500 matches
-
condi?ia inferen?elor cauzale legitime ?i semnificative totodat? (Lazarsfeld ?i Rosenberg, 1955). Hegemonia func?ionalismului �ntr-un asemenea peisaj, eforturile teoretice ale lui Parsons ?i Merton apar cu at�ț mai remarcabile cu c�ț ei au contribuit, ca ?i empirismul hoț?r�ț ce s-a dezvoltat pe o alt? cale, la stabilirea prestigiului sociologiei americane. Reunite, �n general, sub eticheta de �func?ionalism�, aceste paradigme s�nt, cu toat? concep?ia lor comun? privind caracterul sistematic (am spune mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceste fapte �ntre ele, sau s? explice de ce au ales s? fac? aceste observa?îi ?i nu altele. Decizia primului grup pare s? fie: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem este adev?raț, dar ?tim c? are un sens�. Deviza empirismului radical este: Noi nu ?tim dac? ceea ce spunem are un sens, dar ?tim c? este adev?raț�. ( Merton, 1965: 27) ���Sub egida acestei epidemii a cuantofreniei, fiecare devenea cercet?tor ?tiin?ific sau savant dac? lua c�teva foi de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru a se dota cu un fundament institu?ional indispensabil, dar nu a ajuns (dorea cu adev?raț?) s? se impun? că o ?tiin?? care ajut? decizia, a?a cum i se cerea, nu f?r? ambiguit??i [49]. Un empirism conjunctural Activitatea sociologiei franceze din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din aceast? perioad? contrasteaz? puternic cu era durkheimian? a disciplinei, de la �nceputul secolului: n locul unei paradigme unificatoare, o varietate de orient?ri adesea incerte ?i cu greu schi?ațe, cumul�nd inconvenientele sectarismului ?i eclectismului�. (Bourricaud, �n [49:9]). Empirismul� practicat nu are nimic din caracterul militant pe care l-a �mbr?cat �n sociologia american?. El ?ine mai cur�nd de condi?iile �n care sociologia francez? �?i ia av�nt: o cerere social? f?r? �ndoial? ambi?ioas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cercetare (Boudon, 1968; Bourdieu ?i colab., 1968). B?ț?liile lui Gurvitch Aceast? orientare empirist? nu l-a l?sat indiferent pe Gurvitch a c?rui grij? constant? a fost aceea de a pre�nt�mpina dou? pericole: cel al empirismului pur analitic, al c?rui promotor era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoria reciprocității) sau a principiului de neagresiune (Robert Nozick, Murray Rothbard, Ayn Rand). Punctele slabe ale acestor teoretizări constau în lipsa de soluții la "paradoxurile deontologiei", la contradicțiile și ponderile acordate constrângerilor deontologice, și în neputința acordării schemelor conceptuale universale la empirismul conținuturilor lor. Teoria afacerilor etice Ce ești, la urma urmei, te privește doar pe tine; ce vrei, privește și pe alții; ce faci, aceea privește pe toți40. Globalizarea economică și mai ales dimensiunile consecințelor acestui proces au focalizat atenția lumii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa filosofico-științifică, filosoful englez rămâne o punte de legătură între ,,două lumi”: preia tradiția epocii anterioare prelucrând-o în chip propriu, după care o transmite secolului următor, respectiv iluminismul. Empirismul său cultivat în cunoașterea științifică, va produce un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru săraci, volum ce semnifică un proiect educațional privind organizarea unor școli pentru paria, în care se regăsește planul de învățământ al acestor tipuri de instituții. În totalitate, concepția sa pedagogică pedagogică se bazează pe câteva teorii filosofice. Astfel, teoria empirismului/senzualismului pornea de la considerentul că ,,nimic nu este în intelect, dacă mai întâi n-a fost în simțuri”, de unde rezultă că ideile se formează ca o consecință a impresiilor provocate de acțiunea lucrurilor exterioare asupra organelor noastre de simț. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a acestei concepții rezidă în imensa încredere a filosofului în posibilitățile de cunoaștere ale ființei omenești, de a se perfecționa în registrul intelectual și moral, printr-o eficientă instrucție și educație. Teoria morală de factură empirist-utilitaristă este o consecință a empirismului său filosofic în domeniul cunoașterii. Ca atare, regulile și normele morale își au originea în experiența de viață și în experiența simțurilor omenești. Locke credea, în această ordine de idei, că ar fi necesar să se elaboreze un sistem de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nedisimulată a legii pretenției nesfârșite descurajează intenția aprecierii pozitive a istoriei sociologiei. În acest fel, istoria sociologiei este considerată un domeniu nerelevant pentru sociologie, un cimitir al gândurilor ori un lux pe care sociologia nu și-l mai poate permite. Empirismul american a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este prezent în istoria gândirii umane ca inițiator al empirismului și senzualismului modern, ca descoperitor al idolilor care frânează cunoașterea obiectivă, precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată în: * Eseuri sau sfaturi morale și civile * Noua Atlantidă neterminată
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un scandal. Răsfoiți un text din Istoria filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ex.: materia și spiritul, corpul și sufletul, binele și răul) 11. eclectism = curent de gândire neunitar, care preia elemente din mai multe sisteme filozofice ceea ce i se pare mai bun 12. ecleziologíe= ramură a teologiei care tratează despre Biserică 13. empirism = concepție filozofică pentru care experiența senzorială este unica sursă a cunoașterii; ignoră teoria și neagă abstracțiile 14. enciclopedism = sistemul și principiile enciclopediștilor (mai ales ale celor francezi din sec. XVIII) 15. epicureism = doctrină materialistă a lui Epicur, filozof grec (337-270
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ale posibilității reale ale științei, deci ale obiectivității totale și ultime a concluziilor asupra legităților materiei, spațiu, timp, cauzalitate, substanță și altele, un Fichte, Schelling, Hegel, Schopenhauer, până la mai apropiații de noi Nietzsche și Heidegger. Idealismul german, în opoziție cu empirismul englez și pozitivismul francez, o școală de gândire care situează ideea înaintea materiei, ca să simplificăm grosolan opțiunea lor ce curge în siajul antic al unui Platon și al întregii sale școli până la filozofii alexandrini, care, „alergând după Idee”, ajung în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
influenței modurilor științifice de gândire, îndeosebi în domeniul economiei politice, care au fost încurajate de revoluția industrială. Un accent pe rezolvarea problemelor reale, mai curând decât pe construirea unor scopuri ideale pentru societate, i-a condus pe cititori să admire empirismul lui Machiavelli și studiul sau asupra "adevărului real" [le verità effetuale] (capitolul 15) și să îl trateze nu atât că pe un republican convins sau ca pe un adept al principilor, cât că pe un autor interesat de studierea puterii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în original). Să observăm că în figură lui Benjamin, atât îngerul disperat (istoricul sau istoria însăși), cât și "noi" (oamenii în general) care cred în "progress" sunt suflate irezistibil în viitor, uitându-se înapoi în timp. Istoricul nostru abordează un empirism precaut potrivit pentru profesia lui sau a ei (dar pe care îngerul lui Benjamin l-ar găsi periculos, desi inocent), merge înapoi în trecut, uitându-se înainte în timp, având în orice moment capacitatea de a merge înainte spre prezent
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai mare decât cea a bărbatului indică dimensiunea primitivității sale, a unei mai mari apropieri de lumea animală, adică o formă de atavism. D-nul Turtu- reanu se pronunță însă en connaisseur asupra chestiunii, un om format la școala unui empirism care nu are nevoie de documentare. „Așa, femeile rabdă mai mult, sunt mai piloase decât barbații. Dintre bărbați, bulgarii întrec pe toți la răbdare ; mai puțin ca toți rabdă țiganii și țigancele mai puțin de cât toate : cum le strângi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
GÂND NOU, revistă apărută la Buzău, de la 15 octombrie 1933 până în mai 1934, sub direcția lui N. Niculescu și Const. Lupescu (patru numere). Încă din primul număr N. Niculescu pledează, în articolul Empirism critic, pentru „o critică productivă”. După ce se ocupă într-un articol de editarea lui Eminescu (2/1933), el încearcă o prezentare de sinteză a noii concepții estetice promovate de Benedetto Croce (4/1934). Ca poeți și prozatori sunt prezenți Ioan
GAND NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287141_a_288470]
-
identificarea direcțiilor de schimbare. Sociologia promovată de Școala sociologică gustiană, deși cu o componentă teoretică de vârf, s-a centrat pe cercetarea empirică a realității românești. O asemenea orientare empirică nu reprezintă o eroare metodologică, desemnată cu titlul infamant de „empirism”, ci răspunsul la o nevoie vitală a societății românești: să se cunoască pe sine. Această orientare s-a cristalizat în obiectivul cercetării monografice: obiectul sociologiei îl reprezintă analiza „unităților sociale”, care trebuie să devină actorii schimbării sociale. Gusti a visat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cond-psychology), fie „psihologia stimul-răspuns” (S-R psychology) (vezi Hilgard, Bower, 1966, cap. 2, precum și Sahakian, 1976, pp. 82-83). Sistemul conexionist, întemeiat pe cercetările experimentale pe animale ale lui Thorndike, este o extensie teoretică, revizuită de câteva ori, a asociaționismului și empirismului englez reprezentat de Locke, Hobbes, Berkeley și Mills. Originile acestora se întind mult în istorie, putând fi regăsite în filosofia aristotelică. În SUA, asociaționismul a fost reprezentat de un ultim mare psiholog-filosof: William James. Fiind o personalitate covârșitoare, i-a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decât dacă înțelegem necesitățile istorice la care trebuia să răspundă atunci societatea românească. C. Schifirneț plasează concepția socială și politică maioresciană la intersecția curentelor de idei din secolul al XIX-lea, privind-o ca pe o sinteză a raționalismului și empirismului, a liberalismului și conservatorismului, pe fundalul noilor orientări evoluționiste și pozitiviste. Maiorescu este înfățișat ca un gânditor cu o concepție în esență evoluționistă, cu presupoziții și atitudini conservatoare, dar cu deschidere spre ideile de schimbare și progres. Poziția evoluționistă și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
efectele pozitive ale dietei și efortului. Apoi spune: „După cele spuse, se înțelege că nu pot admite ceea ce ilustrul meu prieten Claude Bernard a spus referindu-se la tratamentul diabetului, că astăzi (1873) suntem încă într-un stadiu de complet empirism.” În fața autorității lui Claude Bernard, Bouchardat vine cu experiența de 23 de ani în studiul unei boli pe care el o considera a fi dintre cele mai bine cunoscute și pentru a cărui control dispunea de mijloace (dietă, efort fizic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
instalarea științelor moderne, a cunoașterii științifice moderne. Tot așa cum filosofia lui Socrate și a marilor socratici, Platon și Aristotel, se afla în fața dilemei eleatismului sau heraclitismului, marea filosofie germană, forma deplină a filosofiei moderne se află în fața dilemei raționalismului și empirismului. La fel ca atunci, marile poziții de gândire ale filosofiei moderne, ale lui Kant și Hegel, s-au născut din efortul sintezei. Tematizarea comunicării este caracteristica actualei etape a istoriei filosofiei occidentale, cea pe care o trăim noi acum. Prima
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Rămân celelalte două orientări, semiologia și hermeneutica-deocamdată, neunite de vreo sinteză filosofică - să jaloneze câmpul problematic al raționalității semnificante, tot așa cum făceau eleatismul sau heracliteismul -pe care le sintetizează filosofia Iui Platon - cu tematizarea a "ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se manifestă prin structurile coerente și semnificative ale operelor culturale - literare, filosofice, teologice - și care, ca semnificație globală, conduc analizele structurale în cazul sociologiei structuralist-genetice. Exemplele de astfel de viziuni asupra lumii, pe care ni le oferă Goldmann sunt: raționalismul, empirismul, viziunea tragică, gândirea dialectică. Nu ne oprim aici nici asupra aspectului de instrumente ale istoricului filosofiei, pe care îl au aceste concepte, nici asupra caracterului lor de model, căci ceea ce ne interesează este procedeul analizei structurale pe care îl conduc
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]