și de gradul II, cu 7 clase, toate întreținute de stat în timp ce școlile profesionale erau întreținute
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]