623 matches
-
Maimuță“... adică „monkey“. Ōkuma s-a întors spre Gaston și a făcut ca o maimuță. — A! Maimuță! spuse Gaston tare, dând din cap. Tu ești maimuță. A, da, înțeleg. Tomoe izbucni fără să vrea în râs. Ōkuma începu să amestece, enervat, cu lingurița în ceai. N-a mai scos nici un cuvânt. Probabil că și-a dat seama și Gaston că și-a ofensat partenerul. S-a întors spre Takamori și l-a privit trist. Tomoe s-a ridicat stânjenită și și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
nu muncește, zise Emma scuturînd din cap. Slavă Domnului că vă are pe tine și pe tata să-l scoateți din Încurcături, că altfel i-aș da de pomană la colț de stradă, În fiecare dimineață. — Emma! Doamna Cooper părea enervată. Dacă Richard nu și-a găsit Încă drumul În viață, asta nu Înseamnă neapărat că și-a ratat orice șansă. Și nici să n-aud de chestia cu scosul din Încurcături. Nu cunoști situația și, dacă nu te superi, ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
un schimb simultan, care urmează a fi definitivat la două săptămîni după ce ne Întoarcem din luna de miere. Deci, mai e oare de mirare că oamenii și lucrurile mă calcă pe nervi? 9 — Hai, Ellie, inspiră mai adînc. Linda gîfÎie enervată În timp ce strînge mai tare șireturile de la corsetul rochiei mele de nuntă, Înjurînd că marginile refuză să se unească. — Of, pentru numele Domnului! În cele din urmă se lasă păgubașă, Îngrozită că transpirația care stă s-o podidească Îi va strica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
spune Linda, iar eu rezist cu greu impulsului de a-i trage una. Acum va trebui să mă grăbesc ca să nu se simtă ofensați și, În consecință, voi sfîrși cu părul Încrețit și fardul de ochi mozolit. SÎnt deja mai enervată decît Îmi amintesc să fi fost de luni de zile. Dar, cumva, slavă Domnului, reușesc să nu mă grăbesc. Stînd Întinsă În apa de acum călduță (peste care adaug la iuțeală Încă vreo patru litri de apă fierbinte), mă cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
sticlă deschise larg, În vreme ce o rază de soare se strecoară Înăuntru, scăldînd tava așezată pe pat, plină vîrf cu cornuri proaspete și fiebinți, pain au chocolat și café au lait aburindă. Așa că, după umila mea părere, am dreptul să fiu enervată, avînd În vedere că, din clipa În care pășim În dormitorul principal, e clar ca lumina zilei că Linda și Michael n-au nici o intenție să se mute ca să ne facă nouă loc. Romanele de doi bani ale Lindei sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
după Tom, care se tîrăște cu viteza luminii, și, cu toate că poartă mereu pernuțele de Înot, mă Îngrozesc de fiecare dată cînd ajunge la cinci metri de apă. — N-am zis noi că o să fie o vacanță relaxantă? o Întreb eu, enervată, pe Trish. — Roag-o pe soacră-ta să Îl ia, mormăie ea drept răspuns, arătînd cu mîna spre locul În care Linda se prefăcea că citește o carte, privind cu jind spre Tom la fiecare două secunde. — Nu, refuz eu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
neapărat să mai ieși și tu și să te distrezi. Ne Întîlnim la parter la Queens, la șapte și jumătate. Cum Îți sună? — OK, rîd eu. Sună minunat. — Ah, Ellie? Fă un efort, te rog. Bine? Ar trebui să fiu enervată, dar nu sînt. Mă uit În oglindă, la părul care n-a mai fost spălat de aproape o săptămînă și e adunat Într-o coadă de cal ca să nu se observe că s-a Îngrășat, la pielea mea cu aspect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ea, dar eu așa ceva nu port. Rotari era nedumerit. Mie mi se închirciseră măruntaiele. Gaila percepuse ceea ce nu știa, doar atingând și privind rochia ce-i fusese trimisă de Gundeperga. Rotari a azvârlit rochia în brațele lui Ostillio, expediindu-l enervat. Văzând-o pe Gaila lăcrimând discret, s-a potoli, s-a așezat lângă ea, a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe frunte. - Ce e cu tine, soțioara mea? Ea, albă la față, a murmurat:. - Am avut o presimțire rea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
spital, a luat-o din loc, împreună cu Gigi, un bărbat mâhnit, care își lăsase fiica la spital pentru operație de ulcer. Din el a sărit într-un puști care chiulise de la școală, apoi a intrat într-o femeie atât de enervată, încât avea senzația că e pus la fiert. Femeia aceasta mergea alături de un bărbat care-i spusese hai să mergem și noi în weekendul ăsta la Pitești, iar ei i se mărise viteza sângelui. În urmă cu o lună, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de ani, care avea o expresie deschisă pe chip, o privire zîmbitoare, și a cărui Înfățișare nu trăda prin nimic faptul că era șeful jandarmeriei. - Stéphane, vezi ce are de gînd să facă Gildas, cred că... O, Doamne! Ryan, vizibil enervat, tocmai Îl lovise zdravăn pe Gildas, expediindu-l ca pe o ghiulea Într-o masă care se răsturnă cu zgomot Într-o explozie de pahare sfărîmate. Acesta declanșă ilaritatea oamenilor, mult prea amețiți ca să se formalizeze. Stéphane Morineau nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se Întorsese. CÎnd coborî În holul hotelului, Loïc tocmai dădea pe gît un pahar la recepție. Marie nu-și putu reține o privire de reproș pe care el o prinse din zbor și o rezolvă printr-un ridicat din umeri enervat. Simți neliniștea de pe chipul surorii lui, dar nu veni s-o Îmbărbăteze, cum ar fi făcut-o mai Înainte. Ea Încercă să lege o conversație. - Ce idee să ieși În larg pe o astfel de vreme... - Furtuna e timpul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
readucînd-o brusc lîngă el. Încercă să se desprindă, Christian nu-i dădea drumul, atunci ea Îi spuse că Stéphane o chema În ajutor. - Ei, și? E datoria acelui polițist de doi bani să se ocupe... Marie făcu o strîmbătură ușor enervată, Îl sărută pe Christian pe frunte și Își pledă cauza spunînd că se Întîmplase ceva grav, trebuia cu adevărat să se ducă acolo. Îi dădu drumul, se Întoarse cu spatele, prost dispus, și se vîrÎ sub cearceafuri, mormăind că va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spasme. * * * Lucas vorbea la telefon cu SRPJ din Brest, În pofida cercetărilor amănunțite organizate pe continent, anexa cabin-cruiser-ului furat de Nicolas rămînea de negăsit. - Cercetați golfulețele unul cîte unul dacă e nevoie și sunați-mă să-mi dați vești bune! Puse enervat receptorul la loc și Închise un plic mare din hîrtie dublă de ambalaj pe care scrise numele Mariei. - Tocmai a sunat Ryan, declară Stéphane intrînd fără să bată la ușă În biroul lui Lucas. Spune că o formă umană stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Marie. Văzînd expresia de vie nedumerire zugrăvită pe chipul skipperului, se făcu stacojie și se pierdu În scuze bîlbîite În legătură cu intrarea ei intempestivă. El Întrerupse cu o mișcare seacă valul de scuze, smulgîndu-i plicul din mîini. Fata bătu În retragere. Enervat, Christian azvîrli plicul pe pat, unde acesta se deschise, revărsîndu-și conținutul. O insignă. O armă. Și un bilet pe care-l citi cu furie sporită. Am nevoie de dumneata... Lucas. Mătură totul cu furie, aruncînd obiectele pe fundul sertarului gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui Fersen. I se păru ciudat că o lăsase pusă pe stînci, unde spuma valurilor Începuse s-o ajungă, tocmai el, care era atît de grijuliu. - Lucas!... Lucas!... Lucas, răspunde! O luă la vale peste stînci cît putu mai iute, enervată că simte o neliniște atît de febrilă față de un tip atît de insuportabil. CÎnd ajunse la golf, apa Îi ajungea deja pînă la jumătatea coapselor; apucă la țanc haina lui Fersen, care o pornea În derivă, și o aruncă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de vorbe grele, se ridică dintr-un salt și fugi spre mașină. - Așteaptă, vreau să știu unde erai cînd m-ai strigat. Mă Întreb dacă nu există o galerie Între grotă și faleză... Ea Îi arătă situl cu un gest enervat. - Uite colo! Acolo eram! Sincer vorbind, trebuie să fii Într-o ureche ca să... - Vino să vezi! Ajunsese la tumulus și Începu să scotocească. - Nu te atinge de el! - Uită-te, au fost mișcate din loc niște pietre! MÎnia ei scăzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
revărsat și începe să se prelingă de pe tavă pe podea, în pete mari. Ceva îmi spune că din chestia asta n-o să iasă în veci Pavlova de Ciocolată albă pentru opt persoane. O pleașcă îmi aterizează pe picior și țip enervată. Mai am un pic și-mi dau lacrimile. De ce nu mi-a ieșit ? Am urmat nenorocita aia de rețetă pas cu pas. Simt că mă-năbușă furia : furie la adresa propriei mele incapacități, furie la vederea albușurilor care mi-au opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Poate crezi că e amuzant să fii atât de impertinentă, mi-o taie ea. E viața ta, Samantha. Cariera ta. Cred că nu-ți dai seama... — Ba tu nu-ți dai seama ! Nici unul dintre voi nu înțelege nimic ! Mă uit enervată la Guy, apoi dau focul mic de tot și mă rezem de bufet. Mamă, am descoperit un nou mod de a trăi aici. Ziua muncesc și când termin... gata. Sunt liberă. Nu mai e nevoie să-mi iau de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
birou, udă hîrtiile și registrele cu un lichid roșu sinistru... și o, nu, te rog, Doamne, nu... Îl Împroașcă pe Doug Hamilton direct pe cămașă. — Fuck ! țip, cu respirația Întretăiată. Îmi cer mii de scuze... — Iisuse Hristoase! izbucnește Doug Hamilton enervat, ridicîndu-se și scoțînd repede din buzunar o batistă. Ai idee, pătează ? — Ăă... Înhaț cutia de suc neajutorată. Nu știu. Mă duc s-aduc o cîrpă, spune celălalt tip și sare În picioare. Ușa se Închide În urma lui și se așterne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
larg pe față. El este Kenny Davey, unul dintre designerii noștri. Kenny, trebuia să fii aici de zece minute. Mă rog, te iert ! Îl Împinge pe Kenny, total nedezmeticit, Într-unul dintre lifturi după care ridică ochii și ne ușuie enervat. — Hai, zice Katie, hai să mergem. Și, făcînd eforturi să nu izbucnim Într-un rîs nebun, ne grăbim tustrele pe scări. Atmosfera din departamentul de marketing Îmi amintește un pic de petrecerile pe care le dădeam În dormitorul meu, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ai fi făcut la fel În locul meu. Toată lumea țipa și se ruga, avionul se zgîlțîia din toate Încheieturile... — Așa că i-ai dezvăluit șefului tău toate secretele ! Tu nu-nțelegi că atunci În avion nu știam că e șeful meu ? țip enervată. Era doar un străin. Pe care nu aveam să-l mai văd niciodată ! Mai durează ceva timp pînă cînd Lissy percutează. — Știi, ceva de genul ăsta i s-a Întîmplat și verișoarei mele, spune În cele din urmă. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vreau decît fructe. Poate că nu vreau nimic. Habar n-are nimic despre mine. Absolut nimic. Nu mai intră nimic, spun și-mi trag scaunul. — Emma, te cunosc. De fapt, Îți dorești foarte tare... — Ba nu mă cunoști deloc ! strig enervată, Înainte de a mă putea opri. Jack, da, poate că știi cîteva lucruri absolut aleatorii despre mine. Dar asta nu Înseamnă că mă cunoști ! — Poftim ? Jack se holbează la mine. Dacă mă cunoșteai, spun cu glas tremurător, ți-ai fi dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cumva ai uitat, noi sîntem cei care te-am Împrumutat să-ți faci firmă. Dacă n-ar fi fost familia asta, n-ai fi avut nici o firmă. — N-a fost chiar așa, spune Kerry, săgetîndu-l pe Nev cu o privire enervată. Mi-e teamă că la mijloc a fost... o neînțelegere. O confuzie ! Își aranjează părul, și-mi surîde iar. Evident că aș fi extrem de Încîntată să te ajut În carieră, Ems. Trebuia să-mi fi spus ! Sună-mă la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
bate nebunește. Nu prea știu ce ar trebui să fac. Nu doriți să cumpărați niște iarbă-neagră, aducătoare de noroc ? O femeie În bluză de trening roz Îmi bagă brusc În față o legătură acoperită cu folie de aluminiu, și scutur enervată din cap. Niște iarbă-neagră norocoasă, domnule ? — Dați-mi tot coșul, spune Jack. Cred că am mare nevoie de el. Caută În portofel, Îi dă femeii două bancnote de 50 de lire și Îi ia coșul. Toate astea, fără să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ne-am gîndit să mergem În cămăruța aia de acolo. Pornește spre un birou mic și pustiu, aflat la ieșirea din foaier. — Nu ! spun, apucînd-o de braț. Jemima, trebuie să pleci. Acum. Pleacă ! — Ba nu plec nicăieri ! Jemima Își trage enervată brațul și dă ochii peste cap În direcția lui Mick, care tocmai Închide ușa biroului În urma mea. Ți-am spus că-i cam nevricoasă. — Mick Collins, spune Mick, punîndu-mi o carte de vizită În mînă. Încîntat să te cunosc, Emma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]