450 matches
-
dezgropat-o, ne-au trecut-o și au dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: cântecul!” Ștefan Niculescu în articolul său „Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră” afirma că ultimele creații ale lui Enescu, printre care și Suita „Săteasca” sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici sub forma utilizării elementelor de folclor pe tot parcursul suitei. Dintre cele cinci mișcări, cel mai obiectiv se resimte melosul folcloric în părțile extreme, „Primăvară pe câmp” și „Dansuri țărănești”. În "Proceedings of the George Enescu International
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
spiritul melosului popular. Nu întâmplător această lucrare, alături de "Sonata a III-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund personal. Pentru a doua oară în cariera lui George Enescu, autorul a ales ca viziunile și stările de
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
-a pentru pian și vioară" și de "Impresii din copilărie", constituie creații explicit românești și puncte de sprijin ale creației lui Gerge Enescu, marcând trei etape din evoluția stilului enescian . Ele constituie puncte de plecare și de omogenizare a creației enesciene, prin sublinierea unor elemente românești integrate într-un limbaj muzical profund personal. Pentru a doua oară în cariera lui George Enescu, autorul a ales ca viziunile și stările de spirit din care s-a inspirat să fie mărturisite fără echivoc
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
iar mai apoi, pentru a treia și ultima dată, în "Suita „Impresii din copilărie” pentru vioară și pian, op. 28", scrisă cu doi ani după terminarea suitei "Săteasca". Într-un articol despre Enescu, Ch. Adriane remarca structura organică a discursului enescian și elementele de programatism izvorâte din corelațiile muzicii cu natura. În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
În lumina acestora, "Săteasca", alături de "Impresii din copilărie" și "Poema română", reprezintă cazuri particulare de programatism declarat. Rechemarea clipelor tainice ale copilăriei denotă influența considerabilă pe care viziunea asupra naturii, formată în anii copilăriei, a avut-o asupra întregii creații enesciene. În gândirea tablourilor suitei Enescu s-a dovedit a fi mai mult decât un peisagist muzical. Dincolo de descripția titlurilor, "Suita „Săteasca”" este o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
tablou, jocurile copilăriei, ceea ce subliniază legătura între amintirea casei vechi și amintirea jocurilor copilăriei. Cântecul pastoral răsună după „chemarea tainică” a unui corn solist cu surdină, când oboiul din culise interpretează un cântec nostalgic. Soloul de oboi, o tipică monodie enesciană, este comparat de Clemansa Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
ca Poema română și "Impresii din copilărie", programul Suitei a treia urmărește succesiunea zi-noapte-zi . Aici se poate observa din plin talentul lui Enescu de a transforma scriitura descriptivă într-un limbaj și domeniu autonom de dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este definitorie pentru lirismul autorului și pentru proiectarea principiului "parlando rubato", de origine folclorică. Pornind de la structura ritmică variată a cântecului românesc, se evidențiază ritmica "parlando rubato", specific enesciană. Fluxul neîntrerupt al discursului melodic enescian se bazează și în această
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
un limbaj și domeniu autonom de dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este definitorie pentru lirismul autorului și pentru proiectarea principiului "parlando rubato", de origine folclorică. Pornind de la structura ritmică variată a cântecului românesc, se evidențiază ritmica "parlando rubato", specific enesciană. Fluxul neîntrerupt al discursului melodic enescian se bazează și în această Suită, pe o neîncetată variație ritmică. Gândirea ritmică personală a fost în mare parte izvorâtă din acest "parlando rubato" tipic folclorului autohton. Cornel Țăranu spunea: „Enescu este un neîntrecut
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
dezvoltare și expresie muzicală. Melodica enesciană este definitorie pentru lirismul autorului și pentru proiectarea principiului "parlando rubato", de origine folclorică. Pornind de la structura ritmică variată a cântecului românesc, se evidențiază ritmica "parlando rubato", specific enesciană. Fluxul neîntrerupt al discursului melodic enescian se bazează și în această Suită, pe o neîncetată variație ritmică. Gândirea ritmică personală a fost în mare parte izvorâtă din acest "parlando rubato" tipic folclorului autohton. Cornel Țăranu spunea: „Enescu este un neîntrecut maestru în a îmbrăca mereu alte
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
delicatețe a desenelor tematice și o îmbinare aerisită a vocilor, cu frecvente elemente heterofonice, care dau impresia unei limpezimi cvasi-camerale a orchestrației. Scriitura favorizează mixturi de timbruri pe unison, iar amplificări ale discursului apar doar ocazional. Heterofonia și polifonia intermitentă enesciană este surprinsă în "Suita a treia" și ea se remarcă și în alte compoziții enesciene, ca "Vox Maris" și "Oedipe", iar aceste sintaxe nu numai că s-au impus ăn context național, dar „au rămas încă neegalate de creatorii contemporani
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
dau impresia unei limpezimi cvasi-camerale a orchestrației. Scriitura favorizează mixturi de timbruri pe unison, iar amplificări ale discursului apar doar ocazional. Heterofonia și polifonia intermitentă enesciană este surprinsă în "Suita a treia" și ea se remarcă și în alte compoziții enesciene, ca "Vox Maris" și "Oedipe", iar aceste sintaxe nu numai că s-au impus ăn context național, dar „au rămas încă neegalate de creatorii contemporani” Partea a doua a suitei, "Copii în aer liber", poartă caracteristicile de expresie și factură
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
reflectă și în concepția lui Enescu asupra orchestrației. Remarcăm în Suita a III-a un formidabil simț al culorii instrumentale. Enescu folosește în orchestrație principii deosebit de moderne, ca folosirea timbralității pure, uneori fără dublaje, și utilizarea sonorității camerale. Orchestrația matură enesciană apare ca o latură personală a autorului. Ea nu mai este tributară elementelor romantice și impresioniste, după cum afirmă Cornel Țăranu: „Ne gândim, de pildă, cât de nou sună momentul de clusters din „Suita sătească”, realizat de alama cu surdină, cât
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
și umbră, care se focalizează pe diferite grupuri de instrumente sau pe momente de solo. Astfel, deseori orchestra se reduce doar la câțiva soliști, sau chiar la unul singur. Discursul cameral introdus în orchestra simfonică este o dominantă a stilului enescian târziu. Ea oferă o anumită transparență a sunetului, de un mare rafinament și sensibilitate a timbrurilor.
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
bine spus invers, cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui do care va urma a fi dezvoltat ulterior în contextul primei teme, însă rolul principal îl
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
Ysaÿe, contemporan cu Enescu, cel căruia i-a dedicat Sonata pentru vioară solo nr.3 în Re minor, « Ballade ». Anna Samuil - soprană, George Tudorache - vioară, Ralph Szigeti - alto și Claudia Bara - pian, vor aduce pe scena sălii Filarmonice rafinamentul compozițiilor enesciene, expresivitatea modulațiilor și savoarea sonorităților din folclorul tradițional românesc. Reprezentanți valoroși ai aceleiași generații de muzicieni, legătura dintre cei patru artiști transcede granițele și spațiile geografice, și, nu întâmplător, filonul românesc se regăsește în originile lor, asemenea Rapsodiilor enesciene. Citește
Muzica lui George Enescu pe scena Filarmonicii Regale din Liège, într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104230_a_105522]
-
compozițiilor enesciene, expresivitatea modulațiilor și savoarea sonorităților din folclorul tradițional românesc. Reprezentanți valoroși ai aceleiași generații de muzicieni, legătura dintre cei patru artiști transcede granițele și spațiile geografice, și, nu întâmplător, filonul românesc se regăsește în originile lor, asemenea Rapsodiilor enesciene. Citește și: Chopin întâlnește Broadway Programul concertului : George Enescu: Impressions d'enfance, 1. Ménétrier, pour violon seul; Sonate pour violon et piano n° 2 en fa mineur (extrait); Konzertstück, pour alto et piano; Suite pour piano n° 2, Pavane; Trois
Muzica lui George Enescu pe scena Filarmonicii Regale din Liège, într-un concert de excepție by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104230_a_105522]
-
Silviu Purcărete și Andrei Șerban. Cele două decenii de directorat la cârma Staatsoper au dovedit în primul rând credibilitatea sa. A adus la lumina rampei lucrări necunoscute sau uitate, la fel ca și în Festivalul Enescu. Printre altele, și Oedip-ul enescian. A făcut în așa fel încât Staatsoper Wien să țină cont de ritm, de pulsație, de tempo. Asta a făcut ca ea să fie atât de apreciată pe plan internațional. ”Holenderismul” a ieșit la suprafață. Îmi aduc aminte ce fastuoasă
Ioan Holender, Cetățean de Onoare al Iașiului: “Sunt mândru că vin din țara aceasta” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104444_a_105736]
-
înțelesul tuturor reprezintă o analiză a celor șapte producții ale operei Oedip de George Enescu realizate în România, Italia și Statele Unite ale Americii. Din dorința de a duce cât mai aproape de public mitul lui Oedip și muzica din interiorul capodoperei enesciene, baritonul Ștefan Ignat propune o formulă de prezentare inedită, aflată la granița dintre concert și conferință, care are în prim plan interpretarea operei Oedip prin prisma melosului popular și a etosului românesc. Compusă între 1921 și 1933, opera Oedip este
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
și pe continentele unde nu a putut să ajungă în scurta sa existență, artistul român a fost considerat ca unul dintre cei mai mari interpreți ai primei jumătăți a secolului XX. Pianist, compozitor și profesor, discipol și continuator al stilului enescian, Dinu Lipatti reprezintă un simbol al perfecțiunii pianistice, care, dacă nu ar fi dispărut prematur, la numai 33 de ani, ar fi schimbat cu siguranță cursul istoriei interpretative. Pianistul avea nu numai o viziune profetică a evoluției tehnicii pianistice și
Omagiu lui Dinu Lipatti la Seattle by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105583_a_106875]
-
poveste de succes din lumea muzicală românească. Prin perfomanță de a transforma fiecare concert într-un eveniment memorabil, dăruiește astfel țării o orchestră de nivel internațional care impune un standard prin excelență. În prezent, proiectul Orchestră Română de Tineret - spirit enescian și tradiție europeană implică diverse activități de dezvoltare creativă. Scopul programului este de a oferi posibilitatea de formare a muzicienilor în orchestră, de a asimilă un bogat repertoriu prin participarea la masterclass-uri, și cel mai important, de a cultiva plăcerea
Orchestra Română de Tineret, o apariție spectaculoasă la Timișoara, Linz și Salzburg by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105690_a_106982]
-
spui nou în demersul tău artistic? Răspunsul este ușor de intuit. Prin acest disc dorim să spunem că și noi îl iubim pe Enescu, iar ceea ce vei asculta este emanația acestei bucurii a propriei noastre întâlniri cu cele două capodopere enesciene (...). Muzica lui Enescu plânge cu un ochi și râde cu celălalt. Uneori o temă tristă conviețuiește cu o temă veselă, iar peste ele, contrapunctic, auzim glasul destinului expus de o a treia temă, ca și cum fiecare sentiment trist s-ar oglindi
Dirijorul Daniel Jinga lansează CD-ul „Rapsodiem" by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105714_a_107006]
-
Carlos Vilán a fost recompensat cu Premiul Special al juriului pentru cea mai bună coregrafie-divertisment pentru Carmen, de Georges Bizet, pusă în scenă la Opera Națională Română Iași. Premiul pentru cel mai bun spectacol din creația românească a revenit producției Enesciana a Teatrului Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” din Constanța, regia și coregrafia Horațiu Cherecheș. La aceeași categorie a fost nominalizat și spectacolul Fata babei și fata moșului, de Florin Comișel, în regia lui Iulian Ioan Sandu, de la Opera
Gala Operelor Naționale între aplauze furtunoase și regrete by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105898_a_107190]
-
Horia Sandu, pentru rolul Rocco, din spectacolul Fidelio, de Ludwig van Beethoven, de la Opera Națională București. Cel mai bun coregraf a fost desemnat Horațiu Cherecheș de la Teatrul Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” Constanța, pentru spectacolele Crăiasa zăpezii și Enesciana. Cel mai bun spectacol de balet a fost desemnat Crăiasa zăpezii, de Jean Sibelius și Edvard Grieg. Primarul General al Bucureștiului, Gabriela Firea Creatoarea de modă Doina Levintza a înmânat trofeul scenografei Adriana Urmuzescu, pentru concepția costumelor din spectacolele Lacul
Gala Operelor Naționale între aplauze furtunoase și regrete by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105898_a_107190]
-
Membrii săi, marea majoritate cu vârste cuprinse între 18 și 28 de ani, sunt selectați dintre cei mai buni la nivel național. Pregătirea tehnică și artistică este asigurată de la înființare de maestrul Cristian Mandeal. Proiectul "Orchestra Română de Tineret - spirit enescian și tradiție europeană" a pornit din necesitatea racordării tinerei generații de muzicieni români la exigențele și aspirațiile artistice europene. În utimii ani, în rândul membrilor orchestrei sunt adesea cooptați și cei mai valoroși tineri muzicieni din Republica Moldova. Membră din 2011
Messiah de Haendel cu Orchestra Română de Tineret la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105912_a_107204]