7,011 matches
-
Ornea O legendă, bine întreținută, a transformat prietenia și apoi iubirea dintre Eminescu și Veronica Micle, în unică dragoste a poetului. Și nu-i așa. La Viena avusese relații amoroase cu o Mîli, despre care aflăm și dintr-un manuscris eminescian. Mai tîrziu, la București, era înamorat de o Cleopatra Poenaru, fiica a pictorului Lecca. I-a închinat și vestitele versuri de reproș: Pe lînga plopii fără soț/ Adesea am trecut/ Mă cunoșteau vecinii toți/ Tu nu m-ai cunoscut". Și
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
sub semnul autodistrugerii. * A se compară cu monologul lui Rica Venturiano din O noapte furtunoasa scris totuși cu un an mai devreme. Rămâne de văzut dacă sintagmele nu apar și în alt text al lui Slavici. 1. Despre geografia literară eminesciana, vezi Cornel Ungureanu -Eminesciana. Epifanii în Luceafărul, miercuri, 12 iunie 1991, pp. 8-9. 2. Vezi Schopenhauer educator în Friederich Nietzsche, Opere complete, ÎI, Nașterea tragediei, Considerații inactuale I-IV, Scrieri postume 1870-1873. Traducere de Simion Dănilă. Ed. Hestia, 1998 pp.
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
mari poeți, după lungi și sinuoase evoluții. Nici un popor - cade tranșant că o ghilotina concluzia - nu a privit asemenea românilor, cu atîta înțelegere, existentă, ca o condiție a împăcării, o revărsare în Pax magna... (sic!)" Autorii ignorează astfel suveran avertismentul eminescian citat de ei înșiși, în manualul care sufla strident în surlele și trîmbițele naționalismului de bîlci: Ceea ce se iubește și se respectă adînc se pronunță arareori." Răsfoind manualele de literatură, mi-am amintit automat o anecdotă academică, trecută de semioticieni
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
păstrarea identității și demnității naționale, pentru supraviețuirea estului românesc dintre Prut și Nistru; în această luptă, în această rezistență antisovietică, dusă de intelectualitatea românească din Basarabia, reperul / idealul, simbolul „arderii totale” pentru cauza națională se înrăzărește prin Eminescu, prin geniul eminescian. De aceea, Grigore Vieru și colegii săi întru aleasă liră, din Basarabia, și-au ales, și-au stabilit între obiectivele fundamentale, arzătoarea, mistuitoarea misiune de a cultiva limba română, de a atinge lamura limbii literare române din poezia eminesciană. Acest
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
geniul eminescian. De aceea, Grigore Vieru și colegii săi întru aleasă liră, din Basarabia, și-au ales, și-au stabilit între obiectivele fundamentale, arzătoarea, mistuitoarea misiune de a cultiva limba română, de a atinge lamura limbii literare române din poezia eminesciană. Acest deziderat capătă îndorurată expresie lirică și în poezia cu titlul În limba ta de Grigore Vieru: În aceeași limbă / Toată lumea plânge, / În aceeași limbă / Râde un pământ. / Ci doar în limba ta / Durerea poți s-o mângâi, / Iar bucuria
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Stănescu după o retorică a paradoxului liric adecvată "logicii ideilor vagi" intuitive, revelatoare prin ambiguitatea lor. Cartea fiind o adevarată "suma" a gândirii lirice a poetului aflat la zenitul creației sale, comparabilă ca importanță cu locul Luceafărului an cadrul poeziei eminesciene, interpretarea ei rămâne mereu "piatră de ăncercare" a oricărei hermeneutici a operei lui Nichita Stănescu. an epoca, 11 elegii postulează ruptură totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
se fi refugiat prin talk-show-uri și dezbateri cu iz intelectual. E o strategie catastrofală, pentru că "textele" unor Văcăroiu, Mitrea, Opreanu - ca să nu mai vorbesc de clasicii Nastase și Iliescu -, în dogita limba de lemn moscovita, sună mai deprimant decât buciumul eminescian (în lectură lui Sadoveanu!) Nu știu dacă la mijloc o fi vreo strategie gândită în laboratoarele alchimistului Iliescu sau, pur și simplu, s-a terminat rezervă de carburant. Nu-mi explic altfel de ce vârfurile de lance comunist-patriotarde ale partidului (azimut
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
latent! Le Poète élève le tout offert Des harpes éparses qui en vole inverse se perdent, Un chant îl épuise: caché comme seule la mer Promène leș méduses cachées sous leurs cloches vertes. O adevarată performanță de fidelitate! an schimb, eminesciana Peste vârfuri are parte de o traducere an care nuanțele subtile șanț sacrificate muzicalității: Au-delà des cimes La lune au-delà des cimes passe, Tranquille la forêt bat să feuille, Parmi leș branches d^aulne m'accueille Mélancolique le cor de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
1914. Destinul, prea bun cu tânărul Pillat, l-a copleșit și cu harul de poet. O poezie din 1910, trimisă nepoatei lui Maiorescu, Florica Rosetti (probabil fiica lui Max Rosetti), cu care ăntretine un prelungit flirt, e evident de influență eminesciana. Dar debutantul perseverează, deși, ăn octombrie 1910, confesăndu-se Leliței, mărturisea: "Mă ăndoiesc să pot ajunge vreodată să fac și eu ceva care să rămână... și totuși mă simt ca un arc care se ăndoaie tras de o mană nevăzuta". Un
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
anexare a fost precedată de scoaterea perfida din circuitul comercial și din rafturile bibliotecilor a edițiilor operelor poetului, dinaintea instaurării comuniștilor la putere. Printr-o astfel de "lovitură ascunsă" s-a urmărit ocultarea Doinei, ca și a tuturor textelor politice eminesciene, orientate împotriva Rusiei, în speță a cunoscutului ciclu de articole, apărut în Timpul, în 1878, închinat drepturilor noastre asupra Basarabiei. Evident, "scurtcircuitarea tehnică" a legăturii dintre Eminescu și cititori a inclus și eliminarea primelor trei volume de Opere, îngrijite de Perpessicius
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
pe firmamentul gloriei, ci ideologia se celebrează pe șine, nedîndu-se în lături a-l înjosi. Eminescu e pus a certifică "transcendență" găunoasa a marxism-leninism-stalinismului. Sau, după cum ne arata exegetul actual: În linii mari, putem spune că ăla aniversara, situația operei eminesciene în cultura română se află între necesitate și optimism exegetic, după cum rezultă din două titluri de articole publicate în nr. 2 pe anul 1949 al revistei Flacăra. Necesitatea reconsiderării lui Eminescu o constată G. Călinescu, iar Ov. S. Crohmălniceanu titrează
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
mutilare! Ov.S. Crohmălniceanu se rostea marțial tot timpul, pretinzînd că, în viziunea "criticii științifice", al cărei delegat era, bineînțeles, d-sa, trebuia respinsă mai întîi de toate eminescologia dintre cele două războaie, sau, spre a-i reda întocmai cuvintele: "mitul eminescian, falsurile, exegezele trucate, evangheliile apocrife, toata atmosferă de ficțiune întreținută de critică burgheza în jurul persoanei lui Eminescu". Pe valurile limbii de lemn plutesc și alte ambarcațiuni similare, înzestrate cu armele de foc ale "luptei de clasă", gata să "spulbere" totul
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
discursul altui pontif al momentului critic, Ion Vitner: "Apropierea centenarului lui Mihail (sic!) Eminescu - acest mare liric și nefericit om - era firesc să provoace o recrudescenta în cercetarea literară a operei sale, care este departe de-a fi terminată. Exegeza eminesciana de pînă astăzi nu a făcut decît să atace formele exterioare ale ideologiei poetului, să îmbogățească aparatul documentar necesar investigației sale, să disece formal, și deci fără rezultate prea bogate, una dintre coardele cele mai subtile ale liricei noastre. Trebuie
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
să atace formele exterioare ale ideologiei poetului, să îmbogățească aparatul documentar necesar investigației sale, să disece formal, și deci fără rezultate prea bogate, una dintre coardele cele mai subtile ale liricei noastre. Trebuie să atacăm astăzi problemă centrală a poeziei eminesciene: contradicția, nelămurita încă, dintre progresismul și reacționarismul conținutului ideologic al poetului". Așadar lui Eminescu i se intenta un proces ideologic. Tunurile erau reglate nu numai împotriva criticilor poetului, ci și împotriva poetului însuși. Comentatorul proletcultist susține cu aroganță de intrus
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
informează Impact de Gorj. Iubitorii de artă și frumos, care au dorit să se întâlnească cu actorul Ion Caramitru, au putut face acest lucru, mergând la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, acolo unde artistul a susținut un recital de poezie eminesciană, alături de muzicianul Aurelian Octav Popa. Ion Caramitru a declarat faptul că a fost de nenumărate ori în Gorj și că este foarte apropiat de Târgu-Jiu. Actorul a adăugat că simbolul Târgu-Jiului, Coloana Infinitului este vie și că această capodoperă este
Coloana Infinitului a împlinit 73 de ani () [Corola-journal/Journalistic/24750_a_26075]
-
intervenții sînt, de fapt, cele care apelează la evazionism sau apolitism, în limbajul epocii (Tudor Vianu este realmente excentric scriind despre „munca lui Perpessicius” la o aniversare Eminescu, unde ceilalți colegi de număr caută cu înfrigurare sursele marxiste ale filosofiei eminesciene). Subordonarea și convenționalismul merg în crescendo și culminează în 1959, anul XV în jargonul epocii, în care se aniversează cincisprezece ani de la 23 august 1944. Deși se vorbește în general despre perioada 1968-1971 ca despre perioada de maximă libertate și
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
maiorescian adus poeziei Mortua est!: „Abuz de cuvîntul pală, care poate n-ar trebui uzat deloc” (Direcția nouă în poezia și proza română, 1872). Peste aproximativ un secol, I. Negoițescu va identifica în paloare unul „dintre cele mai pregnante simboluri eminesciene”3. Tempora... Înger și demon Strofa ultimă a poemului (ed. Maiorescu): Am voit viața-ntreagă să pot răscula poporul Cu gîndirile-mi rebele contra cerului deschis - El n-a vrut ca să condamne pe demon, ci a trimis Pe un înger să
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
de admis că versurile le-a făurit el. Sînt versuri de mare poet. Niciun alt poet român, de oricînd, n-ar fi putut să le scrie. Probabil că sînt de Eminescu.”5 Opinia lui Perpessicius este diametral opusă, ilustrul editor eminescian considerînd „stihul de care se extazia Ibrăileanu ș...ț un nevinovat loc comun”6. Nevinovat și nu prea, am spune, cîtă vreme sintagma „vecinică minune” se vădește, în context, dublu repetitivă: în prima strofă a replicii Demiurgului apare formula biblică
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
subliniază creatorul își amintește cu nostalgie p a r c ă d i n „ e s e n ț a p o e z i e i poetul într-un alt poem, ca un „cum mama îl îmbiserica în fiecare eminesciene”. „La braț cu Eminescu leitmotiv stimulativ de înnobilare a dimineață când, supusă de mizeria ”, în Țara Poeziei Românești ! Ce vieții. De fapt aceasta este și filozofia social, se umplea de dulceața poate fi mai frumos și mai nobil pentru vieții
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
Livius Ciocarlie Călinescu se miră că semănătoriștii l-au atacat pe Maiorescu deși toate ideile lor erau deja la el. Erau, dar exaltarea lor iorghistă, pompieristică, naționalistă nu era. Luându-și drept criteriu descrierea universului eminescian, Călinescu pune unul lângă altul, dizgrațios, „Al vieți-mi giuvaer” cu „Adormi-vom, troieni-va”, versuri de calibru cu totul diferit. Din opera poeților, măcar a poeților, trebuie îndepărtat ce s-a uscat (în franceză: élaguer). Citind în Călinescu mulțime
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
nu poate fi ignorată cu superioritate. Mihail Eminescu. Studiu critic este, de fapt, un lung eseu despre ceea ce azi numim cotă valorică. Ca pedagog (de școală veche, trebuie spus), acesta se arată îngrijorat, cel puțin la început, de reverberațiile modelului eminescian, care cucerise deja tineretul din Ardeal și din afara Ardealului. (O prețioasă mărturie în acest sens oferă și fostul său elev, Al. Ciura, citat de Ioan Chindriș). Și e cât se poate de semnificativ că studiul debutează cu un exercițiu de
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
necesar pentru a discerne ce e autentic și ce e împrumutat în forul intim al unui poet. Faptul că apelează, pentru aceasta, la mărturii (aparținând lui Maiorescu, Negruzzi și Hasdeu) reprezintă, el însuși, o formă de inadecvare. Cât privește erotismul eminescian, Grama nu are dubii: se află la limita pornografiei. „poeziile sale sunt un adevărat lupanar literariu”, iar poetul pare a fi „un emisariu al haremului” (p. 71). De vină va fi fiind, pe de-o parte, formația clericală a autorului
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
realizează un mozaic de tip venețian autohtonismul ș i (presupusa) editorială - Mihai Eminescu. dirijat tematic:modernitate. Rayonnement d’un génie. 1. Publicistica lui Eminescu George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica de fond (Despre români, Decembrie 1989
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
reproduc, după aceeași fie un orgoliu pentru noi, nu o cruce autorului la nivelul fiecăruia dintre sursă, un text al lui Eminescu: „Popor pentru urmașii lui”. departamentele create lui Eminescu. latin, înconjurat de slavi, de George Apostoiu, umblând Pentru publicistica eminesciană maghiari, de germani, noi nu ne încolo și-ncoace, prin țările unde a (1), bibliografia de referință a fost putem răzima pe nicio simpatie de fost acreditat cu misiuni culturale, parțială până la G. Călinescu, iar după rasă, care e cea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]