1,130 matches
-
moralia) Cu adevărat interesanți din punctul de vedere al acestui studiu sunt prozatorii optzeciști în cazul cărora cele două laturi sunt nu doar egal influente și inseparabile, dar până la urmă indiscernabile (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc). 2.2.4. Structurile cu elipsa celui de-al doilea component (ambele tipare) sunt înregistrate și în cazul perechii corelative pe care o discutăm (compară cu supra, 2.1.4). Și nu doar trupul cunoscu acea schimbare la față:√ ci și credințele și mitologia, percepțiile și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de politică internă√ ci mult mai mult (AS). Cele două tipare se regăsesc chiar în proporții similare. Cu informația componentului secund exprimată prin extensie în imediata vecinătate a lui nu doar... au fost îregistate 17 ocurențe, față de 12 ocurențe cu elipsă totală 19. 3. CORELATIVE ADVERBIALE FRASTICE CU DISTRIBUȚIE LIMITATĂ Adverbul totuși este considerat de gramaticile curente un corelativ specializat pentru marcarea raportului sintactico-semantic concesiv, fiind al doilea component în structura deși /chiar dacă/cu toate că... totuși. Deși nu am pierdut nimic din
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
-se la intersecția dintre mijloacele de coeziune prin conectare și celelalte mijloace menționate în Introducere (vezi supra, 1.1). Astfel, structurile descrise în 2.1.4 și 2.2.4 ilustrează faptul că realizarea coeziunii textului prin conectare interferează cu elipsa, și, în egală măsură, cu referința și coeziunea lexicală (cf. Halliday 1985: 310−313). Graficul de ilustrare a Tabelului 3 (redat mai jos) pune în evidență concurența dintre cele două construcții. Frecvența mai ridicată a primei perechi - nu numai..., ci
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
ale construcțiilor corelative "se desprind" din structură, având tendința să se manifeste în ipostază de conectori transfrastici; 2) în limba română actuală coerența prin conectare (realizată prin perechi corelative) se asociază cu fenomene de coerență lexicală și cu fenomene de elipsă; 3) tipul de text (artistic, estetico-filozofic, științific, praxiologic) "dirijează" selecția structurilor corelative și a modalităților de asigurare a coeziunii textuale mai puternic decât "stilul individual". 1 În demersul nostru considerăm că structurile corelative sunt construcții cu termeni (cuvinte/grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Raport contrazis, de fapt, în primul component al structurii (vezi supra 2.1). 18 Cercetarea textelor a evidențiat și un alt tip de construcție, în care nu apare al doilea component al structurii corelative. Totuși, nu este vorba de o elipsă propriu-zisă, ci de o structură cu inversiune, omiterea conectorului fiind tocmai un efect al inversiunii: Asta face și farmecul trăirii, că lucrurile au nevoie {de înțeles} (y), {nu numai de explicație.}( x) (H-R Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Uneori în
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
explicație.}( x) (H-R Patapievici, Zbor în bătaia săgeții). Uneori în structura inversată apare și inclusiv: Trebuie să avem bani{și pentru proiecte culturale} (y), {nu numai pentru protocol" }(x) ("Capital") 19 Există și structuri inversate, care pot fi, eventual, asimilate elipsei, structuri de felul celor discutate la 2.1 (vezi nota 18): Totul, în spirit, {e drum de jos în sus și de sus în jos}(y), {nu doar o scară a lui Iacob. }(x) (G. Liiceanu, Ușa interzisă); Campania și
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun au diametre mai mari de 48.000 km. * din punct de vedere istoric: • planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn cunoscute încă din antichitate; • planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto descoperite în timpuri moderne; Orbitele planetelor sunt elipse în jurul Soarelui, exceptând Mercur și Pluto, a căror orbite sunt aproape circulare. Știați că ... planetele sistemului solar se văd numai datorită luminii reflectate? Luna reflectă lumina și din acest motiv o vedem? In spațiul cosmic este întuneric? Acest lucru se
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
diferențele de dimensiune sunt foarte mari, în al doilea rând, dacă reprezentăm orbitele planetelor depărtate - Jupiter...Pluto - pe o planșă, orbitele planetelor mai apropiate de Soare par prea mici pentru a fi diferențiate) 4.8 Cum desenăm o orbită eliptică? Elipsa este locul geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planșă, orbitele planetelor mai apropiate de Soare par prea mici pentru a fi diferențiate) 4.8 Cum desenăm o orbită eliptică? Elipsa este locul geometric al punctelor pentru care suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime cu axa mare a elipsei (vezi figura). Cu notațiile: F, F1 focarele, a - semiaxa mare , (distanță
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
suma distanțelor la două puncte fixe, numite focare, se menține constantă. Elipsa se construiește ușor, legând de două ace fixate pe o foaie de hârtie cele două extremități ale unui fir de ață egal în lungime cu axa mare a elipsei (vezi figura). Cu notațiile: F, F1 focarele, a - semiaxa mare , (distanță mijlocie), b - semiaxa mică, PP1 = 2a, FF1 = 2e • Prima lege a lui Kepler: planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui. F1M + MF = PP1 = 2a Deplasând creionul ce ține firul întins
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
notațiile: F, F1 focarele, a - semiaxa mare , (distanță mijlocie), b - semiaxa mică, PP1 = 2a, FF1 = 2e • Prima lege a lui Kepler: planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui. F1M + MF = PP1 = 2a Deplasând creionul ce ține firul întins în M, obținem elipsa. Excentricitatea e raportul dintre FF1 și PP1: a c a c PP FFe ș== 2 2 1 1 67 astfel încât elipsa poate fi mai mult sau mai puțin turtită, în funcție de valoarea excentricității sale. Exemplu: cercul are excentricitatea e=0 pentru că
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
planetele descriu orbite eliptice în jurul Soarelui. F1M + MF = PP1 = 2a Deplasând creionul ce ține firul întins în M, obținem elipsa. Excentricitatea e raportul dintre FF1 și PP1: a c a c PP FFe ș== 2 2 1 1 67 astfel încât elipsa poate fi mai mult sau mai puțin turtită, în funcție de valoarea excentricității sale. Exemplu: cercul are excentricitatea e=0 pentru că focarele F și F1 se suprapun cu centrul cercului O. Dacă Soarele este în focarul F', atunci punctul P' se numește
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
necesară unei orbite circulare VIh, satelitul va fi supus unei forțe de atracție gravitaționale mai mare decât forța centrifugă impusă de viteza mișcării satelitului, și acesta se va apropia de Pământ cu viteza crescândă, traiectoria fiind în cazul acesta o elipsă (orbita 1), cu unul din focare în centrul Pământului. Dacă viteza satelitului Vh > VIh forța de atracție gravitațională nu poate reține satelitul pe orbita circulară și acesta se va îndepărta de Pământ, mișcându-se pe o traiectorie eliptică (traiectoria 3
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
optice se datoresc tranzițiilor atomilor (și moleculelor) între anumite nivele de energie bine determinate Sommerfeld și Wilson au completat modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general, electronul care se mișcă în câmpul coulombian al nucleului, descrie o elipsă. în acest caz, condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
modelul atomic al lui Bohr considerând că, în cazul general, electronul care se mișcă în câmpul coulombian al nucleului, descrie o elipsă. în acest caz, condiția de cuantificare dată de Bohr nu mai este suficientă pentru a alege din toate elipsele posibile din punct de vedere mecanic, pe cele care corespund stărilor staționare ale atomului. I.1.4. Structura cuantică a atomului. Pornind de la ipoteza dualismului undă-corpuscul al luminii după care lumina în anumite experimente apare sub formă de undă pe când
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în acceptarea sa oficială, domină autoritar scena mediatică în materie de conversie discursivă a structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și cu asta basta. − prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional dacă (mai rar că) sau cu elipsa acestuia: (11) Ori/sau (dacă/că) mă duc, ori/sau (dacă/că) nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ca sa aibă mai multă putere pentru a se judeca cu firmele constructoare care nu respectaseră contractele. Și același fenomen se petrecea fie că erau la bloc, fie că erau la case (interviu, DV, 31.VII-6.VIII-2008). Ocazional, construcția apare cu elipsa celui de al doilea că: (65) Fie că promovează pachete de produse, fie un singur produs, prețurile afișate de retaileri în perioada sărbatorilor pascale sunt cu pâna la 35% mai mici decât înainte ("Cotidianul", 2008). 5.3.2. Puțin folosită
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
unul din Grecia. ("Cotidianul", 1.II.2006) "Partidul Comunist vrea să controleze totul, inclusiv mințile și inimile cetățenilor", declara Zen în urmă cu câteva zile. ("Cotidianul", 24.II.2006). De multe ori construcția introdusă prin inclusiv se bazează pe o elipsă: "De ce să pensionezi forțat un om la 65 de ani dacă sănătatea îi permite și are activitate?", întreabă retoric Constantin Bușe, fost prorector al Universității București, cadru didactic la Facultatea de Istorie. El este în prelungire alături de alți trei colegi
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
sau nonadmiterea unei interpretări partitive, de poate apărea în două ipostaze: a) indicând un centru elidat: [unii] de-alde (ca în "are de-ale gurii"); b) stabilind relația sintactică cu un centru exprimat. Cel mai frecvent, grupul prepozițional apare cu elipsa gramaticalizată (Nedelcu 2007a) a regentului său, în relație directă cu verbul: Orice veleitar într-ale artei își poate expune acolo piesele? În nici un caz. Numai de-alde Nicolaesco Da Vinci au voie... (EZ, 8.IX.2002)12. Regentul poate totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
și adresa de internet atunci când exemplul apărea în comentariile, mult mai liber formulate, ale cititorilor. 3 Etimologia formei este controversată: se consideră că ar proveni dintr-o construcție cu sens probabil partitiv - al de (DA) sau din ăl de, prin elipsă din construcții de tipul săracul ăl(a) de Ion (DER, s.v. al). Mărgărit (2006) propune etimologia al+lui+de. 4 Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja la Dosoftei: la cei cu al-de Azariĭa (în DA
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
oprește și asupra acestui tipar de recategorizare. Numărul foarte mare de adjective substantivizate noi din limbajul actual, mai ales din cel publicistic, nea determinat să continuăm descrierea și analiza procedeului. Ne vom opri asupra modelului de conversiune a adjectivului prin elipsa substantivului din sintagma inițială: uninominalul [votul uninominal], energizantele [băuturile energizante] etc., relevând rolul și efectele acestei elipse. Menționăm că nu vom investiga în cele ce urmează și alte tipare de substantivizare a adjectivului, cum ar fi tiparul (Det) N1 DE
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
mai ales din cel publicistic, nea determinat să continuăm descrierea și analiza procedeului. Ne vom opri asupra modelului de conversiune a adjectivului prin elipsa substantivului din sintagma inițială: uninominalul [votul uninominal], energizantele [băuturile energizante] etc., relevând rolul și efectele acestei elipse. Menționăm că nu vom investiga în cele ce urmează și alte tipare de substantivizare a adjectivului, cum ar fi tiparul (Det) N1 DE N2 - nebunul de Ion2 sau cel reprezentat de apoziția ecuativă - Ion, nebunul. Deși foarte frecvente în limba
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în limba actuală, acestea din urmă nu fac obiectul analizei noastre pentru că, în situațiile semnalate, conversiunea adjectivului nu implică și suprimarea substantivului regent. Vom aduce mai întâi în prim plan modelul de substantivizare a adjectivului, insistând asupra fenomenului subiacent de elipsă, apoi vom prezenta aspectele semantico-referențiale și cele morfosintactice implicate în acest proces. Vom încerca să identificăm tendința limbii actuale în privința tipului de paradigmă (completă sau defectivă) în care se încadrează adjectivele recategorizate. În continuare, vom realiza o analiză a tipurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
vom prezenta aspectele semantico-referențiale și cele morfosintactice implicate în acest proces. Vom încerca să identificăm tendința limbii actuale în privința tipului de paradigmă (completă sau defectivă) în care se încadrează adjectivele recategorizate. În continuare, vom realiza o analiză a tipurilor de elipse (permanente sau accidentale) implicate în procesul de conversiune a adjectivului. În final, vom oferi un studiu de caz, realizat pe limbajul sportiv, material extrem de generos, care ne-a permis excerptarea unor exemple interesante de adjective substantivizate. 2. ROLUL ELIPSEI ÎN
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]