504 matches
-
o viață lipsită de griji, la adăpostul moral al unei pâini mai mult decât convenabile care nu le-ar lipsi niciodată de pe masă, sau chiar înveselită de resursele unor funcții care, conferindu-le o largă libertate, aproape că i-ar emancipa de prescrierile Regulii? Oare acesta este idealul? Oare aceștia nu cunosc surprizele vieții creștine din zilele noastre? Nu au auzit vorbindu-se despre persecuțiile anticreștine [interbelice] din Rusia, Mexic, Spania, Germania? Nu a ajuns la ei vestea despre nemaiauzitele masacre
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din Bucovina, menit să emancipeze publicul român de sub influența stricăcioasă a jurnalelor străine, fiind interesată să dezvolte gustul pentru limba română, să ridice dorința literară a publicului cititor”. Referinduse la ceea ce se întâmplă dincolo de AustriaUngaria, la București Patria (editor dr. Emilian Criclevici; redactori responsabili Dimitrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
prefeudală numai dacă socotim că teritoriile locuite de români făceau efectiv parte dintr-un stat autoritar, pe care îl conducea hanul turco-mongol. Astfel, putem vorbi de efortul făcut de populația românească în vederea creării unor formațiuni politice, care tindeau să se emancipeze de sub autoritatea unei forțe militare străine. În Transilvania sunt menționate cel puțin țări românești, iar în Maramureș, unde ungurii nu pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mari de moldoveni. Iată, așadar, că nu numai boierii se amestecă în luptele pentru tron, ci și gloatele, adică oamenii de rând, iar în acest caz este greu să se vorbească de tendințe centrifuge ale boierilor, care doreau să se emancipeze de sub autoritatea centrală, autoritatea domnului. Despre starea de lucruri din Moldova în perioada 1432-1457 ne oferă unele sugestii felul în care a fost alcătuit Sfatul Domnesc. În privilegiul dat marelui boier Cupcici, la 15 iunie 1431, în Sfatul lui Alexandru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ale Măriei Voastre... Rugămu-te, dă-ne voie ca de acum înainte să te numim Părintele cel bine voitor și slobozitorul neamului țărănesc” (subl. ns.). La 28 septembrie 1866, Mihail Kogălniceanu, președintele Consiliului județului Fălciu declara: „Prin Legea rurală s-au emancipat brațele țăranilor, dar s-au emancipat și proprietatea și socialismul ca și comunismul este isgonit din legislația noastră”. Un interes deosebit a purtat Alexandru Ioan Cuza vieții culturale în general și învățământului în special. Chiar la începutul domniei își exprima
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
voie ca de acum înainte să te numim Părintele cel bine voitor și slobozitorul neamului țărănesc” (subl. ns.). La 28 septembrie 1866, Mihail Kogălniceanu, președintele Consiliului județului Fălciu declara: „Prin Legea rurală s-au emancipat brațele țăranilor, dar s-au emancipat și proprietatea și socialismul ca și comunismul este isgonit din legislația noastră”. Un interes deosebit a purtat Alexandru Ioan Cuza vieții culturale în general și învățământului în special. Chiar la începutul domniei își exprima convingerea că „Instrucțiunea publică să fie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau idei. Pe de altă parte, G. G. Antonescu vede în filosofie temelia sigură a unei construcții pedagogice. Rezervele sale față de curentele noi din pedagogie se datorau și faptului că acestea mai ales pedagogia experimentală manifestau tendința de a se emancipa de filosofie. În concepția sa, o astfel de eliberare a putut fi favorabillă altor științe, pedagogiei i-ar fi însă fatală, întrucît fără filosofie ea n-ar putea să-și stabilească nici scopurile și nici mijloacele educației. Antonescu a sesizat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
000 de lei pe zi. La desființare, inventarul dresat cu acest prilej de organele În drept a arătat, Între altele, că Ion Căcat poseda 28 de costume din stofă englezească, făcute toate la Neuwirth. DUPĂ O VREME, UNELE FEMEI SE EMANCIPAU DE TUTELA bordelului, mai ales la o anumită vârstă, vârsta care nu mai suportă con curența celor tinere; și, după o anume experiență profesională În care au avut prilejul să cunoască multele slăbiciuni sau ciudățenii ale bărbaților, și după o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
puteri ce găsise în imagine un substitut ideal. Fără a fi în mod programatic filme politice, toate peliculele ce au relativizat viziunea canonică a propagandei prin-imagine au făcut, de fapt, învățământ politic cu spectatorii, deturnând termenul consacrat de partid și emancipând totodată cinematograful românesc din tirania artei pentru artă și din sclavia artei-pentru-partid. Prin aceasta, cinematograful autoreflexiv de până la Revoluție a fost în sens tare modern. <contents> Cuprins (Primul text) ............................................... .................................. 5 Atitudini și clasamente Demonul actualității față cu dictatura ................................... 11 Despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-lea, o bună parte a societății Imperiului Habsburgic și, implicit, a Transilvaniei s-a opus răspândirii falsei legende privind infanticidul practicat de evrei. Nu este vorba numai de acțiunea autorităților laice (trebuie amintit aici că, În Imperiu, evreii au căpătat emancipa rea politică din 1867), ci și de cea a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după procesul evreilor din Pir (Satu Mare) - care, datorită presei din Viena și Budapesta, a avut un puternic ecou În Întregul Imperiu -, Guberniul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
intrigă ca și acest personaj aiurit ne situează mai degrabă în spațiul commediei dell’arte. Cetățeanul turmentat sea- mănă cu acei zani care populează universul burlesc al acestui tip de teatru popular. Radu Stanca și Ion Negoițescu vor încerca să emancipeze comediile lui Caragiale tocmai de aceste filiații impure care-l apropie de teatrul popular, de jocul cu măști, de burle. Cetățeanul turmentat expresie a unui „hazard obiectiv” cum ar fi numit suprarealiștii acest aiuritor concurs de împrejurări și micul petec
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
act de magie politică ca o expresie a teoriei maioresciene a formelor fără fond. „Formele fără fond se nasc pe acest sol al mimetis- mului steril, alimentat de credința raționalistă în puterea magică ăs. n.Ă a frazelor de a emancipa națiuni și de a stimula progresul.” Supremația formei asupra fondului angajează astfel o stilistică a excesului ca invocatio, con- jugat unui mimetism magic ca similia similibus evocantur. La rândul său, Antonio Patraș reevaluează cu o maximă acribie dezbaterile din jurul teoriei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
critic), concentrându-l pe un singur teritoriu și permițându-i s)-și ia soarta politic) În propriile mâini.” Lamm recunoaște importantă Leg)mântului, a P)mântului F)g)duinței - Țara Sfânt), Eretz Ysrael - care Îi inspir) pe evrei s) se emancipeze. Dar, dup) succesul obținut, accentul s-a modificat; necesitatea de a-i salva pe evrei s-a transformat În altceva - proiectul de „recuperare a p)mântului”. Primii lideri sioniști Încercau s) salveze oamenii. Conducerea realist) a sionismului era dispus) s
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Wissmann: Zahar (vizitiu): Zimmer Dieter E.: Zina: ............. Coperta IV Vladimir Nabokov (1899-1977), prozator american de origine rusă, autor, printre altele, al celebrului roman Lolita, a șocat - cu farmecul pervers al scrisului său - publicul american și l-a determinat să se emancipeze. În Europa Occidentală el a fost recunoscut prompt și fără rezerve ca unul dintre marii scriitori ai secolului XX. Iar În fosta URSS i-a făcut pe mulți cititori să considere expatrierea sa drept Încă una din nenorocirile aduse de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mai mult decât notabil și e păcat că a lipsit ambiția sau ocazia de a face cunoscut în Franța textul respectiv (Noua structură și opera lui Marcel Proust, în Teze și antiteze - inițial o conferință). Ulterior, Camil Petrescu s-a emancipat de tutela husserliană, încât în Doctrina Substanței vedem că, din cei doi gânditori contemporani la care se referă totuși cu precădere, Bergson și Husserl, distanțându-se mult de amândoi, ̀ i recunoaște totuși celui dintâi o intuire mai adecvată a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mai prost finanțate. În afara câtorva voci izolate antisexism, dar nu și anticomunism (Ecaterina Oproiu, Stana Buzatu), nu a existat urmă de feminism. Au existat însă voci pregnant anticomuniste, cea de excelență fiind a Doinei Cornea. În timpul în care noi ne emancipam prin muncă, Vestul intra în a doua etapă a feminismului: cel al diferențelor. Odată drepturile recunoscute s-a constatat că femeile au șanse semnificativ mai mici în autoafirmare și că establishment-ul își produce anticorpi prin care femeile rămîn sub
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fostul meu profesor Sorin Gorovei, fiul folcloristului și tatăl istoricului. Mic, ca și tatăl său, de statură, față de acesta, Sorin Gorovei avea o înfățișare mai pătrățoasă, poate datorită obiceiului de a purta pantaloni de golf, la modă pe vremea tineretului emancipat de după primul război mondial. Din partea elevilor, faptul îi atrăsese porecla de „Bilă”. Având un caracter aprins, i se mai spunea și „Chibrit”. Intrând agale în clasă, se holba de sub chelie cu doi ochi bulbucați și albaștri la „flăcăii” pe care
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întreaga sa persoană. Vine în numele Domnului...». Vizitatorul Apostolic cunoștea deja Opera, pentru că se servise de tipografia «Buoni Fanciulli» pentru a imprima unele ediții liturgice. Misiunea pe care a primit-o de la Sfântul Scaun îi acorda o putere supremă asupra Congregației, emancipat de cea a episcopului diecezan, a Superiorului General și a Consiliului său. Are facultatea de a-i interoga pe toți religioșii și de a-i obliga sub jurământ să declare adevărul asupra a tot ceea ce interesa vizita apostolică. Poate emana
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
asta încă n-ar fi mare lucru: furtișaguri adolescentine. Ce m-a frapat cel mai tare a fost o frază a aceluiași Mușina, care se plângea că optzeciștii, lipsiți de curaj și de imaginație, n-au reușit niciodată să se emancipeze complet de sub tutela maeștrilor lor: Manolescu, Livius Ciocârlie, Mircea Martin, E. Simion, Mircea Zaciu. Cum se poate ca o generație de poeți și romancieri, căci mai ales aceștia s-au remarcat și nicidecum critica optzecistă, cum se poate ca această
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Maiorescu mărturisește chiar și influența vechii școli critice asupra "Junimii"; mai mult, mărturisește că "Junimea" este o continuare a acelei școli, când ne spune că: "V. Alecsandri, prin scrieri și sfătuiri orale, ne-a întărit în tendința de a ne emancipa limba din pedantismul filologilor și de a o primi așa cum iese ca un izvor limpede din mintea poporului"1 . Despre felul acelor sfaturi, ne putem face o idee din sfaturile pe care V. Alecsandri le da, în scrisori particulare, directorului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alta: 1) Numai modelele care conveneau spiritului național și, firește, gradului de dezvoltare sufletească a păturii noastre culte, numai acele modele au dat rezultate bune, viabile, adică au ajutat la închegarea unei literaturi naționale. 2) Cu cât s-a tot emancipat de modelele străine, cu atât literatura română a tot progresat. (Aceasta nu înseamnă că la un moment dat o literatură rupe cu literatura lumii. Nu, căci orice literatură, cât de veche, de mare și de autonomă, nu poate să nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale. Originalizarea, care la Eminescu e pe toată linia, la scriitorii anteriori e numai parțială. Așadar, ca să fim mai clari, e vorba de atitudinea scriitorului față de literaturile străine, de concepția lui asupra originalității literare, de gradul în care s-a emancipat el de tirania modelelor, de faptul dacă mai admite el, pentru el, posibilitatea de a broda pe o temă străină. Mai târziu, literatura adevărată - aleea principală a literaturii noastre - se eliberează și mai mult. La Vlahuță, la Delavrancea, la Caragiale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și nimic mai mult. Cu modul acesta liberalii-naționali nu vor înscena nicidecum calea croită de roșiii de odinioară, ci, în prima linie, cu sau fără dinastia domnitoare, vor să aducă ordine în finanțele Statului, să reducă budgetul armatei și să emancipeze de influența politicii străine, și în special de aceea a Rusiei, care este ruina României. Politica viitoare a liberalilor-naționali nu poate fi niciodată periculoasă pentru Austria, deoarece imperialii nu se vor lăsa niciodată a fi îmbrânciți de politica rusească. Negreșit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bacalbașa. Înainte de vot (ședința s-a încheiat la orele 1 1/2 noaptea) I.C. Brătianu a ex primat apăsat punctul de vedere al guvernului, care, atunci, era al întregului popor român: „D-lor, nu avem să cucerim, nu avem să emancipăm populațiuni oprese, nu avem să luăm Constantinopole, avem să ne afirmăm și să ne asigurăm naționalitatea română în fața Europei, care trebuie să asculte dreptățile noastre“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 aprilie 1877“, MOF., nr. 112, 19/31 mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]