638 matches
-
și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
drag mi-aduc aminte” (2008); · Dumitru Botar: “ Printre epigramiștii olteni” (2008); · Magda Bratu: “ Circa 250 de spadasini între coperțile unei antologii” (2008); · Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia Venus: „Printre epigramiștii olteni”, (2008). <nowiki>*</nowiki> <nowiki>*</nowiki> * Cărțile sale se află în unele biblioteci publice
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia Venus: „Printre epigramiștii olteni”, (2008). <nowiki>*</nowiki> <nowiki>*</nowiki> * Cărțile sale se află în unele biblioteci publice (toate bibliotecile județene din țară), biblioteci universitare, licee și instituții din România precum și unele
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii"”," (2008); · Emil Lăzărescu: „Valori românești, valori europene”, (2008); · Lelia Venus: „Printre epigramiștii olteni”, (2008). <nowiki>*</nowiki> <nowiki>*</nowiki> * Cărțile sale se află în unele biblioteci publice (toate bibliotecile județene din țară), biblioteci universitare, licee și instituții din România precum și unele biblioteci din Londra, Oxford și Cambridge (Anglia), Paris (Franța), Milano și Roma
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
(n. 22 aprilie 1924, București - d. 31 martie 2012, București) a fost un actor român de comedie în teatru și film, epigramist, director al teatrului Excelsior, societar de onoare al Teatrului Național București. S-a născut la 22 aprilie 1924. Actorul obișnuia să glumească, afirmând că s-a născut „în aceeași zi cu Shakespeare. E drept că nu în același an, el
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
a Universității Pedagogice de Stat "Ion Creangă". Autor și coautor al unor recomandări metodice, programe școlare și universitare la limba română. Poet satiric și publicist cu vocație de eseist. A publicat plachetele "Fabula moralei", "Surîsul epigramei" ș.a. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al cenaclului de basarabeni "Mușatinii". Ține cursuri la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și la alte instituții de învățămînt superior din România.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Epocii Luminilor, prin care autorul satirizează defecte morale, mai puțin fizice, ale individului. În special, se dezaprobă lăcomia, ipocrizia și alcoolismul, prin versuri cu un caracter etic, al căror model este preluat din Antichitate. În literatura universală s-au evidențiat epigramiști ca Simonide (Grecia), Voltaire (Franța), Lessing (Germania), Pușkin (Rusia) ș.a., iar în literatura română George Topîrceanu, George Ranetti, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel), Tudor Arghezi, Alexandru Clenciu și mulți alții. Indiferent de mărimea sau întinderea ei
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
o floare cu trei petale și un spin". În volumul "Definiții epigramatice - dicționar culegere", publicat în 2000 de Ion Bratu, autorul ilustrează acest principiu, definind astfel epigrama: Pe de altă parte, Al. O. Teodoreanu (Păstorel) le atrăgea atenția confraților săi epigramiști că epigrama nu este un gen la îndemâna oricui:
Epigramă () [Corola-website/Science/296599_a_297928]
-
boîte-Montmorency, Franța, Azami și Mainichi Daily News, Japonia, Haiku Novine, Jugoslavia, Poesis, Steaua, Tribuna, Haiku, Tomis,Orion, Orfeu, Sinteze literare, Poezia, Mișcarea literară, Vatra veche. A participat cu lucrări în diferite antologii: Antologia epigramei românești de pretutindeni , Antologia epigramei politice,Epigramiști români contemporani, Antologiile Cenaclului Octavian Goga, Cluj , Întâlnirile de la Nicula, Cartea mea fermecata, Scriitori gherleni, Vama literară, vol. 1, În antologii de haiku: Umbră libelulei, O sută de catarge, Luna în țândări, dar și cu lucrări în antologii străine, Ich
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
Păstorel pretindea că, în timpul prezenței nemților la Iași, Iorga s-ar fi travestit în popă, spre a evita unele neplăceri. Aici, în epigramă, autorul se dezice afirmând că Iorga era mobilizat ca popă. Oricum ar fi fost, mobilizat sau travestit, epigramistul nu-l iartă! Păstorel era cunoscut ca având drept trăsătură de bază sinceritatea, ca unul care declarase că „Polemistul care, punând pana pe hârtie, nu-i copleșit de sentimentul covârșitor că vârful ei poate abate sorii și planetele din mersul
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
Fă-mă, Doamne Fă-mă Doamne, morcov, ceapă Fă-mă Doamne, tot ce vrei Praz, dovleac, spanac, ardei Dar păzește-mă de apă! Limbajul epigramelor Epigrama are norme de etică proprii, despre care Geo Olteanu, v icepreședinte al Uniuni i Epigramiștilor din România, arăta, în volumul „Studii și eseuri despre epigramă” publicat de Editura Premier în anul 2001, la pagina 39, că: Indiferent din ce categorie este, satirică, umoristică sau aforistică, dacă se exprimă direct sau metaforic, dacă e în atac
Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
posibilele infiltrații de apă în parcare. După rezolvarea litigiului, grupul statuar a putut fi instalat, fiind inaugurat duminică 19 decembrie 2010, în prezența primarului general Sorin Oprescu și a primarului Ankarei, Melih Gokcek. La eveniment au participat, pe lângă alte personalități, epigramistul Ștefan Cazimir, actorul Mircea Diaconu, fostul director al Teatrului Național Dinu Săraru și academicianul Răzvan Theodorescu, cel care a propus numele de "Caragialiana" pentru monument. Grupul statuar, la care s-a muncit aproximativ patru ani, a costat un milion de
Grupul statuar „Căruța cu paiațe” din București () [Corola-website/Science/322620_a_323949]
-
bise ricești, fiind consilier parohial al Bisericii Sfântul Gheorghe Vechi din Craiova. Apropierea de Dum nezeu se va regăsi în poeziile sale. În anul 2003 a devenit membru al Societății Scrii torilor Olteni și, din anul 2008, membru al Cenaclului Epigramiștilor Olteni. Viața și producțiile sale literare figurează încrustate pentru eternitate în paginile unor antologii de excepție apărute la Craiova, în anii 2003 și 2006, autor fiind cunoscutul om de litere și critic literar, profesor doctor Marian Barbu. Este vorba de
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
58 de ani, în București. Ionel Teodoreanu a debutat în revista "Însemnări literare" în 1919 cu „Jucării pentru Lily”. Debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele „Ulița copilăriei” (1923). Este legat, ca și fratele său Păstorel Teodoreanu, eminent epigramist, de grupul "Viața Românească", tutelat de Garabet Ibrăileanu. Prima descoperire a noului scriitor în mediul literar ieșean aparține lui Demostene Botez. Pe acesta, Ionel Teodoreanu îl cunoștea încă din anii de liceu. Fiind unul din animatorii "Însemnărilor literare" - de sub conducerea
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
(n. 22 octombrie 1907, Tătărani, Dâmbovița - d. 27 august 1990, Ploiești) a fost un profesor de matematică, pedagog, autor de manuale și epigramist român, considerat părinte spiritual al multor generații de absolvenți ai Liceului „Ion Luca Caragiale” din Ploiești. S-a născut la 22 octombrie 1907, în satul Tătărani, județul Dâmbovița. A fost primul din cei 7 copii (din 9) rămași în viață
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
a primului ministru Manea Mănescu, fost elev din promoția 1935. Au mai vorbit apoi, printre alții, Gheorghe Vidrașcu, „despre cetățeanul și patriotul profesor Ion Grigore”, Ghiocel Constantinescu, care i-a dedicat patru catrene , Mircea Ionescu Quintus și Mircea Trifu despre epigramist, acad. Nicolae Teodorescu, despre matematician. La banchetul organizat la restaurantul "Nord", au mai luat cuvîntul academicienii Gheorghe Mihoc și Caius Iacob, primul transmițînd și salutul acad. Octav Onicescu, iar al doilea citind toate subiectele tezelor din cei trei ani de
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Ploiești pe 24 octombrie 1987, la care ca și la omagierea din 1978 au participat fruntași ai promoțiilor dintre 1936 și 1979. A mai fost organizat un banchet de Liceul „Ion Luca Caragiale” la restaurantul "Hotel Palas" din Sinaia. Clubul Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București l-a omagiat în ședința din noiembrie 1987, iar "Clubul Umoriștilor Prahoveni" l-a făcut membru de onoare. În nr. 11-12 al Gazetei Matematice a apărut articolul „Profesorul Ion Grigore la 80 de ani”. Primele epigrame
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
din Timișoara, la 19 iulie 1973, printre acestea numărîndu-se și aceea dedicată fostului elev Nichita Stănescu, care frecventase cercul de matematică între 1949-1952. În martie 1974 publică în ziarul local Flamura Prahovei. În februarie 1975 este cooptat membru al Clubului Epigramiștilor Cincinat Pavelescu din București, la propunerea căruia revista Urzica îi publică o epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la toate ședințele clubului, participînd la concursuri și clasîndu-se întotdeauna printre primii. Din 1979 este invitat la „Întîlnirea epigramiștilor”, organizată de
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
al Clubului Epigramiștilor Cincinat Pavelescu din București, la propunerea căruia revista Urzica îi publică o epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la toate ședințele clubului, participînd la concursuri și clasîndu-se întotdeauna printre primii. Din 1979 este invitat la „Întîlnirea epigramiștilor”, organizată de Casa de Cultură din Brăila, care îi reunea pe cei mai buni epigramiști din țară și cu care ocazie se desfășura și un concurs de epigrame. În 1982 cîștigă marele premiu al acestui concurs. În 1976 instituie un
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la toate ședințele clubului, participînd la concursuri și clasîndu-se întotdeauna printre primii. Din 1979 este invitat la „Întîlnirea epigramiștilor”, organizată de Casa de Cultură din Brăila, care îi reunea pe cei mai buni epigramiști din țară și cu care ocazie se desfășura și un concurs de epigrame. În 1982 cîștigă marele premiu al acestui concurs. În 1976 instituie un premiu care se acordă anual elevilor liceului evidențiați la etapa finală a Olimpiadei Naționale de
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
tema „Ion Barbu - poet, scriitor și om de știință“. Actorii Geta Iancu, Mira Popescu și George Lungoci vor avea un microrecital de poezie; vor cânta soliștii Viorica Pop Ivan, Georgeta Oprea, Ramona Mateescu, Iosif Bobițan, Vladimir Antoniuc și formația coral-instrumentală. Epigramiștii Petru Chira, Zaharie Moisescu, Ion Petre Stoica și Simion Cătău vor prezenta „Un zâmbet de Făurar“. Moderator, dl Ilie Cinciu. ( C. V.) Suplimentare Pentru tragerea LOTO SPECIAL „6/49” din 12 februarie, „Loteria Română” a decis suplimentarea fondului de câștiguri la
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
ar mai fi putut lucra. Liviu Ciulei a fost profesor de teatru la două universități prestigioase: Columbia University și New York University. Ion Lucian s-a născut la 22 aprilie 1924 și a decedat la 31 martie 2012, la București. Actor, epigramist, scenarist, dramaturg, director al Teatrului Excelsior, Societar de onoare al Teatrului Național București, Ion Lucian debutează la doar 18 ani, în 1942 pe scena primului teatru al țării, cu rolul Guliță din spectacolul cu piesa "Coana Chirița", iar în 1945
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]