949 matches
-
însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
diversitatea pare de nedepășit, multiplicitatea pare ireductibilă. Iată un paradox care ne poate reaminti în mod frapant, imperios, deosebirea de nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a-și afirma marea responsabilitate în privința criteriilor etice, a justiției sociale, a libertății individului, care trebuie apărate în societățile prezentului. însă, potrivit lui Ricur, religia scapă de tutela secularizării nu trecînd cu bine examenul istoriei (totale sau actuale), ci afirmînd paradoxul eliberator pe care credința îl poartă prin timp, cel care menține în fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu era astfel pusă în termeni teologico-filozofici necesitatea de a recupera modelul vertical al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc unde contactul cu transcendentul rămîne de nedesființat, poate fi oricînd reactivat. De aici, el poate iradia în lume, poate produce în substanța ei dezvrăjită fisuri eliberatoare. Dacă universul fizic, social, istoric nu îi mai oferă omului sprijin pozitiv pentru relația cu absolutul, Ceea ce nu înseamnă că persoana ar trebui să adopte, în consecință, un confortabil contemptus mundi, să fie scutită de orice responsabilitate față de comunitate sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a răbda alteritatea străină, incomodă sau adversă. în aspectul ei vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru a ne instala într-o lume bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au suferit ororile războiului”, pentru a-și „da seama de comportarea trupelor în timpul operațiunilor militare”. Pe teritoriul ceh, „nu au avut loc decât puține acțiuni de luptă”, după care a urmat capitularea, iar populația spera „că după acest act trupele eliberatoare vor pleca imediat în țară”. Raportul Subcentrului nr. 1 Informații mai preciza că „locuitorii” (cehii - n.n.) nici nu vor să înțeleagă că orice trupă aflată pe front se cantonează într-o regiune”, iar la nevoie trebuia să se aprovizioneze și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
chiar „unirea personală” cu România. Relativ la Ardeal, după cum consemna același raport informativ, maghiarii opinau că „românii au dreptul să rămână mai departe să-l stăpânească, deoarece sunt majoritari”. Contrar așteptărilor, slovacii, în general, nu s-au bucurat de venirea „oștilor eliberatoare, mai ales pătura intelectuală”. Separați de Cehia timp de cinci ani, ei au deprins gustul independenței. Îndeosebi printre intelectualii slovacii, se vorbea cu nostalgie că „niciodată nu le-a mers atât de bine” în acest timp. Populația slovacă respingea aproape
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Adriatica și să domine Occidentul" frontierele atinse astăzi de noul Imperiu rus într-un secol. În ciuda protestelor lui Marx, ideea unei Europe "luminate" de către Rusia iese la suprafață în anumite medii revoluționare. Este aceasta o Rusie însărcinată cu o misiune eliberatoare: Mîntuirea Europei corupte o concepție nouă din moment ce, pînă atunci, niciodată o națiune, nici chiar Franța celei dintîi Republici, nu pretinsese să întruchipeze, într-o asemenea măsură și cu o asemenea credință mistică, Revoluția. Bakunin contribuie la aceasta cu toate puterile
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
limba și cultura franceză. Unic în țară, înființat la Craiova ca un omagiu prieteniei franco-române, după vizita președintelui Franței Charles de Gaulle în România. Parisul, Balzac, Baudelaire, Rodin, Piaf, Chanel, spiritul francez și celelalte... Să tot visezi la acea oază eliberatoare într-o țară unde deținerea unei monede sau a unei bancnote străine echivala cu un delict pedepsit cu închisoare. Dar ca să ajungi în Craiova, schimbând trenurile, ai fi călătorit din satul meu o zi și o noapte. Eu nu te
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
seminar de curs practic la facultate. În anul în care eu devenisem studentă, se alăturase și el Catedrei de Engleză. Nu pot să trec de această perioadă fără să amintesc și de o altă pățanie a adolescenței. Trecuseră nebunii, revoluționarii, eliberatorii ani '60 (evident, pentru lumea occidentală) și trecuserăm de jumătatea deceniului 7. Deși mișcarea feministă a celui de-al Doilea Val nu a fost resimțită deloc în România, aspecte ale backlash-ului - manifestare ciclică în istorie, care urmează îndeobște unei perioade
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare și egalizatoare social, lucru demn de toată stima, feminiștii și feministele militând alături de mișcările antisegregare și progresiste. Dar atunci când dorește să se transforme în mainstream intelectual pare a căpăta aceleași obiceiuri autoritare ca și cultura pe care dorește să o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
referitoare la accesul femeilor la poziții, domenii, resurse, libertăți accesibile până atunci doar bărbaților. Privită din această perspectivă, revendicarea egalității de gen ca și egalitate a femeilor cu bărbații, anihilează specificitatea femeilor, diferența lor și contribuie, în fapt, contrar așteptărilor eliberatoare și emancipatoare, la consolidarea paradigmei masculine dominante. Aceasta este, în realitate, scena pe care încă jucăm, mai mult sau mai puțin reușit, rolurile de gen. Cu alte cuvinte, nu ieșim din paradigma dominației masculine pe care, de pe anumite poziții feministe
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
modernizator, a emphasize (a scoate ochii, a sublinia, a băga în ochii cuiva) doar o singură latură a inechității apare mai mult ca frustrant generând reacții de respingere. Feminismul s-a născut alături și în siajul atâtor mișcări și ideologii eliberatoare și egalizatoare social, lucru demn de toată stima, feminiștii și feministele militând alături de mișcările antisegregare și progresiste. Dar atunci când dorește să se transforme în mainstream intelectual pare a căpăta aceleași obiceiuri autoritare ca și cultura pe care dorește să o
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de rușine amestecat cu repulsie generală. Indecența nu reprezintă un comportament sexual primitiv. Ea este o violare a normelor morale, reprimată de societate prin măsuri judiciare. În egală măsură, ea este și o „provocare”, având prin aceasta semnificația unei „revolte eliberatoare” în cazul în care presiunea normelor morale și religioase este exagerată, creînd situații conflictuale. Din acest motiv, indecența, precum și decența în exces sunt generatoare de tensiuni și conflicte sociale. Conduitele psihosexuale „libere”, cu o anumită notă de „firesc permis”, apar
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
să plângi lumea care chiar ea te-a pervertit, chiar ea te-a hrănit cu lumina falsă a bucuriilor trupești, a egoismului și orgoliului, făcându-te să crezi că în micimea și ignoranța ta ai fi „cineva”. Celula era chilia eliberatoare în care intrai ca să te vezi pe dinăuntru, așa cum ești: gol și ticălos, neputincios și slab, îndoielnic și nehotărât, nevrednic în fața lui Dumnezeu de vreun merit, doar vrednic de mila Lui. Și atunci: binecuvântat fie Dumnezeu, Cel ce a dat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un spirit sangvinar și dionisiac, nod nefast al lanțului familiei, dar paricidul declanșează blestemul stirpei. Avându-l ca prototip mitic pe Sisif, mezinul va fi condamnat la pribegie și la imposibilitatea sinuciderii, dar matricea sa - goana după propria moarte - survine, eliberator, în cele din urmă. Privită din perspectiva acestor piese, dramaturgia lui S. relevă câteva direcții principale. Astfel, Îngerul bătrân sau Comedia nebunilor (publicată în „Teatrul”, 7/1976, reluată în volum în 1982) și Noaptea e parohia mea (1982) sunt, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]