994 matches
-
toate drepturile și libertățile posibile 48. Acuzat pentru extinderea corupției în țară de către conservatori, guvernul liberal încearcă să se legitimeze în fața alegătorilor prin publicarea în ziarul „Românul“ a unor ample extrase din presa europeană în care se vorbea în termeni elogioși la adresa României 49. Presiunea crescând în privința problemei Dunării, Dimitrie Brătianu va face greșeala, de neiertat în opinia colegilor săi liberali, de a declara în Parlament că problema Dunării avea puține șanse de rezolvare în favoarea intereselor României, datorită compromisurilor făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să suni. Saskia caută În geanta Mulberry și scoate o broșură cu „Venetia Carter“, cu numele frumos caligrafiat cu bleumarin; dedesubt e schițat un copil. O deschid repede și primul lucru pe care-l văd e o serie de comentarii elogioase ale pacientelor cu litere care-ți sar În ochi și numele scrise mic și discret dedesubt. Toate, una mai faimoasă ca alta! Dau la coperta a patra și acolo găsesc adresa, În Maida Vale. Nu-mi vine să cred. Maida
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și a preluat teoria indianistă a lui Theodor Benfey, căreia îi adaugă câteva note personale, evidente în lucrarea Literatura populară română, apreciată de mari învățați ai timpului (Gustav Meyer, Kristoffer Nyrop, Émile Picot, W. Rudow ș.a.), care au recenzat-o elogios, considerând că e o operă unică în felul ei. Animat de mobilul patriotic „de a arăta că poporul nostru stă pe aceeași înălțime a culturei pe care stau celelalte popoare ale Occidentului”, G. trece aici în revistă literatura populară românească
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
este o discuție mai lungă. Ca intelectual, În felul În care l-au obligat În multe Împrejurări să scrie texte În care categoric nu a crezut. Nu ne face plăcere să vedem că un mare scriitor a scris În termeni elogioși despre secretarul general al partidului, despre Înfăptuirile comunismului, mai ales că nici nu credea În ele. Ca prozator, socoteala asta se face citindu-i opera și lucrurile se schimbă de la generație la generație. Marin Preda este un scriitor care a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
literar-artistică (Idealurile sociale și arta). În schimb, pe discipolii lui Maiorescu (P.P. Negulescu, D. Evolceanu, M. Dragomirescu) îi trata de sus, ca pe niște „critici volintiri”. E de remarcat că prozatorii și poeții adunați în jurul revistei „Contemporanul” sunt menționați, uneori elogios, cu epitete încurajatoare, numai în articole de sinteză, dar, cu excepția lui O. Carp, rareori supraapreciați. Deși se grupau, ideologic, sub același steag, criticul n-a făcut în privința lor concesii sub raportul exigenței artistice. Pentru lărgirea orizontului și sporirea valorică a
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
lui Constantin Chioralia, iar Elenei Celac și Ninei Vasiliu li se datoreaza tălmăciri din scriitorii ruși Boris Pilniak și Maiakovski. Aspectul grafic al revistei vădește aceeași orientare modernista, cele mai multe ilustrații reprezentând sculpturi de Brâncuși, despre a cărui opera se pronunță elogios în câteva eseuri Petre Pandrea și V.G. Paleolog. M.V.
MERIDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288091_a_289420]
-
pentru această epigramă mai mult decât poate îndura un om”, crede M. Este amestecat în scandalul stârnit de caterisirea mitropolitului Ghenadie, prin „Liga ortodoxă” (1896-1897), gazetă scoasă de el și de care se leagă debutul lui Tudor Arghezi, poet prezentat elogios, ca un deschizător de drum. Tot aici, lovea vehement în Carol I, acuzat de persecutarea lui Ghenadie și de subminarea Bisericii naționale (publicația apărea cu subvențiile mitropolitului caterisit). La Paris, în 1897, i se tipărește culegerea de versuri în limba
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
de pline de nenorociri cum sunt cele din prezent. Quodvultdeus cunoaște Comentariul cărții lui Daniel al lui Ieronim și Comentariul la Apocalipsă, azi pierdut, scris de Tyconius. Firește, autoritatea principală este Augustin, citat de mai multe ori în termeni foarte elogioși; planul operei îl determină să folosească mai ales Cetatea lui Dumnezeu și Predicile. Quodvultdeus l-a citit pe Orosius, de la care împrumută ideea succesiunii celor patru imperii: babilonian, macedonean, cartaginez și roman. Chiar și exegeza biblică este, în esență, cea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
I. G. Dimitriu) - semnată cu pseudonimul Monique Saint-Côme de Monica Lovinescu. Prefața lui Gabriel Marcel, scrisă la recomandarea lui Mircea Eliade, a jucat, se pare, un rol important în lansarea autorului. Era prima dată când filosoful francez recomanda, în termeni elogioși, o carte din colecția respectivă. Roman de actualitate, a cărui acțiune se consumă în timpul războiului și în anii imediat următori, menționând unele evenimente înregistrate simultan cu desfășurarea lor, Ora 25 este realizat prin procedeul modern al „punerii în abis”, în
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
numere (începând cu 46/1960) Despre tipologia „Scrinului negru”; la rubrica „Tineri poeți” Matei Călinescu îl prezintă pe Nichita Stănescu, despre care afirmă că este „unul dintre cei mai talentați tineri poeți” (39/1960), iar Paul Georgescu face o cronică elogioasă la placheta aceluiași Nichita Stănescu, Sensul iubirii (3/1961) etc. Mihail Petroveanu constată imediat pericolul întâlnirii dintre cele două concepte puse în discuție, fără să bănuiască însă imposibilitatea concilierii lor. Ion Ianoși, în Socialismul și valorile estetice (21/1961), se
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
G. Călinescu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Al. Macedonski, Liviu Rebreanu. Tot acum Ov.S. Crohmălniceanu recenzează Titanul și geniul în poezia lui Eminescu, o carte încheiată de autorul ei, Matei Călinescu, încă de pe vremea în care era silit să producă articole elogioase despre comilitonii literari ai lui Mihai Beniuc. Din 1965 la G.l. își fac loc Adrian Marino (În critica și istoria literară) și Ben Corlaciu, al cărui roman, Baritina, beneficiază de o cronică a lui Valeriu Cristea. Anii 1966, 1967 și
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Ion Bratu, Sisifus, Tantalus, Silex, Aegratus, O.G. Yosik, Styx, Pygmalion ș.a. Prima carte, Poezii, îi apare în 1905. Volumul a avut un mare ecou în epocă și a fost încununat cu Premiul „Năsturel- Herescu” al Academiei Române, în urma raportului foarte elogios al lui Titu Maiorescu. A continuat cu volumele de versuri Ne cheamă pământul (1909), Din umbra zidurilor (1913), Cântece fără țară (1916), ultimul, Din larg (1939), fiind publicat postum. A semnat și piesele de teatru Domnul notar (1914) și Meșterul
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Roman). Bun gazetar, s-a afirmat jurnalistic atât înainte, cât și după 1989. Debutul editorial are loc în 1972, prin apariția volumului de povestiri științifico-fantastice Monștrii lui Prasad, după care urmează romanul Cer cuvântul (1977), având pe copertă o prezentare elogioasă semnată de Marin Preda. Primul volum al romanului Drumul Cavalerilor (1983) îi aduce autorului sancțiuni și persecuții din partea autorităților, acestea considerând cartea un act grav de denigrare a regimului socialist și a „epocii de aur”. Următoarele două volume ale trilogiei
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
atent în mediul literar slovac, au selectat din scrierile lui I.L. Caragiale (Momente și schițe, Conu Leonida față cu reacțiunea și O scrisoare pierdută), Mihail Sadoveanu (Povestiri. Hanu Ancuței) și Zaharia Stancu (Desculț), având parte de o primire „foarte favorabilă, elogioasă” (Libusa Vajdová). În schimb, traducerea din Amintiri din copilărie de Ion Creangă nu a convins cititorul slovac că se află în fața unui mare scriitor, întrucât traducătoarea nu a recurs „la resursele expresivității rurale existente în fondul de bază al limbii
HUŠKOVÁ-FLAJŠHANSOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287473_a_288802]
-
arbitrar al Hannei Wolf era ilustrat de expresia ei cea mai frecventă - „Eu habar n-am, dar...!” (Ich habe keine Ahnung davon, aber...!). Planul de Învățământ, responsabilitățile, totul era făcut după mintea ei (Else Ț.). Helmut Neef a fost foarte elogios cu privire la cunoștințele de limbi străine ale Hannei Wolf: un geniu lingvistic (ein Sprachgenie), În afară de limbile nordice pe toate le cunoștea... rusă că limba maternă, ebraica... Citea zilnic mai multe ziare străine. Cu toate acestea, era considerată răspunzătoare pentru o anumită
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Semnalabil e și studiul doct al lui Florea Țuțugan, Operele filosofice ale lui Dimitrie Cantemir. Sectorul animat al revistei este ilustrat de rubricile de cronici - literară, istorică, teatrală și chiar sportivă - și „Reviste”. La „Cronica literară” F. G. Pajiște consemnează elogios volumele Shakespeare de Haig Acterian și Sonete de G. Tutoveanu, Ștefan Codreș comentează Bilanțele literare, iar V. Iftode plachetele Jocul cuvintelor de Matei Alexandrescu și Cartea dorurilor mele de Petru Stati; tot aici se consacră o evocare scriitorului George Mihail
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
se întâmplă și cu I.Al. Brătescu-Voinești, în care vede „un mare povestitor”, judecată ce nu a rezistat în timp. Mai consistentă este evaluarea lui C. Stere, pornind de la primele două volume din romanul În preajma revoluției. Din afara cercului, îl apreciază elogios pe Liviu Rebreanu, dar nu gustă modernitatea Hortensiei Papadat-Bengescu, nerecunoscând nici o calitate romanului Concert din muzică de Bach. Revenind la cei de la „Viața românească”, comentează pe larg și entuziast La Medeleni de Ionel Teodoreanu, considerând, spre deosebire de G. Călinescu, psihologia adolescentului
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
colegi de liceu, „Viața literară” (1914-1916) și lucrează în redacția revistei „Flamura” (1926-1929). Editează, de asemenea, la Roma, revista „România”. Semnează și cu pseudonimele Barbu Brădescu, Ștefan Fălcoianu, V. Neagu, Dinu Oncică, Pușcașu. Primul volum, Izvoare limpezi (1923), este întâmpinat elogios de critici și distins cu Premiul Academiei Române. Depășind tentația parnasiană, cultul exterior al formei, R. scrie o poezie de factură neoclasică, ce nu se limitează la evocarea subiectelor antice, ci se distinge prin echilibrul forțelor sufletești și prin viziunea armonioasă
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
are o substanțială secțiune de cronică dramatică, unde sunt urmărite spectacolele de la Teatrul Național din Cluj-Timișoara, cum este numit Naționalul clujean în vremea refugiului. Împlinirea a douăzeci și cinci de ani de activitate a Teatrului Național clujean prilejuiește exprimarea unor opinii extrem de elogioase, ca și punerea în scenă a piesei Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, reluată, aniversar, tot după mai bine de douăzeci de ani. Sub inițialele M.B., de-a lungul întregii perioade de apariție sunt tipărite articole despre mari personalități ale literaturii
ROMANUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289361_a_290690]
-
În articolul-program, intitulat Notre but, se arată că revista este menită să strângă relațiile de prietenie dintre francezi și români, să publice eseuri, romane, nuvele, versuri și analize literare care să servească idealuri comune. R. se deschide cu un articol elogios al lui D.V. Barnoschi, închinat regelui Carol al II-lea și literelor românești. Același autor, în articolul Pierre de Ronsard, stăruie asupra ipotezei originii românești a poetului și a importanței sale în literatura franceză. Léon Main vorbește despre pătrunderea spiritului
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
Mării Egee. Poeți greci contemporani (1990). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1972, 1977), Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1995), Premiul Academiei Române (1986), Premiul Asociației Scriitorilor din Republica Moldova (1992). Cartea de debut a lui R., Singurătatea în doi, prezentată elogios de Otilia Cazimir, anunță chiar prin titlu conturarea unei duble identități, pe care o va evidenția cu insistență întreaga lui creație: pe de o parte, este ființa umilă, spiritul plebeu răzvrătit care, în maniera lui Serghei Esenin, se vede definitiv
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
revoluționarii exilați aflați în ghimiile turcești, între care se găseau C. A. Rosetti, Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad, D. Bolintineanu, încurajându-i, trasmițându-le informații, procurând alimente și îmbrăcăminte, făcând demersuri pentru obținerea pașapoartelor. Jules Michelet îi face în 1853 un elogios portret. A rămas împreună cu C.A. Rosetti în exil, la Paris, până în 1857. În 1853-1854 a colaborat la ziarul „La Presse” și, mai târziu, la „Românul” lui C.A. Rosetti. În 1863 îl ajută pe aceasta să redacteze „Apărătorul dreptății
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
Cerna-Rădulescu în scoaterea Bisericii Unite în afara legii, arestarea și condamnarea lui I. Vasilescu-Valjean, lichidarea de către comuniști a patriarhului Nicodim și a mitropolitului Irineu Mihălcescu ori tragedia profesorului G. G. Mironescu, mort de inaniție ș.a. În afara recenziilor și a comentariilor extrem de elogioase privitoare la Iadul pe pământ, publicate în presa românească a exilului, R. a publicat într-o broșură, O carte care merită atențiunea dvs. (1956), și o serie de aprecieri critice primite prin intermediul corespondenței, de la personalități literare precum Mircea Eliade, N.I.
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
ales, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române, rostind în mai 1940 discursul de recepție Lauda țăranului român. După romanul Jar (1934), publică ultima sa operă epică amplă, Gorila (I-II, 1938). Cartea, îndelung așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă lui R. prilejul să protesteze public, într-o ședință a Academiei (1941), împotriva Dictatului de la Viena. În timpul războiului, sub
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și, îndeosebi, ca redactor la ziarul „Semnalul” (1945), în care scrie numeroase articole sociale. Deși debutează editorial în 1937, cu o culegere de crochiuri în proză, Dintr-un vârf de tufan, rămâne necunoscut până în 1945, când Tudor Arghezi îl prezintă elogios cu prilejul apariției nuvelei Cilică în „Revista Fundațiilor Regale”. După pensionare se dedică doar scrisului, dar nu mai reușește să publice decât spre sfârșitul vieții. A mai folosit pseudonimele Pădurarul Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]