726 matches
-
relua totul punct cu punct, să spunem că orice reprezentare discursivă [Rd] este expresia unui punct de vedere [PdV] (relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată din orientarea argumentativă este inseparabilă de atașarea sensului unui enunț la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț [A] nu capătă sens decît în raport cu valoarea sa argumentativă [C1]. Sensul unui enunț (ceea ce se spune) este inseparabil de faptul de a spune, adică de intențiile enunțiative marcate. Referințe și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț [A] nu capătă sens decît în raport cu valoarea sa argumentativă [C1]. Sensul unui enunț (ceea ce se spune) este inseparabil de faptul de a spune, adică de intențiile enunțiative marcate. Referințe și lecturi recomandate - Charles BALLY: Linguistique générale et linguistique française, Berne, Francke, 1965 (1944): § 61-67. - Alain BERRENDONNER: "Le fantôme de la vérité", Éléments de pragmatique linguistique, Paris, Minuit, 1981: 34-73. - Alain BERRENDONNER, Marie-José BÉGUELIN: "Décalages: les niveaux de l
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
humaine, Lausanne-Paris, Delachaux et Niestlé, 2000. - Jean-Biaise GRIZE: "Argumentation et logique naturelle", în J.-M. Adam, J.-B. Grize, M. Ali Bouacha (ed.): Texte et discours: catégories pour l'analyse, Éditions universitaires de Dijon, coll. Langages, 2004: 23-27. 3. Asumarea enunțiativă a enunțurilor Așa cum am văzut mai sus, în T10, prin crearea unui univers comun, cel al nebuniei (Niște nebuni), în P3, cele două acțiuni relatate în P1 și P2 se leagă între ele prin punctul de vedere (PdV) anonim al
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
corespund unor PdV succesive a patru enunțători-tradiții ce se pierd în noaptea timpurilor, iar enunțătorul afirmă adevărul celor patru PdV succesive fără să exprime nici cea mai mică îndoială. Concluzia textului ( Rămînea inexplicabilul masiv stîncos) diferă din punct de vedere enunțiativ de enigmatica uvertură, dar oare este ea asertată tot prin mediere? Imperfectul pare să mențină aserțiunea acestui enunț sub influența ultimului după, în continuitatea verbo-temporală a paragrafului precedent (la imperfect sau perfect simplu). Totuși, alineatul care separă ultimele două pargrafe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pargrafe face problematică această continuitate. După acest din urmă criteriu, incidența lui după este întreruptă și enunțul, atribuabil (în lipsă) enunțătorului, se alătură enunțurilor la prezent de la începutul textului. Această incidență ezitantă și, mai profund, această nesiguranță privitoare la asumarea enunțiativă a enunțurilor revelă destul de bine impersonalitatea povestirii. Vocea narativă dă impresia că are doar rolul de a pune laolaltă nișe elemente. Distanța impersonală este însoțită totuși de o oarecare ironie. Explicațiile, prin tradițiile succesive, fundamente ale mitului lui Prometeu, se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
intră în conflict cu aserțiunea are o scuză. Se distinge o dublă enunțare și locutorul, ironic, nu pare să asume aserțiunea formulată sub întrebarea retorică. Ironia, ca dedublare a unui PdV, reiese din caracterul excesiv al explicației. Gradul de asumare enunțiativă a unei propoziții poate fi marcat printr-un număr foarte mare de unități ale limbii. Fără să le detaliem aici, va trebui să enumerăm cel puțin următoarele mari categorii: • Diferitele tipuri de discursuri raportate: discurs direct (DD), discurs indirect (DI
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
deja începutul versului 9 cu întreruperea (Un fulger...) și structura nominală a versurilor 9 și 12. Aceste modalități frastice, alături de forța apostrofei, corespund cu ceea ce Bally așază în rîndul sintaxei afective. Schimbarea timpurilor verbale este semnificativă din punct de vedere enunțiativ. Timpurile enunțării istorice, distanțate și narative (imperfect și perfect simplu) sînt urmate de timpurile enunțării actuale: perfect compus (v. 10), viitor (v. 11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent (v. 13) ancorat în momentul și locul enunțării (deicticele acum și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
11), condițional perfect (v. 14), indicativ prezent (v. 13) ancorat în momentul și locul enunțării (deicticele acum și aici din v.11 și v.12). Vom reveni mai departe asupra structurii narative a acestui poem, dar din punct de vedere enunțiativ, diviziunea sa în două părți este exemplară și corespunde cu ceea ce vom spune despre timpurile verbale în cap. 7. Referințe și lecturi recomandate - Jacqueline AUTHIER-REVUZ: "Hétérogénéité(s) énonciative(s)", Langages 73, Paris, Larousse, 1984: 98-111. - Jacqueline AUTHIER-REVUZ: "L'énonciateur glosateur
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
q) orientate argumentativ într-un sens diferit, mai precis p [e1] incită la o concluzie [e0] în sens contrar lui q [e2]. Aceast tip de ORarg din fiecare reprezentare discursivă în parte (Rd1 și Rd2) este inseparabilă de asumarea lor enunțiativă. Pentru ca unul și același segment textual să poată avea două sensuri contradictorii, trebuie ca cele două propoziții să fie asumate de enunțători diferiți (PdV1 și PdV2). Locutorul recunoaște o logică inițială care opune cosmopolitismului identitatea elvețiană (PdV1), dar nu se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
orice-ar fi, astfel etc.) și grupuri nominale sau prepoziționale (în ciuda acestui fapt etc.). Este util să distingem în clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de structurarea textuală (N4), de asumarea enunțiativă (N7) și de orientarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
clasa generală a conectorilor trei tipuri de mărci de conexiune: conectorii argumentativi propriu-ziși, organizatorii și mărcile textuale și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de structurarea textuală (N4), de asumarea enunțiativă (N7) și de orientarea argumentativă (N8). Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de legare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și mărcile de asumare enunțiativă. În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de structurarea textuală (N4), de asumarea enunțiativă (N7) și de orientarea argumentativă (N8). Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de legare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni mari de text). Funcția lor fundamentală este de a marca o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lor fundamentală este de a marca o conexiune între două unități semantice pentru a crea o structură p CONEX q (Nølke 2002: 186). Ceea ce-i diferențiază este faptul că ei adaugă sau nu la această funcție de conectare indicația de asumare enunțiativă (PdV) și/sau orientare argumentativă (ORarg). Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text. Este ceea ce numim incidență: incidență la stînga (<) și/sau incidență la dreapta (>). Astfel se întîmplă în acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Bush. El s-a referit în special la amenințarea pe care o prezintă Coreea de Nord. (Ap, 19.08.2004) În special atrage atenția asupra unui element dintr-un ansamblu subînțeles aici (diferite critici)26. 5.2. Mărci ale incidenței unei asumări enunțiative În capitolul 3 (§ 3) am abordat pe larg problema atribuirii unei porțiuni de text unui punct de vedere (PdV) cu exemplele T5, T15 și T16. În T30, ziaristul scriitor își situează depeșa sub dependența PdV al mamei: T30 POTRIVIT mamei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă/se numește [N2], într-un cuvînt, în alți termeni...) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
structurare a conversației (bun, bine, păi, atunci etc.) și mărcile fatice (știi, vezi tu, ăă.., etc.) care, punctîndu-le, joacă un rol important în structurarea textelor orale. Prin aceasta ele se apropie de organizatorii textuali, dar oralitatea le conferă o tonalitate enunțiativă și interactivă mai accentuată. Ca să păstrăm coerența prezentei lucrări, să luăm un text scris făcut pentru a fi rostit, o tiradă (actul III, scena 7, versurile 998-1019) a Iuniei din Britanicus de Racine: T54 Să tac spre-a vă salva
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
conectorii explicativi și justificativi (căci, pentu că, deoarece, din moment ce, dacă atunci...), dacă ipotetic real și ficțional, cînd ipotetic real, precum și mărcile simple ale unui argument (chiar, de altfel, în plus, nu numai...). Asocierea dintre o componentă argumenativă și o asumare enunțiativă este sensibilă, de exemplu, în rolul conectorului din moment ce de la începutul unui cîntec de-al lui Eddy Mitchell 32: T55 Nimic nu-i pierdut [e1] din moment ce mă iubești [e2] Sprijinindu-și e1 pe "din moment ce" e2, enunțătorul presupune o stare anterioară de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
va fi spus sau îi va fi dat de înțeles un "te iubesc" corespunzător lui e2, iar el îi atribuie recunoașterea adevărului din e2 (în sensul de din moment ce spui așa). Propoziția din moment ce p (e2) este un adevărat tur de forță enunțiativ și argumentativ care face posibilă aserțiunea (e1) concluziei q: " Nimic nu-i pierdut" tematizează cîntecul Cimitirul elefanților. Faptul de a fi admis propoziția p (e2), îl obligă pe interlocutor să-i admită nu numai validitatea în situație (a iubi eu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
conectori, legătura dintre argumente și concluzie ține de un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ține de un sistem de norme. Proprietatea unui sistem de norme este de a depinde de un anumit univers de sens atribuibil unuia sau mai multor enunțători. Un conector semnalează un punct de vedere enunțiativ (PdV) și gradul de asumare enunțiativă de către locutorul (L) enunțurilor atribuite direct sau nu unor enunțători (E1, E2). Conectorul DESIGUR semnalează mai întîi logica unui prim punct de vedere (PdV1), atribuit unui enunțător E1 de care locutorul se distanțează prin modalizare ("am putea crede că": L-E1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și cu rădăcină: D] ei îi cruță pe ceilalți oameni de osteneala de a semăna, de a ara și recolta ca să trăiască, ȘI merită ASTFEL să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Acest text adoptă un dispozitiv enunțiativ pe care l-am putea numi "obiectiv" în sensul în care urmele subiectivității sînt șterse. Segmentul [A] este în întregime sub dependența PdV1 al lui TU generic. Segmentul [B] aduce o transformare progresivă a acestei percepții și, la sfîrșit, conectorul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
exprimă un conținut descriptiv obiectiv și independent de o atitudine subiectivă: "Nu există reprezentare gîndită fără un subiect gînditor, și orice subiect gînditor se gîndește la ceva" (Bally 1965: 38). Din caracterul indisociabil al unui conținut descriptiv și al poziției enunțiative care orientează argumentativ orice enunț, decurge faptul că o procedură descriptivă este inseparabilă de exprimarea unui punct de vedere, de o țintă a discursului. La nivelul compoziției textuale, oricare ar fi obiectul discursului și întinderea descrierii, aplicarea unui repertoriu de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trimitere referențială. Prezentarea unui obiect al discursului are întrucîtva legătură cu construirea unei lumi și cu stabilirea, între cel care explică și destinatarul său, a unui contract de credibilitate-adevăr. Structurile emfatice au totodată o valoare (re)prezentativă și o valoare enunțiativă bine detaliată de A. Rabatel: [...] voici/voilà [iată/uite] are un rol aproape la fel de eficace ca și c'est [aceasta este], prezentînd faptele conținute în enunț în urma prezentativului drept rezultatul unei relaționări valabile mai întîi pentru enunțător, dar și pentru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Jayez (ed.), Le Discours. Représentations et interprétations, Presses universitaires de Nancy, 1990:71-109. - Gail JEFFERSON: "Side sequences", în D. Sudnow (ed.), Studies Social Interaction, New York, 1972: 294-238. 6. De la perechi de acte de discurs la secvența dialogică Diferențele dintre condițiile enunțiative orale reale și condițiile enunțiative scrise explică distanța mare care există între o conversație orală și un dialog teatral, cinematografic, romanesc sau de bandă desenată. Mimarea conversției orale sfîrșește în forme dialogale scrise pe care nu le-am putea confunda
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]