1,134 matches
-
e etnocentric atunci când e angajat într-o dezbatere reală, indiferent de cât de multă retorică realistă despre obiectivitate produce în studiul său"172. Punând problema din acest unghi, Rorty atacă, practic, întreaga tradiție de gândire a filosofiei occidentale, incluzând atât epistemologia, cât și metafizica, tradiție pe care nu o critică nici dintr-un punct de vedere "scientist", nici dintr-unul "poetic", ci dintr-un punct de vedere pragmatist sau "politic"173. În acest sens, asumpția existenței unui loc al esențelor, care
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fost dinainte pregătit, în afara lumii noastre și spre care umanitatea se îndreaptă, este considerată a fi doar una dintre modalitățile de consolare prin care tradiția metafizică și-a propus să configureze solidaritatea. Pentru că un asemenea loc este considerat "pur", "obiectiv", epistemologia a contribuit, la rândul său, la consolidarea acestei tradiții, neadmițând posibilitatea ca "adevărul" să însemne altceva decât o corespondență perfectă cu realitatea. Cunoașterea acestui adevăr poate surveni, ca atare, numai prin apel la "raționalitate", ce este sinonimă cu utilizarea unor
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceea a justificării înlocuirii acestui "bine" cu un "mai bine" care poate surveni ca urmare a unei discuții libere ulterioare, în care scopurile comunității respective sunt redefinite sau rescrise. Atunci când transformă "prăpastia dintre adevăr și justificare" (care-i determinase pe epistemologii iluminiști să recurgă la teoria adevărului corespondență) în "prăpastie dintre binele actual și mai binele posibil"186, Rorty nu oferă, totuși, un argument convingător pentru eliminarea oricărui tip de criteriu de delimitare între "binele actual" și "mai binele posibil"187
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
încercat să ajungă la un acord asupra credințelor lor"196. Capitolul II Fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale Încercarea de a determina valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, dincolo de multitudinea abordărilor trecute în revistă, poate pleca de la ideea generală pe care epistemologia științelor sociale și-o asumă: conceptele științifice primesc o semnificație numai pentru că teoreticianul le conferă un anumit înțeles, acesta având rolul de a îndeplini scopuri explicative. Tocmai de aceea, așa cum am văzut pe parcursul capitolului anterior, științele sociale au fost și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
analitic, iar concepția sa epistemologică, raționalismul critic, se dezvoltă cu precădere în zona de influență a filosofiei anglo-saxone care refuză sistemismul specific filosofiei continentale (cea germană, prin excelență) -, Karl Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau de intențiile rezonabile (care sunt legitime plecând de la cele două tipuri de intenții) ale cititorului, ci cu instituirea unui interes ce ține, mai degrabă, de interesele sociale, politice sau morale ale celui ce construiește interpretarea"276. Depășind, așadar, zona epistemologiei, unde adevărul, ca valoare alethică, se constituie într-o idee regulativă, interpretarea lui Popper îmbracă haina ideologiei, iar demersul său este justificat de faptul că apără "interesele și principiile comunității oamenilor liberi din timpul celui de-al doilea război mondial
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
semnul întrebării este, odată cu raționalitatea demersului teoretico-politic, posibilitatea de fundamentare epistemologică a acestuia. Prin urmare, potrivit acestor argumente, ce reduc reflecțiile filosofice și teoretic-normative cu privire la politic la un set de enunțuri de natură morală, nu putem vorbi despre existența unei epistemologii politice în sensul în care vorbim de o epistemologie a științelor sociale. Există, în mod evident, și poziții contrare acestei situări, principalele argumente invocate aratând că, deși o teorie politică nu derivă, în mod necesar, dintr-o teorie a cunoașterii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fundamentare epistemologică a acestuia. Prin urmare, potrivit acestor argumente, ce reduc reflecțiile filosofice și teoretic-normative cu privire la politic la un set de enunțuri de natură morală, nu putem vorbi despre existența unei epistemologii politice în sensul în care vorbim de o epistemologie a științelor sociale. Există, în mod evident, și poziții contrare acestei situări, principalele argumente invocate aratând că, deși o teorie politică nu derivă, în mod necesar, dintr-o teorie a cunoașterii, totuși ele se află într-o relație de dependență
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul pentru baza pe care epistemologia o poate oferi analizei ideilor politice în particular, fenomenelor politice în general. În mod evident, atâta vreme cât aspiră la explicarea și înțelegerea acestor fenomene, exercițiile de gândire desfășurate în planul cunoașterii specifice filosofiei, teoriei și științei politice au o încărcătură epistemologică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
poate fi o propoziție metafizică transformată într-o cerință metodologică ce poate fi testată indirect pe baza recomandărilor sale, care ne pot satisface sau, dimpotrivă, pot fi respinse deoarece sunt lipsite de înțeles"363. Recunoaștem aici, desigur, o poziție specifică epistemologiei secolului al XX-lea, adusă în prim-planul analizei științificității teoriilor de către Karl Popper, care a insistat foarte mult, în lucrările sale, pe necesitatea acceptării ideii failibilității cunoașterii umane și, plecând de aici, pe necesitatea aplicării testului falsificabilității în cazul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
insistat foarte mult, în lucrările sale, pe necesitatea acceptării ideii failibilității cunoașterii umane și, plecând de aici, pe necesitatea aplicării testului falsificabilității în cazul fiecărei noi teorii științifice 364. Chiar în aceste condiții, întrebarea care apare este următoarea: poate fi epistemologia însăși complet neideologică? Cu alte cuvinte, atunci când își asumă sarcina de a trasa distincții riguroase între ceea ce aparține științei și ceea ce aparține ideologiei, este epistemologia însăși "protejată" de "pericolul" ideologizării? Putem vorbi de existența unei obiectivități absolute sub aspect epistemologic
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noi teorii științifice 364. Chiar în aceste condiții, întrebarea care apare este următoarea: poate fi epistemologia însăși complet neideologică? Cu alte cuvinte, atunci când își asumă sarcina de a trasa distincții riguroase între ceea ce aparține științei și ceea ce aparține ideologiei, este epistemologia însăși "protejată" de "pericolul" ideologizării? Putem vorbi de existența unei obiectivități absolute sub aspect epistemologic, cu atât mai mult în cazul teoriilor sociale și politice? Punând problema relației dintre ideologie și epistemologie, și acceptând ideea prezenței ideologiei ca element legitimator
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ceea ce aparține științei și ceea ce aparține ideologiei, este epistemologia însăși "protejată" de "pericolul" ideologizării? Putem vorbi de existența unei obiectivități absolute sub aspect epistemologic, cu atât mai mult în cazul teoriilor sociale și politice? Punând problema relației dintre ideologie și epistemologie, și acceptând ideea prezenței ideologiei ca element legitimator al relațiilor de putere, intrăm cu dezbaterea într-un cadru mult mai larg, și anume acela al relației dintre politică și epistemologie. Întrebându-ne asupra naturii relației dintre epistemologie și politică, putem
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
teoriilor sociale și politice? Punând problema relației dintre ideologie și epistemologie, și acceptând ideea prezenței ideologiei ca element legitimator al relațiilor de putere, intrăm cu dezbaterea într-un cadru mult mai larg, și anume acela al relației dintre politică și epistemologie. Întrebându-ne asupra naturii relației dintre epistemologie și politică, putem observa că, în literatura de specialitate a contemporaneității s-au conturat trei perspective de abordare 365. Prima, cea specifică filosofilor continentali, susține că epistemologia caută un standard totalizator de justificare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre ideologie și epistemologie, și acceptând ideea prezenței ideologiei ca element legitimator al relațiilor de putere, intrăm cu dezbaterea într-un cadru mult mai larg, și anume acela al relației dintre politică și epistemologie. Întrebându-ne asupra naturii relației dintre epistemologie și politică, putem observa că, în literatura de specialitate a contemporaneității s-au conturat trei perspective de abordare 365. Prima, cea specifică filosofilor continentali, susține că epistemologia caută un standard totalizator de justificare, care subminează scopul dezbaterilor și autorizează numai
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
acela al relației dintre politică și epistemologie. Întrebându-ne asupra naturii relației dintre epistemologie și politică, putem observa că, în literatura de specialitate a contemporaneității s-au conturat trei perspective de abordare 365. Prima, cea specifică filosofilor continentali, susține că epistemologia caută un standard totalizator de justificare, care subminează scopul dezbaterilor și autorizează numai anumite poziții privilegiate, ceea ce poate determina menținerea anumitor structuri de dominație socială și chiar a unei societăți de tip totalitar 366. Pentru filosofii radicali de diverse tipuri
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și autorizează numai anumite poziții privilegiate, ceea ce poate determina menținerea anumitor structuri de dominație socială și chiar a unei societăți de tip totalitar 366. Pentru filosofii radicali de diverse tipuri, care au optat pentru o a doua perspectivă de abordare, epistemologia își încadrează cercetarea astfel încât să excludă posibilitatea interogațiilor referitoare la identitatea social-politică a subiecților cunoscători și la impactul pe care această identitate ar putea să îl aibă asupra cunoștințelor produse. În acest fel susțin acești teoreticieni posibilii itemi politici ai
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
își încadrează cercetarea astfel încât să excludă posibilitatea interogațiilor referitoare la identitatea social-politică a subiecților cunoscători și la impactul pe care această identitate ar putea să îl aibă asupra cunoștințelor produse. În acest fel susțin acești teoreticieni posibilii itemi politici ai epistemologiei devin imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
îl aibă asupra cunoștințelor produse. În acest fel susțin acești teoreticieni posibilii itemi politici ai epistemologiei devin imuni în fața criticilor 367. În fine, există și o a treia perspectivă, conturată de către filosofii științei, care, adoptând un ton critic, subliniază că epistemologia ia rar în considerare faptul că o influență sensibilă asupra cunoașterii științifice o deține și praxisul social-politic, praxis care emerge în zona interfaței existente între instituțiile științifice și cele politice sau economice 368. Mai mult decât atât, aceste instituții politice
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și economice determină existența anumitor efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor care urmează a fi puse la lucru. Din această ultimă perspectivă, care vine chiar dinspre cei care, în calitate de filosofi ai științei, circumscriu domeniul epistemologiei, rezultă că relația dintre epistemologie și politică nu este una contingentă, ci necesară. Analizând natura necesară a acestei relații, putem descoperi trei modalități de determinare a sa369. Trebuie să luăm în calcul, mai întâi, condițiile în care sunt produse teoriile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
efecte nu doar în planul priorităților cercetării, ci și în cazul ipotezelor care urmează a fi puse la lucru. Din această ultimă perspectivă, care vine chiar dinspre cei care, în calitate de filosofi ai științei, circumscriu domeniul epistemologiei, rezultă că relația dintre epistemologie și politică nu este una contingentă, ci necesară. Analizând natura necesară a acestei relații, putem descoperi trei modalități de determinare a sa369. Trebuie să luăm în calcul, mai întâi, condițiile în care sunt produse teoriile epistemologice, pentru a putea observa
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
În al doilea rând, putem accepta ideea că anumite teorii ale cunoașterii produse de epistemologi reflectă locațiile sociale ale unor teoreticieni particulari. Urmarea logică este că identitatea socială și politică a teoreticienilor conduce spre un efect substanțial asupra tipului de epistemologie pe care acești teoreticieni îl practică. Nu în ultimul rând, putem constata că teoriile epistemologice pot avea efecte politice în măsura în care acestea se constituie în intervenții în spații discursive și politice specifice. Cu alte cuvinte, anumite teorii cu rol de justificare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în legitimarea sau delegitimarea anumitor ierarhii discursive. Concluzia generală a unui astfel de demers este aceea că relațiile politice bazate pe putere și privilegii (relații întreținute, deci, ideologic) din orice societate determină anumite efecte asupra condițiilor în care este practicată epistemologia. Obiectivitatea absolută rămâne deci un ideal și în cazul domeniului care își propune să identifice criteriile de demarcație dintre știință și ideologie. Desigur, atunci când ne referim la știință, avem cel mai adesea în vedere presupoziția că orice investigație specifică procesului
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în științele sociale, cel puțin din momentul în care Durkheim a scris Regulile metodei sociologice. Există deci, și aici, o pretenție de obiectivitate, specifică mai ales cercetării "clasice" a realității sociale. Încercând să depășească această abordare, anumiți autori din zona epistemologiei științelor sociale de astăzi recomandă o abordare alternativă, care poate fi considerată anti-metodologică370. Perspectiva aceasta este cu atât mai interesantă, cu cât este aplicabilă analizei ideologiei. Asumând definiția pe care termenul o deține de la Karl Mannheim, aceea potrivit căreia "ne
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
propunerile relative la reconsiderarea analizei ideologiei este Anthony Giddens, ale cărui ipoteze sunt aplicabile atât în spațiul teoriei sociale, cât și în cel al teoriei politice. Nu mai puțin, incursiunea sa în domeniul studiului ideologiei conține și precizări interesante pentru epistemologia socială și politică. Într-o foarte concentrată raportare la problematica implicată de conceptul de ideologie, teoreticianul britanic argumentează că baza analizei acestuia trebuie să plece de la angajarea unor teze considerate esențiale 374. Astfel, într-o primă etapă, ideologia trebuie să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]