1,351 matches
-
copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și a mediului televiziune. Distincția dintre real și imaginar este esențială pentru producerea, de pildă, a efectelor violenței televizuale asupra copiilor: la vârsta preșcolară este dificil pentru copii să vadă în desenele animate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de învățare socială, învățarea prin observație și agresiunea. Concentrându-se pe aspectele sociale ale învățării, Bandura (1977) a scos în evidență învățarea prin observație. Observarea și, mai apoi, imitarea comportamentului adulților de către copii poate avea consecințe pozitive (comportamente afectuoase și empatice) și negative (reacții agresive, cum ar fi, de exemplu, cele determinate de asistarea la scene de violență domestică). Cercetările privind modul în care înțeleg copiii relațiile sociale au fost aplicate și în domeniul dezvoltării competențelor sociale și în cel al
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
o lume de hârtie propune nu doar recuperarea unui „scriitor din exil” vitregit de soartă (autorul a fost „interzis” timp de aproape douăzeci de ani în România), dar și un sistem de lectură critică, caracterizat printr-un „mimesis” exegetic, deopotrivă empatic și teoretic. B. pornește de la premisele plierii demersului critic la „obiectul” său - „lumea de hârtie”, sintagmă ce amintește de Oamenii de hârtie a lui William Golding, în care, deloc întâmplător, personajele centrale, scriitorul și biograful/criticul său, duc o adevărată
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
coerent sau suficient din punct de vedere informațional deoarece medicul trebuie să posede pe lângă răbdare și interes pentru găsirea celor mai bune soluții de a obține de la pacient maxim de informație legate de simptomatologie. b) În plan afectiv 1. Calități empatice Empatia - presupune existenta unor disponibilități cognitive și mai ales afective din partea subiectului de a transpune în viața altei persoane, de a “simți ca acesta”, “de a trăi viața afectivă a altuia” (Popescu - Neveanu). 2. În plan atitudinal În funcție de tipologia bolnavului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
altora care nu sunt imediat inteligibile; dar o adevărată înțelegere o realizează prin simpatie (sau atitudine simpatetică) și este o participare (Bergson). Schematizând, am putea spune (W. Musta, 1964) că o parte a ego-ului trebuie să fie angajată în procesul empatic (“introduc” persoana în mine și mă identific cu ea) în timp ce altă parte menține distanța și “supraveghează”. O astfel de “comunicare” nu este exclusiv una pe planul cunoașterii raționale, în orice act medical găsim mai mult decât “lucruri reci”; găsim “un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
la un consum de asistenta medicala și mai ales de mijloace de laborator ori medicamente de care ar putea beneficia cei îndreptățiți. 5.5.2. Premisele antrenării medicului în relații conflictuale a) Variabile de personalitate: în special cei cu trăsături empatice insuficient dezvoltate, impulsivi (cu o cenzura scăzuta) dar și cei cu o susceptibilitate crescută (inclusiv generată de complexe de inferioritate) legata de aprecierea de către bolnavi a nivelului profesional; b) Variațiile conjuncturale, legate de probleme de viata cu reflectare pregnanta în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mod diferit. Există medici care nu au timpul, răbdarea, antrenamentul sau calitățile pentru a se implica în aceste complicații ale societății, iar lipsa lor de atenție îi lasă pe pacienți să caute un remediu urgent. Dacă nu găsesc un mediu empatic, care să-i ajute la ușurarea simptomelor, să se concentreze pe potențiala sursă a problemei și să-i învețe cum să îndure constrângerile vieții, acești pacienți afectați se întorc tot mai mult spre medicina alternativă, căzând adesea pradă unor șarlatani
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, farmacistul transilvă- nean J.M. Honigberger susținea că memoria lui Sydenham „ar trebui respectată” și, în plus, ar trebui protejată de cei care l-au stigmatizat numindu-l „șarlatan și criminal”. Honigberger avea această poziție empatică fiind, la rândul său, un opioterapeut convins. „Opiumul e în Europa, ca și în India - scria el -, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (62, pp. 108, 308). De fapt, în Europa, conform mărturiilor arheologice, macul (ca și măselarița) a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hotărîri, încercînd să-și amintească unde...382. La urma urmei, vremea era minunată. S-o fi comandat și tot n-ar fi putut avea o zi atît de frumoasă pentru un garden party 383. Pentru aceste cazuri, conceptul de transfer empatic trebuie modificat. Identificarea cititorului cu un "ei" colectiv nu prea este de conceput. S. Chatman explică începutul povestirii The Garden Party, reprezentat de ultimul dintre citatele anterioare, după cum urmează: "insesizabil gîndul cuiva sau al întregii familii sau ceea ce unul dintre
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de succes. În plus, spiritul de grup, de echipă, „se leagă de cel de inițiativă și decapacitate de asumare a responsabilității” (Delors, 2000, p. 72). Se adaugă și faptul că activitatea În grup favorizează Împărtășirea stărilor afectiv-emoționale, ceea ce constituie sursa empatică ce condiționează relațiile cu ceilalți. Se poate afirma, așadar, că interrelațiile implică o influență educativă cuprinzătoare asupra individului și grupului. Comun mai este și faptul că Învățarea prin cooperare sau colaborare atrage după sine schimbări ale rolului elevului și o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
domenii, discipline, cunoștințe, aplicații etc.; c) se Încurajează o recoltă cât mai mare de idei obținută prin jocul analogiilor diferite. Orice idee poate fi modificată, combinată cu oricare dintre celelalte idei exprimate; d) sunt acceptate improvizațiile care denotă o sensibilitate empatică; e) poate fi promovată orice metaforă capabilă să genereze analogii, metafore sau să declanșeze intuiții; f) În Încheierea activității este important ca ideile să nu aparțină nimănui. În ceea ce privește etapele de parcurs: 1) Se Începe cu enunțarea temei și a sarcinii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aplicare a obiectivelor didactice, slujindu-se de cele mai eficiente metode. În plus, el urmărește să evalueze efectele intervențiilor sale și le ia în seamă atunci când proiectează interacțiunile următoare cu elevii. 2. Din perspectiva abordării terapeutice, profesorul este o persoană empatică, ce se îngrijește cu prioritate de problemele emoționale și motivaționale ale elevilor. Stima de sine, sentimentul eficienței personale, acceptarea de către grup sunt socotite condiții esențiale ale participării eficiente în școală. 3. Abordarea eliberaționistă îl concepe pe profesor ca un eliberator
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceeași vârstă. Desigur, elevii dezvoltă și ei reprezentări ale profesorilor, iar acestea le marchează interacțiunea cu pofesorii și, în general, evoluția în cadrul școlii. S-a pus în evidență, de exemplu, că perceperea profesorului are loc pe trei coordonate principale: capacitatea empatică (capacitatea de a înțelege emoțiile și sentimentele elevului), capacitatea organizatorică și calitatea explicațiilor („chemarea” sau talentul pedagogic). Pentru a ilustra înrâurirea acestor reprezentări asupra conduitelor, vom cita aici un studiu care a manipulat percepția inițială a elevilor asupra profesorului. Efectuarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care a manipulat percepția inițială a elevilor asupra profesorului. Efectuarea unei preanchete a îngăduit stabilirea comportamentelor profesorilor pe care elevii le socotesc manifestări de empatie. Pe baza acestora s-a realizat un film de 12 minute care înfățișa un profesor empatic, cald, afișând disponibilitate, și un altul ce prezenta profesorul în ipostaze non-empatice. Profesorul care apărea în cele două scurt-metraje urma să întâlnească, separat, două grupuri de copii și să dirijeze efectuarea de către aceștia a unor sarcini construite în așa fel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de sine: „Pot promite să fiu sincer, nu Însă nepărtinitor”. * Vorbind despre calitățile necesare celui care vrea să fie critic de artă, V. Hugo a spus: „Negustorii nu sînt critici. Ura nu-i inteligență. Insulta nu-i discuție”. Desigur capacitatea empatică a criticului reprezintă principala condiție pentru surprinderea notei specifice a operei unui artist: „A critica Înseamnă a coincide cu aventura spirituală a poetului” (A. Béguin). * „Abia atunci noi, oamenii, Înțelegem valoarea bunurilor noastre cînd pierdem ceea ce am avut.” (Plaut) Așa
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înțelege lucrul asupra căruia se Înșală.” (Sf. Augustin) Desigur, Sf. Augustin viza nu atît „neînțelegerea” de tip intelectual, cît mai ales acea neînțelegere afectivă și morală dintre oameni: vanitatea invidioasă a acestora Îi face incapabili nu numai de o atitudine empatică (prin care să se identifice cu bucuriile, speranțele sau suferințele altora), ci și de realizarea concesiilor, pentru a putea fi parteneri Într-o acțiune. * „Ultimul pas al rațiunii este de a recunoște că există o infinitate de lucruri care o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a executa aceeași acțiune În sens invers: de la efecte la cauze, de la rezultate la planurile inițiale de acțiune, fapt care permite realizarea unor corecții, modificări sau confirmări ale ipotezelor de pornire. În plan afectiv și moral, reversibilitatea permite realizarea procesului empatic de transpunere În trăirile și aspirațiile altuia, facilitînd astfel schimburi echilibrate nu numai de idei, ci și de sentimente; de asemeni, se evită astfel apariția unei tendințe egoiste de a considera că ai numai drepturi, nu și datorii În comunitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel puțin bunul-simț de a ne jena. * „Nimeni n-ar mai vorbi atît de mult În societate, dacă și-ar da seama cît de des Înțelege greșit pe alții.” (J.W. Goethe) Este, Într-adevăr, rară comunicarea desfășurată În termeni empatici: „De obicei, fiecare ascultă - spune J.W. Goethe - numai ce Înțelege”. La rîndul său Tudor Vianu observă: „Adeseori oamenii nu vor să afle de la alții decît ceea ce știu și cred mai dinainte”. * „Îndoiala nu-mi place mai puțin decît știința
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
suferințele noastre ajungem să nu le mai resimțim ca suferințe, ci ca stări de Împlinire. * „Cine are mare sensibilitate, știe multe.” (Vauvenargues) Desigur, este vorba de a ști multe În probleme de suflet, deoarece „sensibilitatea” este principala condiție a capacității „empatice”. * „Tare aș vrea să aflu școala În care se Învață a simți.” (Denis Diderot) Curiozitatea marelui Învățat francez este legitimă, Întrucît cea mai importantă capacitate a psihicului uman ar trebui s-o reprezinte nu atît aceea de a esențializa și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cunoști numai pe cei ce te fac să suferi”. (J.W. Goethe) „Suferința” are rara calitate de a produce un proces de reversibilitate sufletească: făcîndu-i, de exemplu, cuiva o nedreptate, nu te vei putea sustrage realizării, cîndva, a unui proces empatic, prin care să Înțelegi ceea ce a simțit În sufletul său cel căruia i-ai produs răul respectiv. Și invers: răul care ți s-a făcut, te obligă să cunoști motivele care l-au determinat pe cel În cauză să recurgă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pare atunci o rană. Nu mai Îndrăznești să te ciocnești de o mobilă, să mai umbli.” (A. de S.-Exupéry) În situații de boală, de suferință, sufletele oamenilor au tendința - mai mult ca oricînd - de a intra Într-o relație empatică cu tot ceea ce le Înconjoară, astfel că, mai mult decît „bucuria”, „suferința” Îi face să elibereze omenia din ei. * Scriitorul F. Kafka ne ajută să Înțelegem cum un mod bizar de a gîndi duce, implicit, la adoptarea unor decizii absurde
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o asculte pe Maria. Cred că atunci i s-a Întîmplat o minune. Copilul s-a vindecat În mod neașteptat” (Cf. Jurnalul Național, ediție de colecție: Maria Tănase, 2 iulie, 2007). Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic „Fiecăruia Îi place să găsească la altul propriul său caracter.” (Pliniu cel Bătrîn) Filonul egoist al firii noastre reiese și din următoarea observație a lui La Rochefoucauld: „Noi nu găsim oameni cu bun-simț decît pe aceia care sînt de părerea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o falsă mulțumire: „Trebuie să iubești și să trăiești În sufletul celorlalți, ca să știi ce e fericirea” (Godwin). * „Ideea altuia oglindită În sufletul tău nu e altă idee.” (N. Iorga) Nu sîntem Întotdeauna, În măsura În care ar trebui, conștienți de importanța dialogului empatic, ca proces de Împărtășire sufletească reciprocă. Un astfel de dialog poate duce la descoperirea unor idei și sentimente comune și, implicit, la o relație consensuală, la acorduri afective și intelectuale; multe anemozități și dușmănii dintre oameni ar dispărea astfel. * „Singura
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de regulă, cei care se adulează și pentru care e mai important „prezentul”, decît „viitorul”. Ceilalți au conștiința limitelor lor și doresc schimbarea. „Secretul oricărei diplomații este să te pui În locul celuilalt.” (G.W. Leibniz) Cu obsevația că și „capacitatea empatică” ar trebui să aibă un profil moral, pentru a nu profita, de exemplu, neapărat de slăbiciunile altuia, ci de a-l ajuta să se Îndrepte: „Omul care arată cu plăcere calea celui rătăcit, face ca și cum ar aprinde o lumină din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]