433 matches
-
ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița, m-am simțit în stare să urmez dialogul cu bătrânul... Drept urmare, am redeschis vorba: ― Aș cere îngăduința, părinte, să încerc a dezghioca pricina dintre Ilinca, fiica lui Radul Racoviță, fost mare logofăt, și Dorothei, epitropul și egumenul mănăstirii Sinai, că tare-i întortocheată! ― Eu cred că ar fi bine s-o și faci, nu numai să încerci. ― Să-l luăm martor pe Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, domn al Țării Moldovei, care la 7 decembrie 1786
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
încerci. ― Să-l luăm martor pe Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, domn al Țării Moldovei, care la 7 decembrie 1786 scrie în hrisovul său că Ilinca păharniceasa cu vechilul ei Costandin, “prin jalobă au cerut giudecată cu... arhimandritul Dorothei... egumenul și epitropul a mănăstirilor Sinaii pentru biserica Sfântul Lazăr de lângă vama gospod (domnească)”. ― Și ce cerea ea prin “jalobă”? ― Ea voia ca biserica Sfântul Lazăr să fie nu numai biserică de mir, sub conducerea Mitropoliei... “Ce încă se se dea supt a
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate sfintele mănăstiri de la Sfânta Gora ca să aibă a lua de la domniia mea obroc... din an în an câte 200 lei din vama noastră domnească cea mare din Iași... Deci acești bani... să aibă a lua la dzile însemnate trei epitropi, anume: egumenul de la Trei Sfetiteli și egumenul de la Golâia și egumenul de la Dobrovăț, și să trimită la Sfânta Gora la toate mănăstirile”... ― Să nu crezi că alți voievozi au stat cu mâinile în sân. Nici pomeneală. La 15 noiembrie 1736
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ajuns în fața lui Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod. ― Cauza judecății e destul de încurcată, părinte. ― Să încercăm a o descâlci, fiule. ― Și spune vodă: “Adecă au venit înaintea noastră și a tot Sfatul nostru rugătoriul... Iezechiil egumănul de Copou (mănăstirea Sfântul Atanasie) epitropul de la m(ă)n(ă)stirea ce se numește Xiropotamo, de la Sveta Gora... și au pârât de faț(ă) pre egumenul Hrisanthu și pre călugării de Sfetii Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
câte 250 de lei anual din venitul vămii din Iași”. ― La data de mai sus, același voievod dăruiește Sfântului Mormânt 150 de stânjeni de sare “Și această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop”. ― Cam câtă sare intra într-un stâjen, părinte? ― Din câte știu eu, un stânjen ar echivala cu un ster. Adică un metru cub. Așa că sfințiile lor nu se puteau plânge de lipsa sării. ― În popor e o vorbă, părinte. ― S-o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
-am această... m(ă)n(ă)stire Hlincea... m(ă)n(ă)stirii Cetățuia și să aibă ascultare toți călugării... de egumenul de Cetățuia,... și pe cine ar socoti egumenul de Cetățuia om de ispravă să-l puie să hie epitrop la acea mănăstire Hlince”. ― M-ai convins că afirmația ta este la locul ei. ― Mergând mai departe, vedem că Misail, mitropolitul Sucevei, împreună cu episcopii și marii boieri adeveresc la 25 septembrie 1704 scutirea de dări a mănăstirilor Galata, Barnovschi, Sfântul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
găsea că nici revoltele, nici lamentațiile n-aveau rost. Înainte de a se culca, bătea în fiecare seară o sută de mătănii, iar dacă tata, care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic (deși era epitrop la biserica ortodoxă), "Lasă-l, tu, că s-o fi culcat și el", îl certa, speriată că o asemenea blasfemie putea atrage vreo nenorocire asupra casei noastre. După ce-și termina mătăniile, adormea mai împăcată, căci orice îndoială reprezenta pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cele mai bune haine. Sărbătoarea căpăta o lumină aparte, te scotea din obișnuit. Dangătul clopotului de la biserică era, în fiecare duminică dimineață, semnalul că trebuia să mă spăl, să mă îmbrac frumos, pentru a-l însoți pe tata care, ca epitrop, ținea să nu-și lase strana goală niciodată. Părinții nu mă lăsau să primesc pe nimeni "la palat". Vara, "salonul" era accesibil numai musafirilor importanți, cum era "unchiul George". Atunci, se deschideau obloanele, se făcea aerisire, se punea o față de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
devin și mai largi... Născut deci la anul 1808, Costache Negruzzi ca scriitor român și om politic ne apare cu o biografie destul de interesantă: participant la mișcarea socială de la 1848, literat și om de teatru, finanțist și judecător, deputat și epitrop la Sf. Spiridon, pe noi ne int eresează mai ales pentru ceea ce a scris despre el N.A.Bogdan în „Monografia istorică și socială”, ilustrată de N.N. Tonitza, unde ni se relatează ceva despre cei doi tutoveni - Lumânărică și Titinaș. - Vă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
trebuie să fie călăuza creaturii către supraintelectualul, unicul etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din arendarea moșiei Chetriș. Spitalul comunal a pornit inițial de la o capacitate de 15 crivaturi (paturi) și un medic angajat. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire de Epitropi, l-au împărțit prin feluri de rușferturi și cui au avut drepturi de a i se da loc și cui n-au avut drept, (...) cu a căror rea urmare s-au mai închis și un puțin imaș ce mai rămăsese
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de epitrop al școalelor publice..." etc.2. 1 Ibidem, I, p. 335, 339 ăScrisorile XXXI și XXXIIÎ. 2 Bucovina, 1849, nr. 23. C. Negruzzi fiind un "critic" și, pe de altă parte, potrivnic liberalismului de la 1848, ar fi de ajuns atât pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ospiciului, prin prisma unor inspecții efectuate de reprezentanții Epitropiei, din care unii, personalități remarcabile. Menționăm că, în administrarea instituțiilor sale, inspecțiile erau de obicei revizii severe, complete, meticuloase, deloc complezente. Din lunga serie de revizii făcute acestui ospiciu de diferiți epitropi, mai semnificativă este inspecția făcută de Anastase Fătu, câteva zile la rând, începând cu data de 11 septembrie 1876. Personalitate remarcabilă, cunoscător erudit al organizării asistenței sanitare din cele mai importante centre europene, A. Fătu avea idei foarte precise despre
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
bună și în anii următori. Este mai elocvent, încă, raportul unei inspecții din 1881, efectuat de V. Thiron, personalitate cunoscută preocupată în mod permanent de probleme de asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia Generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că, la data inspecției, printre bolnavi, erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, 3 comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate de frică. Sunt interesante datele referitoare la bolnavi. Ele reflectă o lumină elocventă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
referim doar la câteva revizii semnificative în privința reconstituirii profilului instituției în acea perioadă, deși în oarecare măsură au fost și constatări în contradictoriu. La 18 mai 1885, la cererea Epitropiei se trimit în control la Ospitalul și Ospiciul de la Neamțu epitropii Liteanu și dr. Iulian "pentru prospectarea stabilimentelor dependente având în videre (sic) că cu cât mai des vor fi inspectate aceste stabilimente care sunt mai cu osebire isolate și departe de centru administrația lor va fi mai satisfăcătoare"66. Explicația
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și departe de centru administrația lor va fi mai satisfăcătoare"66. Explicația Epitropiei, mărturisind un spor de grijă, ascunde, nemărturisit, îngrijorarea privind mersul celor două instituții care necesită a fi "prospectate". Inspecția, comună și concomitentă, a "ospitalului" și ospiciului (întotdeauna epitropii au inspectat ambele instituții, de prin 1883-1884 denumindu-le, chiar, pe amândouă "Ospital", denumirea de Ospiciu de alienați fiind tot mai rar utilizată în rapoarte) a remarcat buna îngrijire a administrație spitalului din Tg. Neamț, dar, totodată, menționează grave deficiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întâi Dl. Arhitect a fi controlat devizul și statornicit". Ospiciul, atât de decăzut din punct de vedere administrativ, avea mare nevoie și de inventar. Acum se cerea la nivelul la care se situa un inventar vechi, fapt nepetrecut anterior. Însuși epitropul Liteanu, pe marginea referatului înaintat Epitropiei, menționa: "Rog a se dispune trimiterea unor veșminte din celea vechi la monastirea Neamtzu"68. Acest gen de solicitare exprimă însă nu numai decăderea instituției care în ochii Epitropiei nu se mai bucura de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pansamentele nu se fac conform cerințelor științei moderne Lister"), dar la ospiciu nu a constatat nimic deosebit: "în cât privește Ospiciul a rămas satisfăcut în toate privințele", spune, în același raport, dr. Ursulescu. Ca un fapt divers, amintim că un epitrop din conducerea Epitropiei a sancționat acest raport cu fraza "Metoda D-lui Lister nu este științifică", semnând însă indescifrabil. Vizita lui Thodory (ca și alte vizite ale oficialităților, mai ales bucureștene) iritase puțin. Ne întrebăm dacă realitatea corespundea descrierii făcute
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
mai multe cazuri concrete (strămutări în interesul protecției bolnavilor ajutați), la care Onicescu, deși administrator, s-a împotrivit etc. În conflict erau antrenați gardienii și alți salariați inferiori, iar autoritatea lui Ballomir era subminată. Ancheta a fost făcută tot de epitropul Liteanu. Nu cunoaștem rezultatul, dar știm că, în perioada care a urmat, conflictul s-a accentuat, iar ospiciul a continuat să decadă. Conflictul a antrenat, desigur, cu discreția necesară, chiar pe epitrop care, în anii care au urmat, cu prudență
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
era subminată. Ancheta a fost făcută tot de epitropul Liteanu. Nu cunoaștem rezultatul, dar știm că, în perioada care a urmat, conflictul s-a accentuat, iar ospiciul a continuat să decadă. Conflictul a antrenat, desigur, cu discreția necesară, chiar pe epitrop care, în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în anii care au urmat, cu prudență, dar perseverent, s-a întrecut în aprecieri contradictorii cu privire la activitatea ospiciului. Ne oprim, ținând seama de această conjunctură, în care obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate de epitropul Boțan, provocată de raportul lui Onicescu, administratorul care, la 3 iulie 1887, îl acuza pe Ballomir de grave abateri. La 6 iulie, Epitropia îl trimite pe epitropul Boțan să ancheteze și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
obiectivitatea inspectorilor nu mai poate fi scutită de suspiciuni, asupra anchetei efectuate de epitropul Boțan, provocată de raportul lui Onicescu, administratorul care, la 3 iulie 1887, îl acuza pe Ballomir de grave abateri. La 6 iulie, Epitropia îl trimite pe epitropul Boțan să ancheteze și să dispună măsurile "de cuviință". În raportul său, Onicescu se plângea că ospiciul a devenit "otel zi și noapte așa că orice visitator vine cu trăsura la Dl. Medic Primar, portarul îl primește să dezhame caii în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]