13,637 matches
-
aserțiune. Continuînd tradiția genealogiștilor noștri Constandin Sion, I.C.Filitti, St. Greceanu, Octav Lecca, Gh. Ghibănescu, Paul Cernovodeanu, Ștefan Gorovei, dl. Mihai Sorin Rădulescu oferă o, în general, buna contribuție științifică. Pe cînd însă necesară istorie a P.N.L.? Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească (1866-1900), Editura All, 1990.
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
redactorul, corectorul și capul limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită tinerilor trimiși să studieze în străinătate, nici unul dintre cei care au terminat cu calificări superioare nu mai dorește să revină în țară și e normal ca ei să vrea să se afirme acolo unde performanță lor poate fi maximă: "Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
clasifice partidele politice de la noi în funcție de limbajul vorbit de membrii acestora. O astfel de analiză ar duce, sunt singur, la concluzii pline de semnificații. Trec peste faptul că, în general, în România se vorbește din ce in ce mai insuportabil. Că niciodată, "mahalaua" și "elită" își împart întâietatea în privința stabilirii etaloanelor negative. Nici n-ar putea fi altfel, de vreme ce, în majoritatea cazurilor, viața noastră publică reprezintă deversarea, de-a valma, a reziduurilor sociale în ceea ce ar trebui să fie vasele de aur ale democrației. Amuzantă
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
occidentali decît ce se petrecea în deceniile trecute. Brumă de interes care s-a păstrat nu e oricum culturală, ci economică, socială și, eventual, militară. E adevărat și că toate culturile estice au intrat într-o criză prelungită de identitate. Elitele s-au separat decisiv de mase. Dacă, înainte, un român care avea conotații istorice ori politice se vindea în tiraje enorme, acum, literatura de ficțiune stă în umbră documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
acum, literatura de ficțiune stă în umbră documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele (structuralismul, de pildă, a constituit o astfel de influență în anii '60 și '70 la noi) par a se dirija astăzi în direcția opusă. Cultura populară este din ce in ce mai omogena pe continent. Ce se
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
documentelor și a mărturiilor. Piața literară românească e o dovadă clară în această privință. Alt fenomen este că Vestul a pătruns mai adînc în zona culturii de masă decît în a aceleia de elită. Influențele străine care odinioară afectau exclusiv elitele (structuralismul, de pildă, a constituit o astfel de influență în anii '60 și '70 la noi) par a se dirija astăzi în direcția opusă. Cultura populară este din ce in ce mai omogena pe continent. Ce se întîmplă cu aceea superioară e greu de
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
sau a înrudirilor, care formează una din ramurile nepricopsite ale istoriei (deși are în vedere, mai ales, pricopsiți: familii vechi, nobiliare ori domnitoare). Nepricopseala de care vorbesc e o treabă românească și se trage, între altele, din disprețul comuniștilor față de elite. De curînd, la Editură Albatros, dl Mihai Sorin Rădulescu a publicat o carte cu titlul Genealogii, conținînd cercetări personale legate de cîteva familii binecunoscute, azi că și ieri, în toate provinciile românești. Dincolo de interesul științific al unei discipline foarte folositoare
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
speciale, cu un caracter poate mai înfiorător decât cel al mărturisirilor scrise de mâini cu unghiile smulse. Firii structural scindate a lui Ion Caraion îi răspundea un neașteptat schizoidism al Securității, devenită naționalistă după ce râsese de pe fața pământului mai toată elită națională. Probabil că faptul de a-l fi păstrat, totuși, pe Valentin Lipatti - un exeget recent n-a știut, pesemne, că fusese și unul dintre cei mai mari moșieri din România - nu-i liniștea întru totul ceea ce foarte încăpător se
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
în patru. Suspiciunea și fragilitatea maladivă fac parte din recuzita mitologiei "miresei smintite" sau a Ifigeniei de serviciu ce va să fie "jertfită balaurului din marginea cetății". În mâna protagoniștilor realului eroina este o marionetă, o țintă a trăgătorilor de elită. Nemuritoare însă, atât timp cât rolul de Șeherezadă este susținut. Fie prin inteligente scenarii poetice, fie prin fișe de lecturi ilustre topite în propriul recital, trăit în prelungirea vieții unor cupluri celebre, Tristan și Izolda, Phaedra și Hippolytus. Lectura realității, imprevizibile și
Proză de cameră by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17196_a_18521]
-
vreme nu ne-a fost dat să asistăm la o asemenea incredibilă dramă, datorată unor erori umane, după cum pare să rezulte din investigațiile inițiate de autoritățile ruse, sub conducerea personală a primului ministru Vladimir Putin. Dispariția unei însemnate părți a elitei politice poloneze este o pierdere cumplită pentru această țară cu un destin dramatic de-a lungul istoriei mai îndepărtate sau mai apropiate. Personal, regret dispariția neașteptată a președintelui polonez față de care, trebuie să mărturisesc, am nutrit și nutresc o deosebită
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
și generalul Ion Coman, cu susținători mai vechi sau mai noi ai mișcării legionare, recent dispărutul Pan M. Vizirescu și Ion Coja, pedeseriști trup și suflet ca Alexandru Mironov și Șerban Cionoff sau național-comuniști ca Vadim Tudor. Cu toții detestă Convenția, elitele intelectuale "vîndute", democrația, și au același arhicunoscut tip de discurs patriotard. Precumpănește limba de lemn, fiindcă majoritatea nici nu știu alta. Cei care sînt cît de cît profesioniști ai scrisului, încearcă să fie caustici, dar stilul lor e tot o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
Din nou despre dragoste, Penultimul Don Juan are nucleul unei proze fantastice unde vocea auctorială se confundă cu biografia în genere a personajului principal. Acesta, fiind în esență un om simplu, accede la nivelul unei cunoașteri superioare și cultivă viziunea elitelor asupra sistemului social chiar dacă drumul de la fosta aristocrație la modelul de viață comunist e foarte scurt. Această experiență îl scoate însă în afara timpului și spațiului: Grig și Don Juan (bandajat în urma unui curios accident) sînt fațete ale aceluiași psiholog pentru
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
său intelectual (de existență/rezistență). Liviu Antonesei este, în multe privințe, ultimul criterionist, în sensul admirației, al entuziasmului, dar și în cel profund, al valorificării modelului productiv construit în urmă cu aproape șaptezeci de ani de generația de aur a elitelor intelectuale românești din acest secol; el militează - atît cît permite tonul nu o dată grav al cercetărilor de istorie a culturii - pentru unitatea culturală a umanității, pentru explorarea (și exploatarea) afinităților dintre culturi, împotriva provincialismului și în sensul asumării condiției umane
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
deconstrucția sistematică a tiparelor genurilor, toate fiind "indiciile apariției unor noi formule textuale" (104). Postmodernismul, văzut ca o "sinteză barocă între realism și modernism" (111), nu a făcut încă "pasul hotărâtor înspre suspendarea granițelor între cultura de masă și cultura elitei" (113), pentru că există o incompatibilitate profundă între consumatorul pasiv de cultură mass-media și idealul entropic al postmodernismului. Totuși "în pofida ipostazelor sale parodice și a preferinței pentru ironie, postmodernismul nu exclude o autentică nostalgie, vizibilă deopotrivă în atitudinea sa față de tradiție
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
dl. Lucian Boia pătrunde mai adînc și pornind de la ideea că "națiunea este o mare solidaritate", consideră - o fi avînd dreptate? - că limba, religia, teritoriul, istoria, structurile economice (specifice, totuși, națiunilor) nu sînt obligatorii. Națiunea se poate constitui de către o elită și fără unul dintre acești factori (dar nu toți). Raportarea națiunii, consideră dl. Lucian Boia, la etnic este uneori principalul liant al unei construcții naționale (limba fiind expresia ei). Dar, oricum, etnia poate oferi trăsături bine cristalizate în societățile primitive
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
religia poate fi, uneori, la fel de Națiunea este, totuși, un concept democratic (născut sub această zodie), de aceea intelectualii progresiști, de la 1789 la 1848, au fost naționaliști convinși și entuziaști. Și asta deși interesul național îl definea nu poporul, ci o elită, un regim politic. Dar nu trebuie ignorat nici faptul că era națiunilor este și cea a marilor masacre ale istoriei, toate atent sugrumate. Și tot era națiunilor este cea a marilor expansiuni europene. Acea psihologie a popoarelor (Volkerpsihologie), creată, în
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
cade astăzi, mai apăsat, pe prima parte a acestui ansamblu. A muri pentru patrie a încetat să pară un lucru chiar atît de nobil sau de la sine înțeles. Cu atît mai mult cu cît în numele Patriei (care nu vorbește niciodată!) elita politică, un guvern sau altul, și-au angajat nu o dată națiunile în conflicte care s-au dovedit rău inspirate". Exemplele Indochinei franceze, al Algeriei franceze sau al Vietnamului pentru americani sînt deplin lămuritoare. De altfel, acum se pune accentul pe
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
comună bate în pieptul fiecăruia și apelul la interesul național, anihilând mai micile sau mai marile deosebiri dintre oameni, produce o salvatoare egalizare și fraternizare a tuturor. Un fitecine își poate îndrepta atunci degetul acuzator împotriva indiferent cărui reprezentant al elitei intelectuale, în numele pretinsei dragoste de țară, comandamentelor ei supreme. Numai așa un Dumitru Bălăeț îl poate pune în încurcătură pe un H.-R. Patapievici, pentru că altminteri, pe un alt teren, cel al vocației și al spiritului, ar ieși întotdeauna învins
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
Mihăieș, Mihai Sîn, Nicolae Manolescu. Înserarea interviurilor "în ordine cronologică, pentru a evita suspiciunile de ordin valoric", are și avantajul că oferă un adevărat grafic al stării de spirit în lumea post-decembristă, un sondaj implicit realizat pe un eșantion de elită. Ne amintim astfel de "înclinația spre anarhie a ăpetitionariloră post-decembristi", cînd un ministru al Culturii trăia "sub presiunea unor revendicări care se cereau rezolvate pe loc și numai la nivel de ministru" (Andrei Pleșu). Urmează o perioadă în care "toate
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
acestei ideologii: scria eseuri despre dorința de putere, analizà critic dogmele materialiste, schița o Filosofie a golanului și un studiu despre Diminuarea omului în comunism. Iată, de exemplu, ce gîndea Vasile Băncilă în 1964: că, dacă nu se vor reîntrona elitele, lumea va sfîrși "mîncata de golani". Pentru el, golanul e "un om gol sufletește, adică lipsit de spiritualitate". Cele 15 capitole ale proiectului trebuiau să ia în discuție toate "formele golănești", iar la concluzii notase: "golanul are ori misticism vulgar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
golănești", iar la concluzii notase: "golanul are ori misticism vulgar, desantat, festivist etc., ori scepticism vulgar (ătotu-i relativă), ori stiintism exagerat. Apoi, golanul are ori optimism tîmpit, ori pesimism disperat și intermitent/.../ Ce e de făcut. Politică sau pedagogia reinstaurării elitelor în omenire". Proiectatul studiu despre om în comunism - din 1962! - avea drept tema demonstrarea faptului că orînduirea clamata drept "cea mai umană" e contra naturii omului, fiindcă îi ia libertatea: "omul din regimul comunist e un om bătut în cap
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
ignorat faptul că, tot acum, șerbia țăranilor a fost legalizata în Țară Românească și reconfirmata în Moldova, ceea ce a determinat accelerarea destrămării unirii. Autorul insistă de aceea pe ideea că nu trebuie exagerată semnificația elementelor reformiste din concepțiile politice ale elitelor moldovene sau muntene. E greu să împărtășesc însă aprecierea autorului că în a doua jumătate a secolului al XIX-lea liberalii au fost mai puțin importanți sub raport politic și că, dimpotrivă, "conservatorii împărtășeau totuși majoritatea concepțiile liberale". În realitate
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
-l forță pe rege să formeze un guvern de uniune națională sau exclusiv penetist. Dar, cum se știe, regele a recurs la dictatură personală, după interstițiul de 44 zile al guvernului Goga-Cuza, urmînd cunoscutele înfruntări cu Gardă de Fier, asasinarea elitei sale conducătoare și, apoi, datorită complicării situației internaționale, tragicele cesiuni teritoriale din 1940, care au grăbit abdicarea regelui și instalarea dictaturii militare a generalului Antonescu, pe care autorul o consideră că mai apropiată de cea carlistă decît de cea legionara
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
așa-zisa liberalizare, am început să scriu în presa culturală a vremii pe teme de artă, rotunjindu-mi puțin venitul. Am supraviețuit, ca majoritatea colegilor mei, la limita sărăciei. De altfel, suflarea artistică era bine împărțită: pe de o parte, "elită" - autoproclamata - care absorbea cea mai mare parte a comenzilor și încasărilor (pentru lucrări aruncate azi prin depozite), pe de altă parte, "masă artiștilor" care trăgea mită de coadă, împușcînd ici și colo cîte un ban, fie cu lucrări de pavoazare
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
aruncate azi prin depozite), pe de altă parte, "masă artiștilor" care trăgea mită de coadă, împușcînd ici și colo cîte un ban, fie cu lucrări de pavoazare (pentru parăzile partidului), fie lucrînd că negri în colective de artă monumentala, comandate "elitei". Dintre "maeștri", cum îi numiți, i-am cunoscut bine pe sculptorul Anghel și pe Tuculescu, care fusese dat afară din Uniunea Artiștilor Plastici, ca dușman al poporului, bolnav de cancer și devenit muritor de foame. Ion Musceleanu, cu care eram
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]