6,495 matches
-
grei de temniță, tortura psihică a Securități exercitată constant până în ziua de 22 decembrie 1989 își spun cuvântul. Mintea, însă, memoria, simțul umorului, dacă vă vine să credeți, sunt vii, cuceritoare. Evlaviosul călugăr, din 1996, consilier cultural și misionar al Episcopiei Hușilor este, și la 86 de ani, trecut prin malaxorul unui regim criminal, un interlocutor cuceritor. Explicația? Ne-o spune chiar părintele călugăr, cu vorbele din popor, considerate emblematice: "Mare-i Dumnezeu!" Să ascultăm povestitorul mărturisitor și să așternem rândurile
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
Urmez școala de cântăreți bisericești la Constanța, Seminarul Teologic la Mănăstirea Neamțului și Facultatea de Teologie din București, pe care am întrerupt-o nu din voia mea. O să vedeți. În anul 1946 sunt tuns în monahism la Schitul Brădicești, din Episcopia Hușilor, hirotonit ierodiacon în 1948. An în care sunt arestat pentru că am protestat împotriva scoaterii religiei din școală. Venise reforma bolșevică peste noi. Într-un protest scris de mână în mai multe exemplare și afișat în locuri publice, în școli
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
pe verticală, să se dărâme. În urmă cu vreo trei ani, la un articol semnal publicat în România literară, ministrul Culturii de atunci răspundea, arogant și puțin pe lângă subiect, că imobilul este în litigiu, așa că... Spălare pe mâini. Între timp, Episcopia Romano-Catolică Iași, care a revendicat palatul (cumpărat în 1868 de Institutul Catolic "Notre Dame de Sion") a dat asigurări publice că nu îi va schimba destinația: aceea de filarmonică. Și totuși, zidurile continuă să se degradeze, ba, ici-colo, se ivesc
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
înăuntru am descoperit mii de cărți neașezate pe rafturi, ci vărsate pur și simplu în mijlocul încăperilor, dealuri de cărți aruncate una peste alta și înălțân-du-se aproape până în tavan. Erau, aveam să înțeleg mai târziu, cărțile epurate din bibliotecile desființate ale episcopiilor orădene. Nu e pentru prima oară când povestesc acest episod crucial al adolescenței mele, fără de care nu aș fi intelectualul care sunt, după cum fără acea clădire, în multe privințe stranie, în care am crescut - și care avea să apară adesea
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
năravurile ateilor" - ne spunea și un enoriaș din Putna. Câte moașe are acest copil, care-i lăsat să moară?, o întreb pe doamna Erika. Le înșiruie: Ministerul Culturii și Cultelor, cu departamentele și comisiile aferente, Patriarhia, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Episcopia Sucevei și Rădăuților, Direcția Culturii și Cultelor a județului Suceava, Parohia Putna. Și or mai fi. Trei sunt urgențele care ar trebui avute în vedere - la modul concret - de responsabilii (era să zic alt cuvânt, mai potrivit) cu soarta bisericii
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
renovată biserica, fusese construită din temelii o casă parohială, pentru ca zimbranii să aibă preot în sat, câteva familii de penticostali din sat fuseseră ajutate să-și construiască o casă de rugăciune și începuse lucrul la un dispensar sătesc, finanțat de Episcopia din Arad. Unul dintre oamenii de care am pomenit este domnul Alexa Șandru,învățător pensionar. La plecare, după prima mea vizită la Zimbru, învățătorul mi-a spus din poartă că, deși nu prea vede cum aș putea eu să ajut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fata. Nu și-a făcut griji. Șeful era geolog de meserie și nu i s-a Întâmplat să se rătăcească. În pustă, nici nu te poți rătăci. Toate drumurile duc la Budapesta, la Balaton ori la Viena. Ca să ajungi la Episcopia Bihorului, trebuie să ai un ghinion nemaipomenit. În caz că vrei asta cu tot dinadinsul poți, căci a greși e omenește și pe jumătate ești iertat dinainte. Și numai cine nu călătorește nu se rătăcește nimerind În propria țară. La urma urmei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În Australia. A murit acum doi ani. Uneori Îmi mai scria cîte o vedere pe care mi-o Înmîna Marusia În trecere pe aici cu treburi: afaceri sau expoziții... Speram să o văd și astăzi. Îl așteaptă pe bătrîn la Episcopia Bihorului, de unde Îl va duce apoi cu mașina la Budapesta. Zboară cu Malevul. E mai sigur. PAGE PAGE 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
spovedea dimineața în magazia de lemne, feriți de ochii lumii și de alți ochi albaștri... Părintele Luca a refuzat să colaboreze cu securitatea, drept pentru care, nici după revoluție nu a primit dezlegare de la partid pentru a săvârși Sfintele Taine. Episcopia Buzăului l-a caterisit, mai marii politicii l-au excomunicat, breasla i-a întors spatele. Totuși pentru părinte nu exista pogorământ când era vorba de canoane. Mântuirea nu se negociază. Aici vin doar cei care-l caută pe Dumnezeu. Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
evanghelic informații și propuneri detaliate pentru rezolvarea conflictelor la frontieră sau examinarea lor în conferințe privind dezarmarea. În schimb, ne spune ceva despre ceea ce guvernanții statelor nu pot pretinde cu ușurință de la popoarele lor, un fapt pe care conducătorii religioși, episcopii, teologii și cei ce au în grijă sufletele pot să-l comunice publicului larg: și anume că renunțarea la propriile drepturi, fără o reacție pe măsură, nu este neapărat o rușine, dar poate fi chiar folositoare păcii. Să parcurgem doi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pomilor, iar într-o notă a acestuia se preciza că Șerboianu a ținut această cuvântare în 1924 la Buzău, înaintea cetățenilor și a populației școlare 39. Tot în 1924 ținea o cuvântare cu ocazia unirii Basarabiei cu România, la Catedrala Episcopiei din Buzău, cuvântare publicată patru ani mai târziu tot în Cultura Poporului 40. Patriotismul, manifestat prin respectul față de jertfele înaintașilor, așezați ca adevărate icoane ale neamului românesc, este cuvântul de ordine al acestui discurs. Acest detaliu este important deoarece pune
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Popp Șerboianu 52. Conform lui Gheorghiu, Cancelaria Patriarhiei Române a acelor vremuri specifica faptul că Șerboianu nu a fost ridicat în acest rang de către Arhiepiscopia București, însă preciza ca era posibil ca acest lucru să se fi petrecut sub oblăduirea Episcopiei de Argeș sau a Severinului. Însuși Șerboianu era evaziv cu această informație precizând că "arhimandritul nu constituie o treaptă preoțească, care să necesite o nouă sfințire, ci este un grad onorific, neprecizând cine i l-a dat"53. Conform altor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cine i l-a dat"53. Conform altor surse după întoarcerea din Franța în 1931, pentru doi ani (1931-1933) Șerboianu a fost stareț al mânăstirii Crasna, de unde, conform lui Gheorghe Lăzărescu Lazurcă a fost degradat din rangul de arhimandrit de către Episcopia de Vâlcea și gonit din mănăstire la 1 februarie 193354. Motivația a constituit-o gravele abateri morale și de la învățătura ortodoxă a acestuia. Acest moment este fundamental deoarece arată că Șerboianu este posibil să fi fost caterisit înainte de a adera
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Flacăra Sacră, revista cremaționiștilor români, și după 1938, arată că și după acest an el a rămas în legături strânse cu aceștia. Trecerea sa în tabăra cremaționiștilor nu a constituit un impediment pentru ca arhimandritul să își depună candidatura la scaunul Episcopiei de Argeș, conform revistei Flacăra Sacră din mai 1936. În nota informativă a revistei asupra acestui moment se preciza limpede faptul că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sacre focului. În intervențiile sale din Cultura Poporului, Calinic Popp Șerboianu s-a referit și aspectele naționale ale ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-un articol, ea a fost menționată într-o intervenție dedicată activității din Episcopia Ortodoxă a Aradului 74. Articolul era unul laudativ, la adresa activității episcopului ortodox Grigore Comșa și a starețului mânăstirii Bodrog, Policarp Morușcă, datorită specificului acestei zone de după Primul Război Mondial, devenită "locul de bătaie a tuturor sectanților": Nu rămăsese familie ortodoxă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Popescu-Șerboianu, Constantin I., Zece predici duminicale, începând cu Duminica Vameșului și Fariseului până la Duminica Paștelui exclusiv. Teză pentru licență susținută de..., Tip. "Universală", București, 1909. Popp Șerboianu, Calinic I., Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Popp Șerboianu, C.J., proffeseur au semainaire du Blaj (Roumanie), Les Tsiganes. Histoire. Ethnographie. Linquistique. Grammaire. Dictionnaire, Payot, Bibliotheque Scinetifique, Paris, 1930. 2. Articole (selectiv) Popp Șerboianu, Calinic I., "Din trecutul Capelei Române din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998. Breck, John, Darul sacru al vieții. Tratat de bioetică, ediția a II-a revăzută. Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul dr. Irineu Pop Bistrițeanul episcop vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și a Clujului, editor Vasile Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
alte rugăciuni de trebuință, tipărit cu aprobarea Sfântului Sinod și cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008, pp. 484-491. Necula, Nicolae D., Tradiție și înnoire în Slujirea Liturgică, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996. Păcurariu, Mircea, Dicționarul teologilor români, ed. II, Editura Enciclopedică, București, 2002. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. "Pe două coloane slugile crematoriului", în Glasul Monahilor, XII, 428, 16
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Crematoriul Cenușa subsol nișă reproducând o icoana pictată ortodoxă Columbariul Crematoriului Vitan Bârzești nișă cu însemne creștine Columbariul Crematoriului Vitan Bârzești nișă cu însemne creștine Calinic I. Popp Șerboianu, Îndrumător pentru vizitarea sfintei Mănăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. Articol din Flacăra Sacră omagiind figura lui Calinic I Popp Șerboianu (jos, stânga), după decesul acestuia, alături de alți cremaționiști români (David Emmanuel și Grigore Trancu Iași) Necrolog publicat în ziarul Universul anunțând decesul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
p. 3. 66 Idem, "Neamul țiganilor", în Bibliografie Radiofonică Românească, vol. I: 1928-1935, editor Sebastian Sârcă, cuvânt înainte de Șerban Papacostea, Editura Casa Radio, București, 1998, p. 407. 67 Idem, Îndrumător pentru vizitarea sfintei mânăstiri Cozia, Tiparul Tipografiei Cozia a sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin, Râmnicu Vâlcea, 1931. 68 Constantin Cernaianu, Biserica din Regat, 1908-1918, Tip. Profesională Dim. C. Ionescu, București, 1920, p. 73. 69 Apud. Ibidem, p. 74. 70 Idem, "Intrarea triumfală a Domnului Iisus în Ierusalim", în Cultura Poporului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
1933, p. 1. 212 Ibidem. 213 Ibidem, p. 2. 214 Ibidem. 215 Vladimir Prelipceanu, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1926, pp. 414-428. 216 Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în Slujirea Liturgică, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 1996, pp. 266-269. 217 Vechiul Așezământ sau Testament este dat de Dumnezeu prin Moise și cuprinde întreaga istorie a poporului evreu, cum și planul economiei divine pentru mântuirea omului până la venirea Mântuitorului, care dete Noul Așezământ
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Informația conform căreia Biserica Ortodoxă Română dorește să interzică oficierea Sfintei Taine a Cununiei în zilele de sâmbătă este una eronată, neexistând nici o hotărâre în acest sens a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române", se arată într-un comunicat al Episcopiei Hușilor, remis Gândul de reprezentanții Patriarhiei. Potrivit acestora, Sfânta Taină a Cununiei se poate oficia inclusiv în zilele de sâmbătă, cu excepția perioadelor când este timp oprit (nu se fac nunți), menționate în calendarul creștin - ortodox editat de către fiecare eparhie din cadrul
Liber la nunți sâmbăta. Patriarhia nu insistă cu respectarea Canoanelor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78648_a_79973]
-
Centrul eparhial Râmnicu Vâlcea (Arhiepiscopia Râmnicului, str. Argeș, nr. 53, municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, telefon: +40-250.73.11.70, fax: +40-250.73.11.72, email: arhiepisopia.ramnicului@gmail.com) pentru sinistrații din județul Vâlcea și 3. Centrul eparhial Slatina (Episcopia Slatinei și Romanaților, str. Frații Buzești, nr. 15, municipiul Slatina, județul Olt, telefon +40-249.421.026, fax: +40-349.416.861, email: episcopiaslatinei@gmail.com) pentru sinistrații din județul Olt. Produsele colectate vor fi distribuite în localitățile afectate de inundații prin intermediul
Patriarhia Română și TVR, campanie umanitară pentru cei afectați de inundații by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78846_a_80171]
-
Teatrul Național a primit scrisoarea ultimativă, mai multe culte din Timișoara au solicitat instituției modificarea titlului piesei, deoarece "este provocator, blasfemiator și aduce atingere gravă învățăturii despre Dumnezeu". Mai multe culte din Timișoara, printre care Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timișoarei, Episcopia Ortodoxă Sârbp de Timișoara, Protopopiatul Ortodox Ucrainian Lugoj, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Episcopia Română Unită cu Roma - Greco-Catolică de Lugoj, Biserica Evanghelică Luterană Sinodo-Prezbiteriană din Timișoara, Protopopiatul Reformat din Timișoara, Comunitatea Baptistă din Timișoara, Cultul Adventist de ziua a șaptea
Spectacol de teatru, apărat de poliție. Cultele, ofensate de titlul piesei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79384_a_80709]
-
din Timișoara au solicitat instituției modificarea titlului piesei, deoarece "este provocator, blasfemiator și aduce atingere gravă învățăturii despre Dumnezeu". Mai multe culte din Timișoara, printre care Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Timișoarei, Episcopia Ortodoxă Sârbp de Timișoara, Protopopiatul Ortodox Ucrainian Lugoj, Episcopia Romano-Catolică de Timișoara, Episcopia Română Unită cu Roma - Greco-Catolică de Lugoj, Biserica Evanghelică Luterană Sinodo-Prezbiteriană din Timișoara, Protopopiatul Reformat din Timișoara, Comunitatea Baptistă din Timișoara, Cultul Adventist de ziua a șaptea, au solicitat conducerii Teatrului Național din Timișoara, printr-o
Spectacol de teatru, apărat de poliție. Cultele, ofensate de titlul piesei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79384_a_80709]