2,401 matches
-
unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin stimulare a creativității în grup prin brainstorming (asaltul de idei): enunțare spontană a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stabilire de relații diversificate, intuiții, încercări succesive perfecționate, inducții, studiu independent complex, schițări, reprezentări grafice. • De antrenare a educatului în formularea însăși a situației problematice, pe baza materialului-suport dat anterior sau neproblematizat. • De găsire de către educat a materialului necesar, după enunțarea problemei și verificarea de variante a soluționării. Munca cu manualul și alte auxiliare • Utilizată pentru obiective de informare, documentare, studiu independent sau în grup. • Solicită procesele concrete de cunoaștere, dar și gândirea, reflecția. • Antrenează elaborarea de idei proprii, un plan
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design (ID): • renunțarea la sensul prescriptiv detaliat de precizare a procedurilor, • enunțarea principiilor care să permită adaptarea la situațiile reale ale construirii învățării, • promovarea inițierii astfel a educatorilor în cunoașterea științifică, • însăși conceperea ei este în mod științific, precizând ipoteze, argumente, interpretări, analize variate, variante de soluționare, evaluare criterială, valorizare aplicativă, • prevederea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
închisoare, că pregătea o reuniune a Organizației Mondiale a Comerțului, că era înconjurat de colegi ecologiști, că are o personalitate care îl apropie prin vocație (sau prin configurație psihologică) de protestatari, că s-a adresat ziariștilor... Analiza se termină cu enunțarea structurării discursului, adică a sistemului format de valorile descoperite, modul în care acestea se îmbină, modul lor de organizare (vorbind, actorul se opune valorilor sau le subliniază complementaritatea? Este el mai degrabă afirmativ sau negativ?). Să punem în practică ceea ce
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ideologică. Privind schema noastră, cititorul se poate întreba de ce anume o valoare sau alta este prezentă în schemă, în timp ce alta este absentă. Răspunsul este simplu: le-am menționat pe cele pe care le-am regăsit în sursele noastre în timpul cercetărilor. Enunțarea lor și importanța pe care le-o atribuim sunt rezultatul unei judecăți care se inspiră din frecvența lor, din consecințele pe care le determină, din legăturile logice pe care le întrețin cu alte valori ale sistemului. Punerea în perspectivă istorică
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale rapide în Grecia, am văzut cuceririle rațiunii din Evul Mediu. O veritabilă revoluție se produce acum prin acumularea observațiilor, experimentării ipotezelor novatoare, formulării de legi și demonstrării lor, progreselor matematicii, enunțării noilor demersuri metodologice. Copernic, Galilei și alții, ca Newton, sunt farurile călăuzitoare ale umanității. În ceea ce privește științele umaniste, începând cu Renașterea, textele biblice, juridice, literare sunt studiate cu aceeași rigoare analitică. Subliniem trei consecințe ale acestei evoluții, în planul care ne
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că trebuie să se treacă la altceva, își poate impune voința de a se trece la votare (dacă majoritatea sa este disciplinată). Cele mai pertinente obiecții îl vor lăsa rece. Tehnica lui "se înțelege de la sine" este folosită la începutul enunțării unei judecăți de valoare, pentru a contracara dinainte orice replică posibilă. Este vorba despre o afirmație pe care autorul o prezintă drept atât de evidentă, încât orice de-monstrație este inutilă. În țările centralizate, "națiunea este unică și indivizibilă". E destul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cel de tipificare sau simplificare, ceea ce într-un anume sens înseamnă esențializare. De unde și problema că, modelul sau structura nu își găsesc în mod necesar corespondent în realitate, ceea ce conduce la ambiguitățile perspectivei. A vorbi de structură înseamnă de fapt enunțarea unei legi sau a unei relații condiționale între o serie de elemente evaluate ca importante, care sunt de așteptat să apară împreună de genul XYZ, unde X îl determină pe Y, care la rândul lui îl determină pe Z, și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine provine în mare parte de la Michel Foucault ([1969] 1999: 48), pentru care formațiunea discursiva "reprezintă o regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări) între obiecte, tipuri de enunțare, concepte și opțiuni tematice. Modalitatea de a ajunge la această regularitate este posibilă doar dacă sistemul este considerat în dispersie." * Corpusul discursiv (CD) cu cele două planuri de determinare menționate de Courtine este, de fapt, trecerea de la text la discurs
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α, localizare λ, proces cognitiv μ și activitate β), atrăgând implicit
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prea mulți oameni În jurul lui; dacă nu știe să rezolve o sarcină, nu cere ajutorul Învățătorului sau colegilor din clasă, ci fratelui său din clasa a IV-a (sunt clase simultane). Prelucrarea informațiilor și stabilirea unui plan de intervenție: INTERVENȚII ENUNȚAREA PROBLEME LOR Obiective Activitate Responsabili Perioada Evaluarea progresului Pronunție defectuoasă a cuvintelor Să corecteze pronunția sunetelor Exerciții de pronunție corectă Logopedul Tot anul, de 2 ori pe săptămână Micșorarea numărului de greșeli, după o perioadă determinată de timp Scriere incorectă
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
a căzut victimă eroul lovinescian încă din textele de debut și care sunt produsul confuziei dintre literatură și viață, dintre "vis" și "realitate" confuzie întreținută deliberat, am văzut, ca o condiție sine qua non de instituire a ficțiunii melodramatice. După enunțarea temei și ilustrarea aproape didactică a discursului (psiho)analitic lovinescian, interesant e că următorul roman al ciclului, Diana, propune o relectură a situațiilor-cheie din Firu'n patru menită a spulbera "enigma" și a reconfigura estetic ficțiunea romanescă, abandonând procedeele biografiei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
morți sau cu cei care încă nu sunt. Felul în care lucrările îi sunt citite ține de o anume patologie a lecturii impusă de însăși autoarea care-și afirmă și susține subiectivismul. Jurnalele alcătuiesc un spațiu autobiografic în care subiectul enunțării nu dispare niciodată. Scrisul e dominat de natura subiectivă și dialogică a eului, narațiunea se constituie prin mimesis: realitatea este copiată ca atare. Însă universul copiat, odată analizat, evaluat, respins sau acceptat, primește din trăsăturile observatorului. Evenimentele sunt însoțite de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe observație: Jurnalul este romanul unui spațiu de câteva decenii din viața publică, expresia puterii conștientizate a individului capabil să schimbe valorile sociale. Naratorul la persoana întâi este reprezentant al autorului, al naratorului și chiar al lectorului. Eul este subiectul enunțării, punctul de pornire al eului concret, generator al timpului și al spațiului pe care textul le reproduce. Naratorul are funcția de a povesti ce se întâmplă, dar și de a se povesti pe sine. Persoana întâi se adresează uneori unui
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la baza catehezelor. Sfaturile teoretice poate constitui o prelegere introductivă, iar Modelul de cateheză scurtă servește ca exemplu de prelegere de sinteză, pentru că dovedește o grijă deosebită acordată esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei și interpretării critice a acestora etc. În pregătirea și expunerea unei prelegeri, profesorul va ține cont de unele aspecte legate de conținutul și forma expunerii. În cele ce urmează vom ilustra, cu texte din De
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
varianta de lecție: structura concretă a unei lecții impusă, pe de o parte, de tipul căreia îi aparține, iar pe de altă parte, de factorii variabili ce intervin - evenimentele lecției (Gagné, R., Briggs, L., 1977, p. 138): - captarea atenției elevului; - enunțarea obiectivelor; - reactualizarea cunoștințelor; - prezentarea conținutului; - dirijarea învățării; - obținerea performanței; - feed-back-ul; - evaluarea performanței; - retenția și transferul PREDARE - prezentarea tipurilor de lecții (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, pp. 58-61) Tipuri de lecții Definiție Variante Etape de comunicare/ însușire de noi cunoștințe Vizează
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
58-61) Tipuri de lecții Definiție Variante Etape de comunicare/ însușire de noi cunoștințe Vizează însușirea de cunoștințe și dezvoltarea proceselor și însușirilor psihice, a capacităților instrumentale și operaționale. Lecția introductivă Lecția prelegere Lecția seminar Lecția programată Captarea atenției Reactualizarea cunoștințelor Enunțarea scopului Prezentarea conținutului Dirijarea învățării Obținerea performanței Feed-back-ul Evaluarea performanței Retenția (fixarea) Transferul de formare de priceperi și deprinderi Presupune formarea unor deprinderi specifice domeniilor de activitate diverse. Lecția de formare a unor deprinderi tehnice Lecția de formare a unor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
determinată de necesitatea stabilirii evenimentelor sau etapelor lecției (Gagné, R., Briggs, L., 1977, p. 151): - Captarea atenției - presupune crearea unei anumite stări de pregătire pentru învățare, de concentrare a elevului în vederea selectării și receptării conținutului învățării în care este angajat; - Enunțarea scopului și a obiectivelor urmărite - vizează anunțarea finalităților educaționale în termeni accesibili; PREDARE - Reactualizarea structurilor învățate anterior - necesită actualizarea „legăturilor-ancoră” care vor constitui baza pentru învățarea noilor cunoștințe, formarea priceperilor și deprinderilor; - Prezentarea optimă a conținutului - constă în prezentarea de către
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
realizează comuni carea. Factorii care concură la producerea sensului și la eficiența comunicării lui sunt: a. contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează câte o funcție. FUNCȚIA EMOTIVĂ/EXPRESIVĂ/ REFLEXIVĂ denotă capacitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conectori specifici: situare spațio temporală, identificare, echivalență, calificare, discriminare etc.) și prin coeziune sintactică, realizată prin dispunerea logică a ideilor, prin reluarea termenilor tematici și prin utilizarea unor proforme/deictice; - sunt utilizate strategii și tehnici informative: demonstrația, explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală; b. istorisirea/discursul narativ/fabulația (modul în care se narează) are în vedere mo dalitățile de enunțare a evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3.4. Textul descriptiv Textul descriptiv vizează prezentarea elementelor constitutive și a particularităților unui spațiu fizic, ale unui obiect, fenomen, proces ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunii artistice. 5. REGISTRELE STILISTICE Pentru ași adecva mesajul la circumstanțele variate ale comunicării, vorbitorii unei limbi dispun de mai multe registre stilistice. Acestea sunt subcoduri lingvistice selectate conștient sau spontan în interiorul unei comunități, în scopul adecvării la situația de enunțare și la contextul conversațional. Straturile stilistice ale limbajului artistic înglo bează și registrele stilistice, prin care se transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însoțit de nouă itemi semiobiectivi, de tip întrebare structurată. Subiectul al IIlea solicită redactarea unui text de tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, pe o temă dată. Acesta presupune formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei și formularea unei concluzii pertinente. Subiectul al IIIlea constă în elaborarea unui eseu structurat care vizează aspecte de analiză tematică, structurală și stilistică a operelor studiate ce aparțin autorilor canonici/speciilor literare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective narative), contaminare între discursul naratorului și cel al personajelor, enunțare tipic realistă (persoana a treia narativă, narațiune ulterioară, cronologică). - Descrierea mediului social, prin dezvoltarea observației și a reflecției morale, a analizei psihologice, a tehnicii detaliului, prin care „încearcă să producă impresia de documentar autentic și de viață reală“ (G. Larroux
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]